GRUPA MICA”ALBINUTE”
G.P.P NR.10 BUZAU
Prof.Presc.Rîșnoveanu Nicoleta

Data: 19.05.2022
Tema activitatii: “Ziua Pamantului”
Elemente componenete ale activitatii :  DEC+DOS+ALA2
Scopul:

Cultivarea interesului copiilor față de protejarea mediului înconjurător şi necesitatea adoptării unui comportament eco-civic față de natură.

Dimensiuni ale dezvoltării:
o Curiozitate, interes și inițiativă în învățare
o Activare și manifestare a potențialului creativ
o Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor( persistența în activități)
Componente vizate:
• Manifesta curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi
• Realizeaza sarcinile de lucru cu consecvență
• Manifestă creativitate în activități diverse

Obiective:
Să conştientizeze pericolele unei degradări accentuate a mediului
Să înţeleagă că ocrotind naturii se ocrotesc pe ei înşişi.
Sa participe la activitatile frontale si de grup

Metode si procedee:

• strategii didactice: Observarea, demonstratia, explicatia, conversatia

• materiale didactice: flori pentru plantat, stropitori de apa, farfurii din carton, acuarele, mascota” Pamantul”, Mascota Soare,  material galben de saten

Lo c de desfăşurare: curtea grădiniţei

Material bibliografic:
   
   
    ,,Educaţia ecologică la vârsta preşcolară” – supliment al revistei ,,Invăţământul
                                                                                                                    preşcolar”;
    ,, Proiecte tematice privind activităţile de educaţie ecologică în grădiniţa de copii”,
                                                                                                        Ed. Tiparg;
    ,,Educaţia ecologică în grădiniţă”, Ed. Cd Press;

                         DESFǍŞURAREA  ACTIVITǍŢII

Secvenţele activităţii                   Conţinutul activităţii                                       
     Strategii
   didactice                          Evaluare    
I.Introducerea
   în activitate
a) Captarea
    atenţiei

b) Reactuali-
    zarea cu-
    noştinţelor

c) Anunţarea
    temei

II.  Dirijarea
     învăţării

a) Intuirea
   materialelor

b) Explicarea
    tehnicii de
    lucru

c) Executarea         de către copii

III.Încheierea
     activităţii

Evaluarea

Se prezintă copiilor Mascota PAMANT  şi se poarta o discutie despre protejarea mediului inconjurator.
Ne-am propus ca prin acest proiect de activitate  să realizăm activități de educaţie ecologică prin care să cultivăm interesul şi dragostea preșcolarilor pentru lumea înconjurătoare, pentru protejarea mediului
Sa urmărim  responsabilizarea preșcolarilor faţă de importanţa protejării mediului înconjurător, conturarea deprinderilor şi a atitudinilor de a preţui şi respecta mediul prin comportamente civilizate, dar şi sensibilizarea cetăţenilor privind importanţa mediului înconjurător.
- Pentru că se apropie Ziua Pământului, voi aţi putea să-l ajutaţi, să-i faceţi cadouri ...
Ce putem face pentru salvarea Pamantului
- să-i dăruim flori;
- să-l curăţăm de gunoaie;
- să sădim pomi;
- să îngrijim plantele şi florile;
- să avem grijă de păsări şi animale;
- să nu tăiem pădurile;
- să-i dăruim apă curată şi aer curat;
- să nu mai fie poluare de la maşini şi fabrici.
- De ce plantăm pomi? (pentru oxigen, pentru a împiedica alunecările de teren, pentru adăpost-clădiri/culturi, pentru foc, mobilier, pentru fructe…)

- Astăzi vom desfăşura o activitate de educatie plastica  în curtea grădiniţei , unde vom picta Pamantul cu palmele pe farfurii de carton si vom sadi floricele : begonii si craite.
Se fac exercitii de incalzire a mainii si cu ajutorul palmelor preseaza culorile albastru si verde, ce reprezinta apa si pamant.

