Prof. Mardare Alina Maria
Colegiul Economic „Anghel Rugină” Vaslui

Proiectul eTwinning My online audio library a început în luna octombrie a anului școlar 2021-2022, fiind coordonat de un profesor de la Dede Korkut Anadolu Lisesi, Pursaklar, TURCIA. În proiect colaborează 15 parteneri din Turcia, România, Portugalia, Polonia și Italia. Proiectul își propune ca principal scop colaborarea dintre cadrele didactice și elevi în vederea realizării unei mici biblioteci audio care să cuprindă opere literare în limba engleză sau în limbile țărilor implicate în proiect.
Pe parcursul a 6 luni (octombrie 2021-martie 2022), elevii și profesorii își vor concentra eforturile în vederea realizării obiectivelor, valorificând specificul cultural și de mentalitate al fiecărei țări.
Proiectul urmărește realizarea unei arhive audio online cu/pentru elevii de liceu. Crearea arhivei audio se va realiza prin intermediul unor instrumente digitale specifice (instrumente web2.0).
Valorificând opere literare specifice fiecărei țări/culturi, elevii vor fi antrenați să lucreze pe fragmente mici, pe care să-și exerseze abilitățile de interpretare, de pronunție și intonație în același timp. Înregistrările audio le vor da prilejul de a-și observa și îmbunătăți pronunția, de a-și descoperi – de ce nu? – abilitățile de actorie, de a-și îmbunătăți capacitatea de a lucra pe platforme și cu instrumente digitale. Întrucât am parcurs deja două luni de proiect, am avut prilejul de a observa atitudinea elevilor față de acest tip de activitate. Atât pentru mine, cât și pentru ei este primul proiect eTwinning în care lucrăm. Elevii, la început reținuți, sunt foarte entuziaști, lucrează cu plăcere atât cu textul, cât și cu instrumentele digitale, respectă termenele și iubesc socializarea cu elevii parteneri.

Să sperăm în finalizarea cu succes a acestui proiect și cu cât mai multe foloase pentru părțile implicate!

Evoluția liricii românești de-a lungul timpului înregistrează un traseu complex ce evidențiază dorința omului de a da răspuns marilor frământări interioare, indiferent de elementele care stau la baza lor. Ca proiecție a stărilor interioare și a aspirațiilor umane, poezia s-a identificat deseori în istoria evoluției ei cu dorința omului de a se cunoaște pe sine și de a ajunge cât mai aproape de perfecțiune. Lirica religioasă constituie o parte importantă a lirismului românesc, având la bază, în principal, definirea relației omului cu Dumnezeu. Fiecare dintre oameni are o construcție interioară unică, din care rezultă o percepție unică asupra existenței. Nu atât formarea, educația, cât specificul spiritual, interior dictează o anumită atitudine în fața universului și a lui Dumnezeu. Observarea evoluției acestei relații ar constitui un studiu interesant deoarece ea nu se definește dintr-un singur punct de vedere. Pe de altă parte, lirica religioasă se constituie, în literatura română, ca o primă formă de conștientizare a sinelui limitat într-o lume atât de mare.
Poezia de inspirație religioasă are un statut deosebit în  lirica românească deoarece se contopește cu primele încercări de versificație. Psalmii lui Dosoftei, care sunt primele încercări de versificație scrisă, transpun spiritualitatea, aplecarea către viața interioară a omului conștient de limita păcatului, dar și de faptul că este o parte din absolut. Conștientizând existența unei forțe supranaturale, absolute, își conștientizează și destinul schimbător, supus aceste forțe, și își pune întrebări asupra lui. Raportarea la divinitate, conștiința existenței unei forțe supranaturale absolute, sub voința căreia stă destinul atât de schimbător, constituie primele preocupări ale poeziei religioase. De acolo înainte, ea a căpătat noi consistențe prin noi viziuni. Câte conștiințe, atâtea viziuni asupra relației dintre om și divinitate. Încă din vechime, poezia religioasă a constituit un mod de reflectare a firii gânditoare, a spiritualității individului ce devine din ce în ce mai conștient că nu este singur în marile sale încercări. Pe de altă parte, frământarea interioară, sentimentul apartenenței la un plan mult mai mare decât universul său real, imediat, l-au determinat pe om să caute răspunsuri, chiar și atunci când intuiția îi spunea că este prea mic, raportat la acest univers vast, pentru a le găsi. Undeva, se impune o limită ce are rolul de a-l conștientiza că este mai bine ca adevărul absolut să nu se releve oricărei forme de spiritualitate.
