Respectul faţă de elevi este demonstrat prin atenţia pe care le-o acordăm. Memorarea numelui, a preferinţelor sale, a relaţiilor cu colegii sunt câteva aspecte importante pentru a-l face pe elev să se simtă în siguranţă.
Recunoaşterea şi acceptarea genului şi a apartenenţei culturale este, de asemenea, o formă de respect (A. Băban, p.195). A acorda în aceeaşi măsură atenţie băieţilor ca şi fetelor, a prezenta o imagine pozitivă a fiecăruia dintre elevi în materialele utilizate şi activităţile propuse, a vorbi cu copiii despre cultura din care provin, sunt modalităţi de a demonstra respect şi acceptare.
Pentru acţiona în mod direct asupra motivaţiei unui elev în vederea asigurării succesului școlar este necesar să se realizeze un profil psihologic al elevului, printr-o evaluare a  intereselor acestuia, a atracţiilor şi respingerilor pentru o disciplină sau alta, a perspectivelor de viitor, a valorii pe care o acordă activităţii de învăţare, a competenţelor sale de comunicare şi de relaţionare. Se poate distinge din cadrul profilului psihologic un profil motivaţional care trebuie să includă, pe lângă aspectele vizate, percepţiile elevului cu privire la gradul de control şi la competenţa pe care acesta estimează că le are în îndeplinirea diferitelor sarcini de învăţare. Datele necesare realizării acestui profil motivaţional se obţin prin observarea elevului în diferite situaţii de învăţare, printr-o discuţie cu elevul, prin aplicarea unui chestionar, prin întocmirea unor grile de observare şi a unor fişe de observare curentă.
Dobândirea unor forme superioare de motivaţie se poate realiza prin exerciţii care vizează: dezvoltarea conştiinţei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană, dezvoltarea responsabilităţii sociale şi formarea deprinderilor de interacţiune socială, dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor adecvate promovării propriei sănătăţi fizice şi mentale, dezvoltarea unor tehnici eficiente de învăţare şi management al învăţării:
• comentarea unor texte reprezentând aspecte legate de învăţare şi performanţă, rolurile unei persoane, regulile pe care le respectă în cadrul grupului de elevi al clasei, responsabilităţile în cadrul acestuia;
• completarea unor desene lacunare: („Cel mai interesant lucru sunt eu…”, „Diploma mea…”);
• reprezentarea prin desen a trăsăturilor personale, roluri identificate („Eu şi ceilalţi- roluri, reguli, responsabilităţi”);
• realizarea unor activităţi de grup: desene, colaje, colecţii („Ce înseamnă să fii copil?”) sau proiecte
• imaginarea unor situaţii de decizie („Povestea fiului de împărat care nu dorea să înveţe”)
• dramatizări
• completarea unor fişe de lucru
• discuţii în grup

Fișa de observare curentă
Fişa de observare curentă poate viza:
► Competenţe de comunicare:
- manifestă disponibilitatea de a recepţiona mesajele transmise de ceilalţi
- receptează corect aceste mesaje, descifrând intenţiile şi ideile exprimate;
- dovedeşte abilităţi de interogare a partenerilor de comunicare;
- nu acceptă o opinie înainte de a o supune unei analize critice;
- construieşte mesaje în aşa fel încât să fie uşor înţeles;
- se exprimă clar, concis, convingător;
- respectă rigorile gândirii (corectitudinea logică);
- prezintă argumente în sprijinul celor afirmate;
- exprimarea este clară, nuanţată, articulată corect, expresivă;
- mesajele emise sunt consistente sub aspectul conţinutului.
► Competenţe de relaţionare:
- participă la dezbateri, negocieri, rezolvări de probleme în grup;
- acceptă şi îndeplineşte sarcini sau responsabilităţi cu rezonanţă socială;
- exersează roluri diferite în cadrul activităţilor de grup;
- participă la stabilirea scopurilor sau a regulilor grupului;
- recunoaşte situaţiile în care e nevoie de acţiune;
- ia decizii privind acţiuni potrivite în diferite situaţii;
- analizează şi îşi apreciază propriul comportament în cadrul grupului din care face parte;
- analizează şi apreciază relaţiile interpersonale în care sunt implicaţi;
- identifică unele soluţii pentru situaţii conflictuale reale sau potenţiale;
- respectă personalitatea celorlalţi.
Pentru interpretarea rezultatelor obţinute în urma completării fişei de observaţie am folosit procedeul rangului, aşezând subiecţii investigaţi în ordine descrescătoare.

Grila de observare
Grila de observare poate cuprinde următorii indicatori observaţionali:
1. Este perseverent în îndeplinirea completă a sarcinilor;
2. Se plictiseşte în rezolvarea sarcinilor de rutină;
3. Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini care iniţial îl incită;
4. Este autocritic; nu se mulţumeşte cu viteza sa de lucru sau cu rezultatele sale;
5. Preferă să lucreze independent; nu are nevoie de multă direcţionare din partea învăţătorului
6. Deseori este categoric, încăpăţânat în hotărârile sale;
7. Îi place să organizeze lucruri, oameni, situaţii;
8. Este interesat de adevărat şi fals, de drept şi de nedrept, de bine şi de rău; evaluează oameni, evenimente