iTeach: Blog Nicoleta Rîșnoveanu

Planificare anuala grupa Mijlocie, dupa Editura Art Klet!

Nicoleta Rîșnoveanu — Tue, 19 Sep 2023 18:42:52 +0300

Avizat.

Director,
Prof. Popa Georgeta

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
An școlar: -2023- 2024
Nivelul: I
Grupa: mijlocie - ALBINUTE
Educatoare: -Rîșnoveanu Nicoeta/Neagoe Tatiana

Nr.
Crt PERIOADA TEMA ANUALĂ           DE STUDIU TEMA PROIECTULUI SUBTEMA TEME ÎN AFARA
PROIECTELOR TEMATICE
MODULUL 1
1. 11.09.2023 /
15.09.2023 EVALUARE INIŢIALĂ Amintiri din vacanta!
2. 18.09.2023/
22.09.2023 EVALUARE INIŢIALĂ Ce imi mai amintesc?
3 25.09.2023/
29.09.2023 Cine sunt/suntem?     Eu şi ceilalti! Eu si prietena mea, Ola!
4. 02.10.2023/ 06.10.2023
(05.10.2023 zi liberă) Cine sunt/suntem?
Eu şi ceilalti! Familia mea!
5 09.10.2023/
13.10.2023 Cand /cum si de ce se intampla? Toamna cea bogata! Zvon de toamna!
6 16.10.2023/ 20.10.2023 Cand /cum si de ce se intampla? Toamna cea bogata!!        Fructisor si legumix
7. 23.10.2023/
27.10.2023 Când, cum și de ce se întâmplă?
Parfumul Toamnei!
VACANȚĂ INTRESEMESTRIALĂ ( 28.10.2022 - 05.11.2023 )
de toamnă

MODULUL 2

8. 06.11.2023/
10.11.2023 Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
O lume magica! Ola in lumea povestilor!
9. 13.11.2023 /
17.11.2023
Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
O lume magica! Poftiti la carnaval!
10. 20.11.2023/ 24.11.2023 Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? O lume magica! Ola si micii muzicieni!
11. 27.11.2023/ 01.12.2023
( Joi 30.11.2023 și Vineri 01.12.2023          zile libere) Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? La multi ani, Romania!
Romanasi si romancute!
12. 04.12.2023
08.12.2028 Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?    Povesti de iarnă!     Ce ne aduce iarna!
13. 11.12.2023
15.12.2023 Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Povesti de iarnă! Ola impodobeste bradul!
14. 18.12.2023
22.12.2023 Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?        Bucurii de iarnă       Vine mos Craciun!
VACANȚĂ DE IARNĂ ( 23.12.2023 – 07.01.2024)
de iarnă

MODULUL 3

15. 08.01.2024 /
12.01.2024 Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Bucuriile iernii              La sanius!
16. 15.01.2024 /
19.01.2024 Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Ola Pleaca in calatorie Pe sine si pe uscat !
17. 22.01.2024/
26.01.2024
(Marți 24.01.2024        zi liberă) Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Ola Pleaca in calatorie      Pana la luna si inapoi!

18. 29.01.2024 /
02.02.2024 Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? Ola Pleaca in calatorie                             Peste mari si oceane!
19. 05.02.2024 /
09.02.2024 Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? Prieteni necuvantatori              Prieteni din ograda!
20. 12.02.2024 /
16.02.2024 Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? Prieteni necuvantatori     Prieteni din padure!
21. 19.02.2024/
23.02.2024 Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? Prieteni necuvantatori Prieteni din adancuri Ev.intersemestriala
VACANȚĂ INTERMEDIARĂ (26.02.2024 /03.03.2024)
de schi

MODULUL 4

22. 04.02.2024 /
08.03.2024 Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Primavara, Bine ai venit! Vestitorii primaverii
23. 11.03.2024/
15.03.2024 Când, cum și de ce se întâmplă? Primavara, Bine ai venit! Zvon de primavara!
24. 18.03.2024 /
22.03.2024 Când, cum și de ce se întâmplă? Bucuriile Primaverii! Parfumul primăverii!
25. 25.03.2024/
29.03.2024 Când, cum și de ce se întâmplă? Bucuriile Primaverii!! In lumea insectelor!