Poezia religioasă a abordat, de-a lungul timpului, diverse conținuturi: încercare de înțelegere a propriei misiuni pe pământ; dorința de răsturnare a adevărurilor deja știute; demonstrarea superiorității spiritului uman orgolios; cale de regăsire a sinelui; descoperirea unor răspunsuri ce se relevă într-un alt fel pentru fiecare ființă în parte (chiar dacă s-a răspuns deja la anumite întrebări, fiecare om interiorizează și interpretează într-un mod unic ceea ce singur descoperă). De multe ori, religia constituie un mod de inițiere, care obligă conștiința să dezvolte un anumit grad de maturitate a spiritualității. Eugen Dorcescu observa că „literatura de orientare spirituală (inclusiv poezia religioasă) este opera unor autori cu necesități spirituale conștientizate, și se adresează unor cititori cu același tip de viață interioară, fiindcă ea (în reușitele ei, mai cu seamă atunci când atinge inflexiuni mistice) pornește de la fundamente (nu de la imanență, nu de la aparențe) și se întoarce la fundamente.”  El distinge mai multe abordări ale resurselor religioase, diferențiind poezia religioasă și poezia mistică. După autor, poezia religioasă „este legată de o formă determinată a unei religii (ca instituție) și-i exprimă acesteia simbolurile, ritualurile, manifestările exterioare. Poezia religioasă este trăire mediată de ritual a misterului.”  Poezia mistică „exprimă substanța relației intime dintre spiritul individual și Spiritul universal, dintre făptura umană și Creatorul ei. Poezia mistică este trăire directă a misterului.”  Este necesară această distincție deoarece în literatura română sunt reprezentate ambele variante.
În poezia interbelică, existența temelor și motivelor religioasă relevă aceeași dorință de a întări relația cu sacrul prin relevarea directă a unor adevăruri. Doar că aceste adevăruri, omul nu este pregătit să le mai creadă fără dovezi; el tinde să ceară din ce în ce mai mult, pretinzând o intervenție directă a divinității în viața lui. Sau, în alte cazuri, recunoaște o desacralizare a propriului univers, situație în care viața lui devine o căutare neîntreruptă a lui Dumnezeu în tot ceea ce îl înconjoară. Oricărei concepții s-ar subordona temele și motivele religioase, ele își reflectă actualitatea. Ca ființă superioară celorlalte ființe, omul va fi întotdeauna animat de întrebări privitoare la rolul lui Dumnezeu în creșterea lui spirituală, în modelarea voinței și a conștiinței, în relațiile interumane și în percepția realității imediate. Din acest motiv, religiozitatea este deseori coborâtă către înțelegerea ei profană.
Poezia de inspirație religioasă nu poate fi disociată în mod complet decât în cazuri puține de alte preocupări tematice. Se va observa că motivele religioase interferează cu alte teme precum destinul, iubirea, timpul, istoria, universul rural, cunoașterea, condiția creatorului ș.a. Ioan Alexandru consideră indisolubilă legătura dintre poezie și creștinism, religie; potrivit lui, „Biblia este cea mai mare Carte de poezie a lumii. Tot Noul Testament este format din imnuri şi poezie. Isus Christos a vorbit poezie.”
Urmărim, prin această lucrare, abordarea temelor și motivelor de inspirație religioasă din perspectiva conștientizării devenirii de către fiecare creator. Nu se poate vorbi despre intenția de a epuiza, prin această lucrare, tot materialul scris care are elemente comune cu religia. Literatura interbelică oferă perspective complexe asupra relației omului cu divinitatea, de aceea ne vom opri îndeosebi asupra acestei perioade.
Dacă pentru fiecare dintre poeți relația cu Dumnezeu se definește în mod unic, acest lucru conferă creației anumite particularități din care se pot deduce anumite mișcări interioare, anumite tipuri de sensibilitate artistică, anumite concepții asupra lumii și asupra existenței. Poezia de inspirație religioasă înseamnă putința de constatare a condiției umane, vederea de ansamblu asupra existenței, uneori mai mult, alteori mai puțin obiectivă. Eugen Dorcescu nota, în articolul Poezia mistico-religioasă, structură și interpretare că „orice operă, cât de cât semnificativă, se naște dintr-o criză a ființei, dintr-o interogație fundamentală, dintr-o mare idee trăită, ce-si are rădăcinile în ceea ce este, pe veci, pecetluit” . Ceea ce susține ideea că misticismul poeziei este o dovadă clară a sondării interioare în sensul conștientizării complexității propriului destin, care trebuie considerat din multiple unghiuri.
Din punctul meu de vedere, acest tip de creație lirică va constitui o permanență în evoluția liricii atâta vreme cât omul se va apleca asupra relației cu ceilalți sau cu divinitatea, dorind să afle cine este cu adevărat. Poezia de inspirație religioasă este aplecarea către sine și dorința de deslușire a ceea ce se întâmplă cu omul pe parcursul existențelor cunoscute sau ascunse științei noastre. Ea deschide o lume aparent închisă, care nu poate fi explorată decât prin intermediul conștientizării dimensiunii spirituale a existenței.

