Perioada învățării online a fost inedită și provocatoare pentru orice cadru didactic. A fost nevoie să ne familiarizăm și noi și copiii cu mediul acesta volatil de invățare. Toate metodele și strategiile, ,, punerea în scenă” a planurilor și ideilor de lecție, toate au fost adaptate pentru a fi eficiente, și, mai ales, pentru a trezi  motivația elevilor pentru învățare.
              Am folosit multe  instrumente online, majoritatea descoperite în această perioadă, instrumente cu ajutorul cărora am reușit să găsesc calea prin care elevii să îşi însuşească  cunoştintele, să-și  formeze şi dezvolte priceperi,  deprinderi intelectuale şi practice, aptitudini, atitudini, în așa fel încât învățarea să continue.
              Printre metodele folosite, la orele de Știinte ale naturii am apelat la experiment, deoarece ,,experimentul ca metoda activă, are mai multă forţă de convingere decât oricare altă metodă şi deci posibilităţi sporite de înrâurire asupra formării concepţiei ştiinţifice despre natură la elevi” (Ioan Cerghit). Investigarea corpurilor şi fenomenelor din mediul înconjurător se realizează cu eficienţă maximă atunci când elevii sunt implicaţi direct şi activ în procesul cunoaşterii prin metoda experimentului. Familiarizarea elevilor cu metodologia experimentului ştiinţific se realizează cel mai bine în timpul orelor de ştiinţe. Elevii urmăresc atent explicaţiile învăţătorului în legătură modul de organizare şi condiţiile în care are loc experimentul propus şi trag concluziile.
               Metoda  constă în efectuarea de către elevi sub îndrumarea  învăţătorului  a unor activități  în scopul acumulării de informaţii ştiinţifice sau al concretizării adevărurilor transmise. Ei sunt puşi în situaţia de a provoca fenomenele pentru a cunoaşte în mod nemijlocit diferite manifestări ale lor. Aici totul se desfăşoară în condiţii speciale, folosindu-se instalaţii, dispozitive şi materiale  specifice. În condițiile școlii online, îndrumarea a constat în instructajul prealabil, oferirea unui plan, a unei fișe și explicarea operațiilor ce trebuie făcute în amănunt, solicitarea către părinți de a oferi ajutor copiilor prin punerea la dispoziție a materialelor necesare, în cazul în care aceștia nu se descurcă. Concomitent cu executarea operaţiilor indicate, elevii observă ceea ce se produce şi înregistrează rezultatele constatate. În  încheiere, se desprind generalizările, fixându-le sub formă de concluzii.
             După modul de organizare a activității elevilor în online, această metodă se impune a fi efectuată în mod individual, de scurtă durată, cu caracter de descoperire și extindere a noilor informații. Cel folosit de mine  la orele de științe a fost unul calitativ, de evidențiere a relațiilor de tip cauză- efect, care explică desfășurarea unor fenomene și condiționarea lor.
             Din punct de vedere metodologic, am respectat etapele:
Proiectarea experimentului;
Elaborarea fișei de activitate experimentală, prezentarea ei și a modului de efectuare și completare, bineînțeles cu prezentarea obiectivelor urmărite
Prezentarea problemei
Elaborarea ipotezelor
Efectuarea experimentului
Valorificarea experienței- prezentarea rezultatelor
           
             În cadrul temei ,, Despre amestecuri: filtrarea, decantarea, cristalizarea”, primele două procese de separare a substanțelor din amestecuri au fost exemplificate cu ajutorul unor experimente  video găsite pe Youtube, iar copiii au putut urmări în mod sincron realizarea acestora și explicațiile corespunzătoare https://www.youtube.com/watch?v=00rd3CTGu6w, https://www.youtube.com/watch?v=x6TdDUiv3qk).   Anunțati cu o săptămână înainte, jumătate dintre  elevi   au avut pregătit, la îndemână,  un pahar cu apă în care au pus boabe de piper, orez, flori de ceai, cealaltă jumătate paharul cu apă în care au pus  două linguri  de mălai/ scobitori/pietricele. Experimentul s-a efectuat în fața camerei dispozitivului la care erau conectati, așa încât o parte lucrau, ceilați elevi urmăreau.  Au agitat cu o linguriță amestecul și printr-un dialog ghidat, au separat substanțele din amestecuri cu ajutorul unei strecurători, folosind procedeul  filtrării. Elevii care au urmărit experimentul au completat fișa pusă la dispozitie- trimisă prin chat pe platforma Zoom. 
                A urmat cea de-a doua grupă, cea în care elevii  au amestecat cu o spatulă/linguriță mălaiul/scobitorile/pietricelele  în apă. Ca sa separe amestecul, au folosit procedeul decantării, așadar, au luat încă  un pahar gol, și sprijinind lingurița pe gura paharului cu amestec  au turnat ușor apa în paharul gol, rămânând pe fundul primului mălaiul, scobitorile/pietricelele. De data aceasta prima grupă a completat fișa pusă la dispoziție.  Concomitent cu executarea operaţiilor indicate, elevii au observat  ceea ce s-a  produs şi au înregistrat rezultatele constatate. În încheiere, printr-o conversaţie finală, s-au  desprins generalizările, fixându-le sub formă de concluzii.


  

            Am formulat concluziile:
            Filtrarea este o metodă de separare a substantelor dintr-un amestec cu ajutorul unui filtru- strecurătoare, hârtie de filtru.
             Decantarea este procedeul de separare a componentelor unui amestec neomogen prin depunerea uneia dintre ele.
            
             Pentru cristalizare, care este un proces de durată, am făcut apel la experiența de viață a elevilor, plecând de la întrebarea: ,, Amintiți-vă, ce rămâne pe piele după ce ieșiți din apa mării?” Ca procesul să fie pe deplin înțeles, elevii au primit ca sarcină realizarea unui experiment acasă, de înregistrat un scurt video cu  acesta si explicatiile corespunzătoare, conform fișei primite:

                 
         
                 Folosirea experimentului  a adus un plus de atractivitate și interactivitate demersului on line, a integrat și elevii cu probleme de adaptare, a implicat verificarea tuturor elevilor într-un interval de timp limitat,  am putut acorda feed back imediat, intervenind în diferite situații. Cu ajutorul acestei  metode  elevii mei au  ,,învățat practicând”. “Elevul se dezvoltă prin exerciţiile pe care le face, şi nu prin acelea care se fac în faţa lui” (I. Cerghit).
                  Experimentul are o deosebită valoare formativă, dezvoltă curiozitatea de a se întreba și de a explora, spiritul investigator, capacitatea de a experimenta, de a gândi critic, ştiinţific, cunoştinţele astfel dobândite sunt mai durabile şi se transformă mai uşor în convingeri ştiinţifice.