26. 01.04.2024 /
05.04.2024 Când, cum și de ce se întâmplă? Bucuriile Primaverii! Grădina cu vitamine!
27. 08.04.2024/
12.04.2024 Cum este/a fost si va fi aicipe pamant? Bucuriile Primaverii! Sarbatoarea Pastelui!
28. 15.04.2024/
19.04.2024
Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Joaca de-a! Micul ecologist!
29. 22.04.2024 /
26.04.2024 Cine și cum planifică/ organizează o activitate? Joaca de-a ! Meseriile parintilor!
VACANȚA DE PRIMĂVARĂ ( 27.04.2024 -07.05.2024 )
de primăvară

MODULUL 5

30. 08.05.2024/
10.05.2024 Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? Uniunea Europeana La multi ani, Europa!
31. 13.05.2024 /
17.05.2024 Când, cum și de ce se întâmplă? Micii curiosi!

32. 20.05.2024 /
24.05.2024 Când, cum și de ce se întâmplă? Vară, bine ai venit! Te asteptam,draga vara!
33. 27.05.2024 /
31.05.2024
Când, cum și de ce se întâmplă? Vară, bine ai venit! Fructisor , prietenul copiilor!

34. 03.06.2024 /
07.06.2024 Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Vară, bine ai venit! Bucuriile Copilariei!
35. 10.06.2024 /
14.06.2024 Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Evaluare finala Ce am invatat de la Ola !
36. 17.06.2024 /
21.06.2024
Cine și cum planifică/ organizează o activitate? Evaluare finala! Planuri de vacanta!
VACANȚA DE VARĂ

Scoala Verde-saptamana Independenta!
Scoala Altfel-Saptamana Independenta!

Consilierea remedială

Nicoleta Rîșnoveanu — Mon, 11 Sep 2023 20:19:11 +0300

Consilierea remedială
Acest tip de consiliere constă în sprijinirea, îndrumarea clienţilor pentru a se adapta la o varietate de procese şi situaţii de viaţă precum munca, relaţiile interpersonale şi convieţuirea în comunitate“ (Ion Al. Dumitru, 2008, p. 97). Presupune activităţi oferite grupurilor cu un anumit specific sociocultural (minoritari, marginali, persoane care trăiesc la limita sărăciei, cu nivel de cultură redus), persoanelor cu diverse tipuri de nevoi speciale în educaţie (cu deficienţe fizice sau mentale, infirmităţi, deviante comportamentală) şi persoanelor instituţionalizate.
Urmăreşte includerea acestor persoane/ grupuri în societate, prin dezvoltarea la nivelul comunităţii a atitudinii nediscriminatorii, de acceptare a diversităţii şi a respectului faţă de identitatea culturală şi etnică. Se face simţit acest tip de consiliere cu atât mai mult, cu cât legislaţia prevede cuprinderea tuturor copiilor de 3–6 ani în învăţământul preşcolar, dar realitatea dovedeşte că în cazul copiilor de etnie romă,la nivelul ţării, frecventarea de către aceştia a grădiniţei este de numai 20%. (date oferite de Institutul Naţional de Statistică).
Acest tip de consiliere are succes la nivelul grădiniţei numai în condiţiile în care la nivelul acesteia sunt iniţiate şi dezvoltate proiecte cu impact la nivelul comunităţii. Presupune activităţi complexe, în echipă (educatoare, părinţi, specialişti, mediatori şcolari, manageri ai unităţii, reprezentanţi ai comunităţii care implică identificarea nevoilor copiilor până la măsurarea rezultatelor obţinute în urma activităţilor remediale. Dintre activităţile recomandate, precizăm depistarea copiilor preşcolari prin efectuarea recensământului, stabilirea unor întâlniri cu părinţii care urmează să-şi înscrie copiii la grădiniţă, prelucrarea legislaţiei referitoare la învăţământul incluziv, dezvoltarea interesului pentru educaţie în rândul comunităţilor minoritare aflate în situaţie de risc, consilierea părinţilor în privinţa pregătirii actelor necesare înscrierii copilului la grădiniţă, participarea la secvenţe didactice demonstrative pentru copii şi părinţi, organizarea şi dotarea unor spaţii de documentare pentru comunitate. Pentru începerea anului şcolar, consilierul poate îndruma educatoarele să întocmească grile de observaţie privind nivelul de dezvoltare cognitivă, afectivă, psihomotorie şi comportamentală a copiilor aflaţi în situaţie de risc, prin identificarea dificultăţilor comportamentale, socioemoţionale şi de învăţare ale copiilor.
De asemenea, sunt necesare, ca practici incluzive, dezvoltarea unor proiecte şi programe
educaţionale adaptate cerinţelor specifice grupurilor ţintă. De exemplu: grădiniţe estivale,
grădiniţa de weekend, Şcoala Părinţilor, şcoli de vară/ iarnă pentru cadrele didactice, părinţi de succes, Zilele Bunicilor, festivalul interculturalităţii, târgul prăjiturilor de casă, curriculum adaptat copiilor cu CES, strategii educaţionale moderne etc.