Conceptul de modernism interbelic nu ar fi egal cu sine însuși dacă nu am pune în discuție poezia lui Lucian Blaga. Poezia, proza, dramaturgia, ale căror idei sunt corelate cu propriile concepte filosofice, fac din opera lui Blaga o „corolă de minuni” a literaturii române. Ipostazele eului poetic relevă, cum e și firesc, o evoluție incontestabilă către maturitate. Prima ipostază a lirismului relevă faptul că poetul este dominat de energii extraordinare, stihiale, are dorința plenară de a trăi și de a se bucura de viață asemenea unui copil, lipsit de constrângeri de ordin moral sau reguli. Atitudinea, specifică expresionismului, se regăsește în mai toate creațiile primului volum, Poemele luminii. Dominanta acestei perioade este, după Ion Pop, faptul că „raportul dintre eul individual și marele univers primește la poetul nostru statutul unei teme fundamentale.”  Am putea aduce o completare prin faptul că poetul afișează o atitudine de acceptare totală a sinelui și a lucrurilor din exteriorul lui, fără a se împiedica de convenții sau constrângeri. Univers, oameni, natură, sentimente constituie un tot unitar pe care poetul îl protejează, privindu-i componentele ca pe niște potențiale obiecte ale explorării artistice, generatoare de mister și incitante la nivelul cunoașterii de sine. O dată cu volumul Pașii profetului, se simte o schimbare de tonalitate a discursului; el surprinde un soi de incoerență a universului, aflat parcă în agonie; e ca și când ceva în interiorul poetului nu mai este la fel, ca și când o primejdie nevăzută fie pândește de undeva, fie a trecut deja și a generat urmări devastatoare. Primejdia vine din trecerea timpului, care înseamnă destrămarea ființei: „Oprește trecerea. Ştiu că unde nu e moarte nu e nici iubire - , şi totuşi te rog: oprește, Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea.” – este motto-ul  volumului În marea trecere, în care se regăsește această atitudine. Percepția dramatică asupra trecerii timpului aduce în discuție presimțirea morții, care, deseori, echivalează cu o extincție lină, discretă, sau cu o agonie blândă. Viziunea este de esență expresionistă, prezentă și în Pașii profetului, unde poetul creează un anotimp cu trăsături distincte; natura își trăiește „calmă, darnică, surdă la orice întrebare, instinctul vital elementar.”  Ion Pop consideră această conștiință problematică un „instrument, pentru alții, al minții ucigașe, pentru poet o fereastră intimă de comunicare: spațiul privirii devine aici spațiu al integrării sau reintegrării eului în lume și a lumii în eu.”  Acest lucru, dincolo de faptul că marchează (după același autor) o ruptură în dublu sens: cu sinele și cu exteriorul. În mod simbolic, toamna înlocuiește vara, iar „întreaga fire ni se înfățișează măcinată de o boală secretă.”  Următoarea etapă în succesiunea atitudinilor lirice rezidă în ignorarea problemelor de ordin existențial care au constituit anterior centru preocupărilor lirismului. Se regăsesc, în volumele La cumpăna apelor și La curțile dorului, motive de inspirație folclorică. În ultimele volume, poetul pare împăcat cu sine însuși și cu lumea, revenind la temele și motivele primului volum.
Esențial pentru opera poetică este expresionismul, cu toate aspectele lui specifice sau particulare. Dimensiunea ontologică este o preocupare constantă, marcată de tristețea metafizică și agonia sfârșiturilor la care omul asistă într-o atitudine de perfectă înțelegere și acceptare. Vitalismul expresionist, care la Blaga presupune intensitatea trăirii și „întoarcerea la existența nediferențiată, în care judecata individuală și conștiința morală nu intervin spre a stânjeni împlinirea poruncilor instinctuale, elementare” , devine o marcă proprie prin orientarea către spațiul rural și elementele specifice lui. La sat, trăirea este mai intensă, nealterată; este interesul pentru elementar și arhaic, un aspect tradiționalist modernizat și valorificat prin implicarea percepției metafizice, aspect al expresionismului. Prin aceeași percepție, orașul devine nu un loc al pierzaniei, ca la sămănătoriști, ci un spațiu pe cale să se destrame, artificial, inuman uneori, opus satului minunilor creat de autor. Acel „ veșnicia s-a născut la sat” traduce într-o oarecare măsură naturalețea spațiului-matrice creat de poet, de care orașul se îndepărtează și pe care nu îl poate reitera. Viziunea depășește cu mult tradiționalismul sămănătorist, mărginit la idilizare. Eugen Simion vorbește despre imixtiunea dintre modern și tradițional, admițând că „prin Blaga tradiția noastră spirituală fuzionează, într-o fericită sinteză, cu spiritul poetic înnoitor.”  Este noua viziune asupra spațiului rural; vom vedea că ea este esențială în ceea ce privește relația cu divinitatea.

Nu se poate vorbi despre existența în lirismul lui Blaga a unui misticism identic celui arghezian; Blaga și Arghezi  abordează în moduri diferite motivele de inspirație religioasă. Dacă în poezia lui Arghezi se poate vorbi despre credință și tăgadă, atitudini inedite la momentul respectiv, rezultatul unor contrarii în ceea ce privește percepția asupra religiosului, în poezia lui Blaga au o mare implicație termenii de ordin filosofic. În ceea ce privește reflectarea asupra religiosului, Camelia Gavrilă observa că „gândirea mitică a înlocuit religiozitatea, magia universului și puterea exorcizată a spiritelor a fost asumată de poet în locul unei relații de iubire și umilință față de divinitatea creștină, lipsită de imanență, străină de această lume.”  Dumnezeu nu se arată, însă absența este percepută ca o înstrăinare din cauza căreia omul este condamnat la o eternă căutare.