Copiii preseaza folia peste culorile din farfurie si realizeaza o lucrare originala a Pamantului.
Se asculta un cantecel “Ce ti-ar spune un copac”
https://youtu.be/6CTy7jppXDQ
Se merge la activitatea de plantare, in locul
grădiniţei, unde este pregătit terenul / gropile pentru plantat.

Vor cunoaşte uneltele (sape, stropitori, foarfeci) şi  florile.
Se precizează câteva norme de protecţia muncii.
Copiii identifică părţile componente ale plantelor.

Se descrie amănunţit fiecare etapă specifică plantării pomilor: săparea gropii, etapa fasonării, mocirlitul, fixarea floricelein pe o groapa de pământ, acoperirea rădăcinilor cu pământ, tasarea acestuia şi udarea.

După explicarea modului de lucru, fiecare copil îşi plantează floarea, fiecare copil pune pământ la rădăcină, îl tasează şi pune apă cu stropitoarea.
Vor afla cum îngrijesc floricelele în continuare: îi udă, îi sapă în jur.
Copiii îşi amintesc cine este doctorul pădurii/ copacilor? (ciocănitoarea). De ce?

Pe, vor efectua şi activitatea de plantare a unor floricele.
- ,,Copiii ordonaţi, care iubesc natura, strang materialele .
Jocul” Prinde soarele”-joc de miscare
Se intinde un material galben de satén in care exista o adancitura. Copiii vor tine cu manutele materialul galben, iar un copil arunca Mascota Soare. Ea trebuie sa intre in acel lacas. Se repeta miscarile jocului de mai multe ori!

Înainte de a intra în sala de grupă, fiecare se va spăla pe mâini cu apă şi săpun.
Se fac aprecieri. Copiii vor fi recompensaţi cu bulinute.

- expunerea
- conversaţia
- surpriza

Din punct de vedere calendaristic, sânzienele marchează apropierea de mijlocul verii și reprezintă momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea pentru recoltat. De asemenea, ziua de Sânziene este și ziua în care păsările încep pregătirile pentru sezonul rece. Cucul este primul care dă semnalul, dacă de Blagoveștenie începe a cânta, la Sânziene acesta se îneacă cu orz, răgușește și nu mai poate cânta.

Noaptea de Sânziene. Cine sunt Sânzienele.
Conform credinței populare în noaptea de Sânziene se deschid cerurile, iar Sânzienele ies și joacă dansul ielelor în locuri ferite de ochii lumii, ascunse sau retrase. Dansul acesta nu poate fi observat de nimeni fiindcă cel sau cea care va îndrăzni să-l privească se va îmbolnăvi și nu se va mai putea vindeca.

Dacă ne luăm după legende, Sânzienele sunt ființe extraordinar de frumoase, asemenea unor zâne, care trăiesc în păduri sau pe câmpii. În noaptea de Sânziene se prind în horă, cântă și dansează. Acestea conferă plantelor și buruienilor întrebuințări deosebite, astfel că vor putea fi folosite pentru a trata anumite afecțiuni. Mai mult Sânzienele apără holdele de grindină, aduc rod semănăturilor, ursesc fetele de măritat și contribuie la înmulțirea plantelor și a animalelor.

Totuși, dacă nu respecți cum se cuvine ziua lor, Sânzienele te pot pedepsi și pot aduce asupra ta boală și neputință. Totodată, Sânzienele pot stârni vârtejuri și vijelii, pot aduce grindină și pot lăsa plantele și florile fără leac și fără miros.

La răsăritul zilei de Sânziene soarele se spală pe față: cine se uită la el cu atenție vede curgând apă jos sub înfățișarea unor raze lungi, luminoase.

Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova și Oltenia, în preajma solstițiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor, mai ales de cereale. Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul. Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Drăgaica se sărbătorește printr-un dans făcut de un grup de 5-10 fete din care una este aleasă, ca Drăgaică. Ea este îmbrăcată ca o mireasă și împodobită cu spice de grâu, în timp ce fetele celelalte se îmbracă în alb, poartă un val pe față în care sunt prinse flori de sânziene, iar în mână țin o coasă. Odată constituit, alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare. La popasuri, în special la răscruci, fetele se așează în cerc, cântând și executând un dans săltat ale cărui mișcări desenează o cruce.

Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire. În alte părți această sărbătoare are denumirea de Sânziene, dar și mai multe semnificații.

De asemenea, drăgaica poate desemna și floarea galbenă denumită științific Galium verum, sau sânziană, care de obicei înflorește în perioada ritualului. Dacă florile nu sunt înflorite, este semn rău, înseamnă că ceva a încurcat desfășurarea anului, sau că oamenii au supărat sânzienele.

Bibliografie :https://www.mediafax.ro/life-inedit/sanzienele-noapte-magica-si-zi-de-sarbatoare-obiceiuri-si-traditii-20149010

https://www.facebook.com/110605121443675/videos/549299743289350/?__cft__[0]=AZU9eQpH39qnnjrxl0J41fa97itls1jaaNZuzd7RXc2lRMq21DEkifLy4JSj9HEQ7IYDQ3af22q3jPqlstJaE_n58uq-jNXwXxqz04f7ttzWu1cUmDuMAE7O44dcv6tJelDOds69mBA2BYjf7SgT16UrPJLyHKizvYV1au2kFWe3gUDqu7PlXOvGJQqzM8GJydXmkcIzgscQDZg7IhIYuDpP&__tn__=-UK-R

Prin marcarea Zilei mondiale a mediului înconjurător, ONU încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.

Tema din acest an a Zilei mondiale a mediului înconjurător este "Restaurarea ecosistemelor". Anul acesta, data de 5 iunie marchează şi lansarea oficială a "Deceniului ONU privind restaurarea ecosistemelor", un impuls menit să oprească şi să inverseze declinul lumii naturale, după cum indică site-ul www.unep.org.

Deceniul ONU privind restaurarea ecosistemelor este un semnal de alarmă la nivel global pentru vindecarea planetei. Nu a existat niciodată o nevoie mai urgentă ca acum pentru a readuce la viaţă ecosistemele deteriorate.

Ecosistemele susţin toată viaţa de pe Pământ. Cu cât ecosistemele sunt mai sănătoase, cu atât planeta şi oamenii ei sunt mai sănătoşi. Deceniul ONU privind restaurarea ecosistemelor îşi propune să prevină, să oprească şi să inverseze degradarea ecosistemelor pe fiecare continent şi în fiecare ocean. Acest lucru poate ajuta la eliminarea sărăciei, la combaterea schimbărilor climatice, poate preveni o extincţie în masă, şi va avea succes numai dacă toată lumea se va implica în acest sens, menţionează sursa citată.

Un ecosistem este un loc în care plantele, animalele şi alte organisme, aflate în conexiune cu peisajul înconjurător, se reunesc pentru a forma reţeaua vieţii. Ecosistemele pot fi mari, cum ar fi de exemplu o pădure, sau mici, cum ar fi de exemplu un iaz. Multe dintre ele sunt cruciale pentru societăţile umane, asigurând oamenilor apa, hrana, materiale de construcţie şi o serie de alte elemente esenţiale. De asemenea, ele asigură beneficii la nivelul întregii planete, precum protecţia climei şi conservarea biodiversităţii. Dar, în ultimele decenii, nevoia de resurse a oamenilor a împins multe ecosisteme până la un punct limită, se mai arată pe site-ul www.unep.org. Restaurarea ecosistemelor poate lua mai multe forme: creşterea copacilor, ecologizarea oraşelor, refacerea grădinilor, curăţarea râurilor şi a malurilor etc.

La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului. Tot la 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat şi o rezoluţie care a dus la crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Anul 1972 a marcat un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaţionale în domeniul mediului, prin organizarea, sub auspiciile ONU, a celei dintâi mari conferinţe privind problemele de mediu. Această conferinţă a avut loc la Stockholm, în Suedia, între 5-16 iunie, şi este cunoscută sub numele de Conferinţa de la Stockholm, conform www.un.org.

Bibliografie : https://www.agerpres.ro/documentare/2021/06/05/5-iunie-ziua-mondiala-a-mediului-inconjurator-onu--725748