Bibiografie: .
JIGAU, M. Ghidul Consiliere şi Orientare. Bucureşti, 2000.
SILVAŞ, A. Managementul carierei. Târgu-Mureş: Universitatea „Petru Maior”, 2009.
JIGĂU, M. (coord), BOTNARIUC, P., CHIRU, M. şi al. Consilierea carierei adulţilor. Bucureşti, 2003.

Consilierea la distanţă

Nicoleta Rîșnoveanu — Sun, 10 Sep 2023 18:48:58 +0300

Consilierea la distanţă
În mod tradiţional, consilierea se realizează în mod direct. În prezent, cercetări recente subliniază
importanţa formelor de consiliere la distanţă: prin telefon, fax, scrisori, e-mail, on-line, chat, forum de discuţii, pagini WEB etc. „OECD a recomandat ca serviciile de orientare profesională să integreze cât mai rapid consilierea la distanţă, respectiv consilierea electronică, în serviciile de consiliere standard.“ (M. Chiru, M. Jigău, 2004).
Este eligibilă consilierea la distanţă pentru activitatea din grădiniţă? Da, cu certitudine, mai ales pentru părinţi, cadre didactice, resursele umane implicate în educarea şi dezvoltarea copiilor. A face consiliere şi altfel decât faţă în faţă înseamnă a deschide noi căi pentru comunicare. Acest tip de consiliere “mai special” utilizează strategii specifice care solicită din partea consilierului participarea la cursuri de formare şi dezvoltare profesională.).
Argumente pentru consilierea la distanţă:
- este o formă complementară la consilierea directă;
- reprezintă o formă de contact iniţial pentru consilierea directă (anunţurile, stabilirea programului);
- oferă o alternativă pentru clienţi, atunci când aceştia nu au timp sau au o problemă relativ simplă, pentru care solicită informaţii sau sugestii (părinţi care au programul de lucru prelungit);
-furnizează oportunităţi rapide pentru nevoile de informare şi formare ale clienţilor (educatori,
Consilierea în grădiniţă… start pentru viaţă 25
părinţi, personal administrativ);
-răspunde unei mai mari accesibilităţi a persoanelor cu cerinţe educative speciale sau aflate la distanţă (părinţi care au copii supradotaţi şi/ sau talentaţi, părinţi care muncesc în străinătate, părinţi care au copii cu sindrom Down, părinţi cu dizabilităţi motorii, părinţi divorţaţi);
- facilitează transferul imediat al informaţiei (răspunsuri la întrebarea unui părinte: De ce plânge la prânz copilul meu?);
-clarifică solicitările clienţilor (răspunsuri cu date clare transmise prin telefon sau prin e-mail: La cine pot să apelez pentru a veni în întâmpinarea copilului meu care are dificultăţi de vorbire?);
• se economisesc timp şi bani;
• încurajează participarea prin păstrarea anonimatului parţial.
Desigur că există reticenţe faţă de implementarea activităţilor de consiliere la distanţă, dar ele se practică, mai mult sau mai puţin formal. Într-o convorbire telefonică sau într-un schimb de mesaje pe Internet, persoanele implicate în consiliere,comunică mult mai exigent şi chiar mai confortabil, deoarece răspunsurile sunt pregătite şi documentate. Absenţa comunicării
nonverbale solicită o atenţie sporită, o formulare mai clară şi mai precisă a sarcinilor, întrebărilor, cerinţelor, răspunsurilor, care să elimine eventualele interpretări greşite. Reflectarea
asupra problemelor puse în discuţie, consultarea literaturii de specialitate, a cazuisticii, a reţelei conferă calitate activităţii de consiliere. Printre obstacolele consilierii la distanţă se numără:
existenţa unei atitudini ostile faţă de comunicarea la distanţă (telefon, on-line), lipsa abilităţilor de comunicare, prezenţa unor clienţi „dificili“: cu deficienţe de văz, auz, cu nivel scăzut de
educaţie şi statut socioeconomic precar, părinţi alcoolici, aflaţi în situaţie de şomaj, minorităţi, mame singure, mame abuzate, părinţi cu probleme psihice (de exemplu: depresii, tentative de
suicid), părinţi cu responsabilităţi profesionale (de exemplu: manageri, directori, preşedinţi executivi), lipsa Internetului, a telefonului etc.
În consilierea la distanţă se derulează paşi asemănători consilierii obişnuite: stabilirea contactului, crearea relaţiei şi atmosferei de încredere, identificarea obiectivelor solicitării, clarificarea problemei, elaborarea şi aplicarea strategiilor de intervenţie, evaluarea eficienţei procesului.