Un însingurat se simte poetul în Psalm. Resimte dureros distanța care îl separă de Dumnezeu: „o durere mi-a fost totdeauna singurătatea ta ascunsă.” Poezia, care „aduce lămurit jalea depărtării de Dumnezeu” , exprimă tristețe ființei ruptă de originile sale divine.  Pe de altă parte, perspectiva implică setea de absolut din întreaga existență a poetului; obișnuit cu această înstrăinare, se consolează și acceptă: „dar ce era să fac?” Marele Anonim se ascunde, la fel ca în poezia argheziană, generând suferința celui care se simte incomplet: „sunt numai tină și rană. În cer te-ai închis ca într-un coșciug.” Nu este ideea morții, ci a retragerii lui Dumnezeu din propriul univers. Dumitru Micu face o presupunere și mai gravă, cum că „Dumnezeu, în reprezentarea lui Blaga, este mai înrudit cu moartea decât cu viața” ; astfel, spațiul profan rămâne pustiu și fără sens; poetul nu-și găsește rostul: „În spinii de-aici arată-te, Doamne/ Să știu ce-aștepți de la mine.” Pustiit sufletește și neavând siguranța că merge pe calea bună, așteaptă un semn. Despre divinitatea din lirismul lui Blaga, Eugen Simion opinează: „simbolul retragerii lui Dumnezeu din univers (din care Arghezi a făcut centru mitologiei sale lirice) definește la Blaga o suferință mai abstractă. Divinitatea era prezentă în lume în timpurile biblice, azi ea reprezintă trecutul, marea absență, golul ce se lărgește în inima universului.”  Poezia Psalm este concepută ca o rugă – iată  și motivul rugăciunii – a omului modern  care a pierdut legătura cu sacrul, iar credința sa nu mai recunoaște în cele din jur prezența lui Dumnezeu. Prin inocența copilărească, omul crede și îl simte pe Dumnezeu pretutindeni, însă omul modern nu mai aude acea voce interioară: „fără să-mi fi fost vreodată aproape,/ te-am pierdut pentru totdeauna.” Invariabil, divinitatea nu se manifestă: „ești muta, neclintita identitate/ […]/ nu ceri nimic. Nici măcar rugăciunea mea.” Căutarea este a omului desprins de esența divină și rămas să tânjească după ea pentru eternitate; deznădăjduit, cade în necredință, după cum observă și Lăcrămioara Petrescu: „desprins de marele Tot, eul atrage, în disperarea sa ontologică, erezia.”
De un dramatism intens este poezia Ioan se sfâșie-n pustie.  Motivul căutării, reluat și în alte poezii și evidențiat aici prin recurența întrebării, reflectă o conștiință a crizei. Căutarea este nesfârșită, fără rezultat. Marele Anonim este „o absență, un gol” , „o monadă impenetrabilă ce nu mai cuprinde în sine lumea, interzicând orice cale de acces” , ceea ce-l determină pe om să exploreze spații necunoscute: „Umblăm turburați și fără de voie,/ printre stihiile nopții te iscodim”, „vântul fără somn îl oprim/ și            te-ncercăm cu nările”, „animale străine prin spații oprim/ și le-ntrebăm de tine, Elohim!” Poate fi o căutare involuntară, pornită dintr-o dorință neconștientizată de a se întoarce la inocență și la origini. Poetul/oamenii, în general, caută revelația, iar în timpul căutării își irosesc toate resursele interioare și uită de unde au plecat: „Drumul întoarcerii nu-l mai știm.”  În opinia Cameliei Gavrilă, „poetul se multiplică în totalitatea ipostazelor creaturale numite printr-o dublă metaforă a sacralizării și desacralizării” , încercând să descopere taina celui care nu se arată sau nu-și dovedește prezența. Drama este, deopotrivă, și a creatorului: „Lumea din mâinile tale a zburat/ ca porumbul lui Noe”; el pierde controlul asupra propriei creații, ceea ce justifică strigătul disperat al omului către Dumnezeul începuturilor. Rămasă fără ax, această lume pierdută de divinitate e în derivă, un fel de paradis în destrămare care nu se mai poate întoarce la starea originară; după Vladimir Streinu, poetul „formulează sensibil divorțul evurilor și o istorie generală a spiritului.” 
Motivul destrămării este prezent și în Peisaj transcendent. Trecând dincolo de orizontul experienței printr-o ultrasensibilitate, poetul aude lucruri pe care ceilalți nu le aud și vede lucruri pe care alții nu le văd. Din acest motiv, Dumitru Micu apreciază că poezia „sintetizează viziunea blagiană a unui cataclism produs nu în universul obiectiv, ci în cel interior, al umanității.”  Cocoșul (simbol solar, după Dicționarul de simboluri ) devine prin strigătul său repetat apocaliptic; el nu mai anunță lumina, răsăritul, ci sfârșitul iminent. Ca motiv, destul de des întâlnit în poezia lui Blaga, se remarcă, de asemenea, apocalipsa. Întreg spațiul exterior este marcat de prezența unor semne, confirmate de prezența lui Crist adus de valuri „Pe mal – cu tămâie în păr/ Isus sângerează lăuntric/ din cele șapte cuvinte/ de pe cruce.” Imagini apocaliptice surprinde prin simbolistica unor elemente religioase și Paradis în destrămare. Universul sacru este în descompunere, destrămare, sub influența unui rău neștiut care afectează esența lucrurilor. Ca idee generală, Ion Pop observa că lumea surprinsă în poezie este secătuită de vitalitate: „o boală misterioasă, mărturisită și în confesiunile subiectului liric, macină această geometrie sacră și făpturile ce o populează.”  Portarul „Nu se luptă cu nimeni, dar se simte învins”; îi lipsește flacăra, care poate simboliza și motivația interioară. Serafimii „cu părul nins” care „însetează după adevăr” sunt dovada vie a imanenței dispariției universului sacru, aflat în derivă, căci adevărul nu mai există. E o lume agonizantă, în care arhanghelii „se plâng”, îngerii „zgribulind se culcă în fân”, iar păianjenii „au umplut apa vie”, retezând orice speranță de revenire la starea firească a sacrului. După Dicționarul de simboluri , păianjenul țese o realitate înșelătoare, ceea ce poate avea ca simbolistică iluzia că lumea este pe calea cea bună. Pustietatea acestui univers paradisiac relevă lipsa de speranță și are, fără îndoială, o legătură strânsă cu spiritualitatea modernă, sărăcită de esență, item specific expresionismului.
De o cu totul altă factură este poezia Lumina raiului care – ce e drept – nu se construiește ca o manifestare a conștiinței problematice. Poetul își studiază formația interioară, orientată după simbolul solar, și conștientizează dualitatea ființei: „dar oare ar rodi-n ogorul meu/ atâta râs fărʼde căldura răului?” și percepe construcția interioară a femeii ca fiind identică. Lumea și omul sunt percepute ca unitate a celor două principii, bine și rău, așa cum observă și Camelia Gavrilă: „lumea pare guvernată în mod necesar de un principiu divin și unul demonic, imagine șocantă a concilierii contrariilor chiar în ființa poetului.”  La fel, conceptele religioase de rai și iad sunt într-o relație de interdependență: lumina raiului își are originile în flăcările iadului, fără de care nu ar exista. Perspectiva este gnoseologică, nu creștină. Unitatea principiilor este formulată și în poezia Pax magna, în care ființa umană este privită ca o combinație între intervenția divină și cea malefică, ambele convenind astfel: „Pe semne – învrăjbiți/ de-o veșnicie Dumnezeu și cu Satana/ au înțeles că e mai mare fiecare/ dacă-și întind de pace mâna.” Poezia devine astfel ca o erezie, o abatere de la principiile credinței ortodoxe, pentru a exprima o stare de neastâmpăr interior, căruia poetul îi găsește o explicație în acord cu sensibilitatea expresionistă. Ne amintim, de altfel, că poetul definea ca fiind de esență expresionistă orice lucru redat astfel încât tensiunea sa interioară îl depășește, relaționând cu ilimitatul sau absolutul. 
Frecvent apare în lirica lui Blaga arhanghelul. Element recurent al literaturii gândiriste, arhanghelul este o căpetenie a îngerilor care are rolul de a înștiința oamenii despre tainele Domnului. Vestitorul tainelor este afectat, în Paradis în destrămare, de „greutatea aripilor”, copleșit de propria misiune pe care nu o mai poate împlini din cauza desacralizării lumii. Aceeași ipostază a arhanghelului o întâlnim în poezia Veac. Spațiul citadin este sărăcit de esența sacră, spre deosebire de satul minunilor. Acest spațiu înregistrează mișcări ciudate ale elementelor componente artificiale: „umblă mașinile subpământești”, „de pe case antenele pipăie spații/ cu alte graiuri și alte vești”, „în teatre strigă luminile”; toate acestea agresează fondul natural universal, astfel încât „se profețesc prăbușirile.” În acest context, arhanghelii se pierd, uitându-și misiunea, ceea ce înseamnă că nu mai există salvare; ca și în alte poezii, sacrul însuși este profund afectat de lipsa de deschidere a omului către minunile lumii sale: „Arhanghelii sosiți să pedepsească orașul/ s-au rătăcit prin baruri cu pene arse.” Acesta este momentul în care se realizează „vârsta mitologică de intimitate a supranaturalului cu umanul, în încrucișare cu fabula creștină, și amândouă în viu conflict cu modernitatea tehnică.”  Totuși, poezia se încheie pe o tonalitate pozitivă: dincolo de zgomotul infernal al progresului se găsește natura în stare pură, adevărata sursă a cunoașterii pentru om: „Dar sus, la o mie de metri-nălțime, spre răsărit/ stelele își spun povești prin cetini de brazi/ și-n miez de noapte râtul mistreților/ deschide izvoarele.” În poezia Către cititori, „arhanghelii ară cu plugul grădinile omului”, ceea ce poate simboliza efortul depus pentru detașarea omului de materie, pentru spiritualizarea și orientarea lui către valorile interioare. Rolul poetului e nedefinit; „silit la tăcere” , el trece printre oameni fără să le vorbească, deși posibilitățile relevate sunt multiple. Ca simboluri apar casa (locul de refugiu), grădina (paradisul), soarele (conștiința umană), stupul (spiritul fascinat de cunoaștere).