Consilierea psihopedagogică preventivă

Nicoleta Rîșnoveanu — Tue, 05 Sep 2023 22:00:09 +0300

Are rolul de a preîntâmpina apariţia unor probleme sau situaţii critice în viaţa persoanelor. Include activităţi educaţional–formative realizate cu grupuri de clienţi (copii, părinţi, cadre didactice nedidactice din grădiniţă) care urmăresc să-i pregătească pentru diferite situaţii problematice, să-i sprijine în gestionarea adecvată a emoţiilor pentru a face faţă variatelor solicitări (educaţia copiilor, adoptarea unui stil de viaţă sănătos, evitarea sau preîntâmpinarea unor potenţiale pericole). Schimbarea urmărită, vizează achiziţia de informaţii, modificarea reprezentărilor asupra realităţii educaţionale, formarea şi refacerea unor percepţii asupra realităţii interne și externe a familiei/ grădiniţei, educaţionale, formarea şi refacerea unor percepţii asupra realităţii interne şi externe a familiei/ grădiniţei, procesele cognitive, atitudinile şi comportamentele noi. apud. E. Vrăsmaş, 2002, pag. 62 ).
Nevoia de consiliere preventivă este generată de schimbarea modelelor culturale tradiţionale româneşti (neimplicarea copilului în luarea deciziilor, impunerea necondiţionată a respectului acestuia faţă de adult, autoritatea exagerată a părinţilor, asigurarea unei supravegheri exagerate, păstrarea unor secrete ale părinţilor, pedepsele fizice şi manifestarea afecţiunii doar când copilul doarme, neimplicarea copilului în alegeri care ţin de activitatea lui), precum şi de tendinţa de a se prelua modele total străine, noi, pentru cultura românească (libertate exagerată acordată copilului indiferenţa faţă de modelele morale) la care copilul aderă, acceptarea unor comportamente nesănătoase atribuirea responsabilităţii creşterii şi educării copilului în exclusivitate, altor persone sau instituţii şi privarea acestuia de interacţiunea cu părinţii).
În privinţa nevoii de schimbare putem identifica în contextul românesc următoarele dimensiuni: participarea copiilor, în măsura posibilităţilor vârstei şi nivelului de dezvoltare, la luarea deciziilor care le influenţează viaţa, acordarea, cât mai de mai de timpuriu, a libertăţii copilului
de a alege, de a decide şi de a acţiona conform acesteia, pentru dezvoltarea responsabilităţii şi independenţei, dezvoltarea abilităţii copiilor de a-şi rezolva propriile probleme, realizarea conducerii indirecte a vieţii copiilor. Aceste schimbări sunt realizabile încă din copilăria timpurie prin eficientizarea relaţiilor care se stabilesc între copii şi adulţi.
Aceştia din urmă pot începe prin a le acorda copiilor alternative pentru alegerea propriilor opţiuni, explicându-le totodată consecinţele alegerilor făcute.
Astfel în loc să le impună frecventarea unor activităţi extraşcolare, să le lase copiilorlibertatea de alegere. Se pot prezenta activităţile desfăşurate la respectivele cercuri, orarul şi schimbările care intervin în programul zilnic, cerinţele şi normele ce trebuie respectate şi chiar se pot oferi copilului ocazii să observe secvenţe din activităţile fiecărui cerc.
Consilierea preventivă presupune potenţarea factorilor generali de protecţie şi estomparea,
până la anulare, a acţiunii factorilor de risc, şi anume:
• existenţa unei familii care să-i asigure copilului confortul fizic şi psihic optim, dezvoltarea fizică normală şi o stare de sănătate bună;
• achiziţionarea unui set de deprinderi şi abilităţi educaţionale de autoservire, de învăţare, de relaţionare, de autocontrol) şi performanţe intelectuale cel puţin de nivel mediu;
•identificarea şi sprijinirea dezvoltării unor aptitudini şi talente speciale;
• existenţa unui grup de prieteni acceptaţi de părinţi şi implicarea în activităţile formale şi în cele ale grupurilor de covârstnici.