În poezia lui Lucian Blaga, sentimentul religios, ca și relația cu divinitatea se subordonează, în mod cert, universului trăirii plenare, intense a vieții, experienței ontologice pe care o oferă satul românesc. Poezia care conține itemi din spațiul religiei este o dovadă a viziunii ample, complexe asupra satului românesc, înfățișat fie „în lumini de azur”, fie „degradat, sfârtecat, smuls din matcă, deposedat de duhul specific, de transcendent și, în genere, de spiritualitate.”  În ceea ce privește atitudinea divinității, Marele Anonim instituie, după cum observa Ion Bălu, cenzura transcendentă, care are trei motivații: „minimală – cunoașterea absolută «ar osândi spiritul la repetiție stereotipă»; medie – cunoașterea absolută ar implica un pericol pentru agentul cunoscător, dar și pentru obiectul cunoscut […]; maximală – cunoașterea absolută ar reprezenta o amenințare pentru Marele Anonim însuși, «care ar putea fi scăzut în potența sa».”  Din acest punct de vedere, poezia blagiană devine expresia unei căutări continue, existența însemnând o încercare permanentă, o provocare către împlinirea unui destin care nu poate fi decât cunoașterea. Pe această linie – cunoaștere, sat mitic, cenzura transcendentă, Marele Anonim – se înscriu toate poeziile care au în centrul lor conștiința problematică. Căci, după cum aprecia Camelia Gavrilă, meritul poeziei lui Blaga este „acela de a fi convertit căderea, păcatul adamic, cedarea în fața ispitei cunoașterii, urmată de suferința umană eternă, în valoare pozitivă.”  Viziunea modernă asupra religiosului constă deci în schimbarea perspectivei asupra faptei, valorificarea părții pozitive a consecințelor. Căzut din rai, omul are totuși posibilitatea de a intra în legătură cu fondul cosmic al lumii ascultând glasul spațiilor pure, încărcate de mister. Și îi rămâne, desigur, cunoașterea, semn al arderii interioare, al superiorității ființei care încearcă să confere un sens existenței.

Parteneriatul stabilit între scoala noastra si unitatile participante va fi un pod de legătură, menit a evidenţia promovarea unor legături multiple între învăţămîntul preşcolar romanesc si cel european , urmărind însă obiective şi interese asemănătoare, legate de universul copilăriei de pretutindeni. Prin implicarea  copiilor  în activităţi cultural- educative, urmărim să le dezvoltăm abilităţile de comunicare şi munca în echipă. Unitatile partenere şi scoala noastra dispun de resurse materiale şi umane (calculatoare, imprimante, faxuri, personal didactic instruit) care să asigure ,,dialogul la distanţă” .Acest  parteneriat ne oferă şansa de a implica copiii, cadrele didactice şi comunitatea locală în activităţi ce stimulează creativitatea, încurajează comunicarea şi schimbul de idei. Copiii  vor fi purtătorii de cuvânt ai comunităţii şi unitatii unde învaţă, iar rezultatul efortului lor va fi cartea de vizită ce le va înlesni obţinerea în viitor a  ,,Paşaportului către Europa”.
Limba de lucru: limba engleza, limba maternă
Interval de varsta:elevi10-11ani
Numar de elevi implicati:20-30elevi de la fiecare scoala partenera
Discipline implicate:limba engleza,discipline tehnice,TIC,educatie civica,arte

Activitati propuse:
Scop:    *Constituirea unui grup care să promoveze valorile comune la nivelul partenerilor implicaţi: elevii, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai instituţiilor guvernamantale şi nonguvernamentaele;
   *Promovarea unor legături între învăţămîntul  romanesc şi cel european, dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadre didactice din unităţi de învăţământ diferite, urmărindu-se armonizarea condiţiilor specifice fiecărei unitati cu exigenţele sociale de ordin general;
  *Pregătirea copiilor în sensul asigurării egalităţii şanselor în educaţie
*Formarea şi educarea sentimentelor de mândrie naţională;
*Cultivarea talentelor artistice;
*Diversificarea acţiunilor instructiv- educative

OBIECTIVE: Prin durata de desfăşurare şi disciplinele implicate proiectul permite atingerea mai multor obiective. O parte din obiectivele urmărite sunt obiective cu caracter interdisciplinar iar altele vor fi specifice disciplinelor implicate în proiect
• cultivarea gustului pentru frumos şi autentic;
• realizarea  intercunoaştere a copiilor prin întâlniri, activităţi  indirecte şi prin intermediul produselor activităţilor desfăşurate de fiecare unitate;
• gasirea de modalităţi variate de exprimare a gândurilor şi sentimentelor privitoare la anumite teme de interes comun (creaţii literare, plastice,  abilitate manuală, sport );
• atragerea copiii în organizarea efectivă a activităţilor extracurriculare;

Activităţi:
1.Stabilirea detaliilor proiectului prima luna
• Profesori: coordonatorul contactează potenţialii parteneri, (instrumente site-ul eTwining: Desktop, Forum: Proiecte eTwinning, e-mail), înscrie proiectul pe site-ul eTwinning; profesorii stabilesc tipurile de activităţi şi instrumentele (împreună cu elevii şi partenerii), formează grupele de lucru;
• Elevi: stabilesc împreună cu profesorii tipurile de activităţi şi instrumentele, îşi împart sarcinile în cadrul grupei de lucru;
2. Activităţi de prezentare – luna a II-a
• Profesori: coordonează activitatea elevilor, colaborează cu partenerii pe Twinspace (instrument: camera profesorilor), învită pe spaţiul eTwinning al proiectului: elevi (membri şi administrator), profesori (vizitatori, membri şi administratori), părinţi (vizitatori);
• Elevi: fac scurte prezentări pentru: grupe şi membrii grupelor, şcoli, localităţi (instrumente: SleideShare – prezentari Power Point; Picasa sau SLIDE.COM – albume cu fotografii, Google docs – descrieri  word, hărţi etc.), postează prezentările pe site-ul proiectului, fac schimb de e-mail-uri; realizează teste şi jocuri pe baza informaţiilor despre şcoala, localitatea şi ţara lor pe care le propun partenerilor (instrument CLASTOOLS.NET)

Despre noi (informatii generale despre partenerii: ţările noastre, şcoli, elevi, profesori) 
Prezentarea fiecărei unităţi şcolare (filmulet sau ppt), cunoasterea echipei de profesori prin cancelaria profesorilor, schimb de adrese de e-mail între cadrele didactice implicate în proiect
3. Activităti de alegere a unui logo,realizarea unei mascote a proiectului  – luna a III-a
• Profesori: coordonează activitatea elevilor, colaborează cu partenerii pe Twinspace (camera profesorilor, blog);
• Elevi: realizează desene pentru logo-ul proiectului, postează logo-ul pe site-ul proiectului, fac schimb de impresii (instrumente – Wiki, Pupils Corner), , aleg logo-ul reprezentativ (instrument Google formular); accesează testele şi jocurile propuse de partenerii lor (instrument CLASTOOLS.NET), fac aprecieri asupra acestora (instrumente – Wiki, Pupils Corner)
4. Activităţi de documentare  – luna a IV-a şi a V-a
• Profesori: coordonează activitatea elevilor, colaborează cu partenerii pe Twinspace (camera profesorilor, blog);
• Elevi: culegerea de informaţii: studierea unor opera literare şi a unor documente, fotografierea unor obiective; postează pe blogul proiectului: prezentări ale operelor studiate, desene inspirate din materialele studiate, (instrument Google docs), elemente reprezentative din activitatea lor (instrument SLIDE.COM) ;
• ;
5. Activităţi de realizare a unei reviste luna a VI-a şi a VII-a
• Profesori: coordonează activitatea elevilor, colaborează cu partenerii pe Twinspace (camera profesorilor, blog); unul dintre profesorii administrator (editorul şef) accesează site-ul MagazineFactory, completează un formular şi îl trimite; după ce primeşte link-ul către noul ziar şi un username, va stabili structura şi aspectul ziarului şi va crea username pentru ceilalţi editori;  ceilalţi profesori (editorii) vor crea username pentru jurnalişti (proprii lor elevi), editează articolele, le publică sau le trimit înapoi însoţite de feed-back (instrumente: MAGAZINEFACTORY – pentru  realizarea în colaborare a revistei; e-mail-ulpentru feed-back);
• Elevi: realizează impreuna o revista
6. Activităţi de încheiere a proiectului luna a VIII-a
• Profesori: coordonează activitatea elevilor, colaborează cu partenerii pe Twinspace (camera profesorilor, blog); diseminarea activităţilor în cadrul consiliului profesoral; trimiterea diplomelor pentru colaboratori; aplicarea pentru certificatul de calitate
• Elevi: realizarea unui concurs sub forma unui joc CLASTOOLS.NET între echipe (fiecare echipă propune un număr de 5-10 itemi), realizarea unui Glogster pentru popularizarea activităţilor, realizarea unor expozitii cu materialele realizate în cadrul proiectului; schimb de mesaje cu colegii parteneri, propun noi proiecte, fac propuneri de îmbunătăţire a activităţii (instrumentColţul elevilor - Pupils Corner).
• Realizarea unei video-conferinte la care să participe toate unităţile şcolare partenere şi prezentarea produselor proiectului (revistă  virtuală, blog)

Instrumente utilizate: spaţiul eTwinning al proiectului (blogul, e-mail, camera profesorilor, colţul elevilor, forum, galleria de imagini); activităţi practice; SleideShare – prezentari Power Point; Picasa sau SLIDE.COM – albume cu fotografii; Google docs – descrieri  word, desene, formulare; CLASTOOLS.NET – jocuri şi teste; MAGAZINEFACTORY – realizarea în colaborare a revistei, Glogster – prezentarea activităţilor din proiect.