Consilierea preventivă este circumscrisă educaţiei timpurii, deoarece procesul prin care familia îşi creşte, îngrijeşte şi educă copiii, este recunoscut ca formă de socializare primară şi de construire a nucleului personalităţii acestora.
Acest proces este tributar modelului sociocultural al familiei şi are la bază premisele biologice şi fizice ale eredităţii individuale şi sociale. Raportându-ne la copil, putem identifica situaţii care pot pot interveni ca bariere în calea dezvoltării sale. Ele pot fi prestabilite (dizabilităţi pe care copilul le manifestă de la naştere, traume, deficienţe senzoriale, organice, neurologice, mentale severe), biologice (copii născuţi prematur, cu greutate mai mică sau cu probleme fizice) care pot fi remediate, sau determinate de mediul de dezvoltare (copii care cresc
în sărăci în grupuri marginalizate social, în condiţii de violenţă, abuz, departe de familia biologică, în instituții. Dezvoltarea copilului în aceste condiţii se prezintă ca o situaţie de risc. Consilierea de tip preventiv asigură suport părinţilor şi copiilor pentru compensarea diferitelor deficienţe, astfel încât să nu se ajungă la situaţii dificile şi inadaptare. Din această perspectivă, aducem în discuţie situaţiile în care se solicită înscrierea la grădiniţă a copiilor cu CES şi, de cele mai multe ori părinţii acestora sunt întâmpinaţi cu refuz. Deşi ar trebui depăşite, motive există
• lipsa de disponibilitate sau de pregătire profesională a educatoarelor în a lucra cu copiii care prezintă deficienţe/ dizabilităţi;
• teama şi lipsa de informare a celorlalţi părinţi, că astfel de copii reprezintă un risc pentru dezvoltarea propriului copil, deoarece prin imitaţie ar prelua modele de comportare inadecvată;
• temerile legate de asigurarea securităţii unui astfel de copil, deoarece un astfel de copil are comportamente indezirabile, greu de stăpânit;
• prejudecăţile adulţilor că astfel de copii trebuie formaţi şi educaţi în instituţii speciale sau chiar izolaţi, pentru că oricum nu ajung la un nivel de dezvoltare normal şi nu oferă satisfacţii.
Potrivit politicilor educaţionale care promovează includerea copiilor cu CES, pentru ca situaţiile anterior enumerate să nu se întâmple sau să fie ameliorate, consilierul poate să intervină pentru ca un astfel de copil să nu fie exclus sau marginalizat, prin propunerea şi derularea unor activităţi, cum ar fi:
• informarea despre ceea ce înseamnă copil cu cerinţe educaţionale speciale şi dezvoltarea lui la nivel biologic, psihic, social;
• informarea despre drepturile copilului;
• abilitarea cu în tehnici de lucru specifice a părinţilor, educatoarelor, voluntarilor;
• conştientizarea şi sensibilizarea faţă de copiii cu CES;
• consilierea părinţilor copilului aflat în dificultate cu privire la atitudinile şi comportamentele lor faţă de copil şi faţă de propria dificultate;
• consilierea celorlalţi „actori” din grădiniţă care să asigure suport copiilor cu CES;
• dezvoltarea unor practici concrete pentru includerea copiilor cu CES (curriculum personalizat, metode de lucru adaptate, persoană de sprijin, mediu de învăţare pozitiv, atitudine deschisă etc.).
În demersul său, pe lângă copii, părinţi, educatoare, personal administrativ, echipa managerială a grădiniţei, comunitate, consilierul mai poate antrena reprezentanţi ai serviciilor de îngrijire socio–medicală, de reabilitare şi adaptare a ambientului, servicii conexe celor socio-medicale (fizioterapie,kinetoterapie, logopedie, psihoterapie) în vederea formării şi dezvoltării unei echipe pluridisciplinare care să sprijine copilul în procesul de integrare socială.