Spaţiul eTwinning, prin paginile standard (Home – Pagina de start, Project Activities – Activităţile proiectului, Staff Room – Cancelaria, Pupils Corner – Colţul elevilor, Chat) cât şi prin cele care se vor adăuga pentru activităţile create pe parcursul proiectului, permite folosirea atât a instrumentelor proprii cât şi a altor instrumente complementare care să facă activităţile proiectului mai atractive. La secţiunea Activities – Activităţi: sunt vizibile acţiunile ce se vor desfăşura în cadrul proiectului; la secţiunea Latest Actions – Cele mai recente acţiuni sunt vizibile cele mai noi acţiuni; la secţiunea Membri sunt prezentaţi participanţii cu rolul lor în cadrul proiectului; la secţiunea Administrare membri administratorii au posibilitatea de a invita noi membri (care va avea posibilitatea de a-şi crea propriul profil) şi de a schimba drepturilor celor deja existenţi; la secţiunea Cutie poştală (Mailbox) vom putea trimite mesaje interne (unuia sau mai multor membri); la secţiunea Blog vom înregistra etapele de dezvoltare.
Administratorii proiectului vor gestiona pagina “Project Activities” prin adăugarea unor pagini, pentru diferite activităţi, cu ajutorul Administreaza pagini (Manage Pages), pe care le vor denumi şi le vor face, după caz, publice sau ascunse. Pe aceste pagini administratorii vor adăuga conţinuturi, activităţi şi instrumente sau aplicaţii. Astfel se vor putea adăuga  una sau mai multe aplicaţii. După ce au fost create paginile vor putea fi folosite de către parteneri (administrator şi membri) astfel: blogul unde oricine poate posta mesaje şi comentarii; forum unde se vor purta discuţii pe teme legate de activitate; wiki pagina pe care se va publica în colaborare; galerie de imagini unde se vor încărca fotografii şi bibliotecă de documente în care se vor încărca diferite tipuri de fişiere (sunt aplicaţii care pot fi făcute publice sau vizibile unei anumite categorii); afişare conţinut web (Web Content în care se vor îngloba prezentări, clipuri etc. Acestea vor fi alese ţinând cont de activitate şi de propunerile partenerilor.
Una din paginile foarte importante în managementul proiectului o are cancelaria (staff room). Aceasta este un loc vizibil doar cadrelor didactice, administratori sau membri. Pe această pagină profesorii vor planifica activităţile şi vor reflecta asupra fazelor de realizare şi a rezultatelor acestora. Tot aici profesorii vor face schimburi de idei şi informaţii, vor schimba între ei documente şi resurse necesare activităţilor. În situaţia în care se întâmpină dificultăţi cadrele didactice pot cere sau după caz pot oferi ajutor partenerilor.  Pe tot parcursul desfăşurării activităţilor, dar şi în faza finală pagina Cancelarie va fi folosită de profesori . va fi locul în care elevii îşi vor putea pune întrebări reciproc, vor face schimb de informaţii, dar vor putea dezvolta şi relaţii personale sau lega prietenii. Elevii cu rol de administrator pot adăuga diferite instrumente: blog, forum, wiki, galerie de imagini, bibliotecă de documente.  Astfel elevii vor putea crea şi răspunde la forum sau vor putea vor contribui la redactarea unui wiki, vor scimba imagini şi documente. Subiectele abordate de elevi  la pagina pupils corner (la care profesorii au doar dreptul de vizionare, cu excepţia administratorilor care pot şi modera) vor fi atât cele legate de proiect dar şi subiecte legate de preocupările extraşcolare (muzica preferată, jocurile, concursuri).

Resurse de timp: anul şcolar 2013 – 2014
Vizibilitate: Pagina de start va fi spaţiului de lucru public (vizibil fără logare). Aceasta va conţine detaliile proiectului, harta echipelor partenere, partenerii, un link spre Spaţiul virtual al proiectului şi un alt link la Jurnalul proiectului.   În ceea ce priveşte spaţiul virtual, vor fi vizibile fără logare, acele activităţi pe care, profesorii cu rol de administrator, le v-om stabili de comun acord,  că pot fi vizibile pentru toţi vizitatorii site-ului.
Jurnalul de proiect va fi vizibil tuturor membrilor înregistraţi pe portal.
Invitati
Vor fi invitati in spatiul virtual eTwinning, cu drepturi de vizitatori: directori, coordonatori de programe si proiecte, alte cadre didactice, persoane oficiale; de la ei asteptam comentarii si aprecieri.
Anunturile
Anunturile sau comentariile postate de parteneri vor fi vizibile membrilor eTwinning.

MEDIATIZAREA PROIECTULUI
*În unitati ( afişe, postere, invitaţii, articole în revistele claselor şi unitatilor partenere)
  *În presa locală şi judeţiană
REZULTATE AŞTEPTATE
    *Legături de prietenie şi colaborare între copii şi cadrele didactice de la  unitatile partenere şi scoala noastra
  *Formarea de deprinderi de comportare civilizată, bazată pe cooperare,   stimă, toleranţă şi respect reciproc;
  *Albume foto,  portofolii cu activităţile realizate, o revistă a prieteniei, realizată în colaborare cu unitatile partenere
  *Obţinerea de fonduri extrabugetare pentru derularea proiectului
EVALUAREA PROIECTULUI
*Expoziţii comune        
  *Revistă ,,Prietenia, o împărăţie fără hotare”
  *Portofolii
  *Concursuri pe diferite teme stabilite în acord comun
  *Chestionare
  *Albume foto
  *Realizarea  unei prezentări în Power Point cu acţiunile desfăşurate