PROIECTE TEMATICE – MODELE DE ABORDARE INTEGRATĂ A EDUCAȚIEI COPILULUI DE VÂRSTA TIMPURIE

Tranformările din viaţa socială pe plan economic cât şi din punct de vedere al mediului înconjurător, conduc actul educaţional românesc spre o permanentă tendinţă de căutare şi transformare, în mod deosebit sub aspectul conţinutului, metodologiei şi al strategiilor didactice. Copiii sunt martori oculari ai acestor transformări. Toate aspectele noi le stârnesc curiozitatea pe care o manifestă prin noianul de întrebări pe care ni le pun, iar noi, prin răspunsurile oferite, îi conducem la înţelegerea relaţiilor dintre fenomene şi rezultatul acestora. Grădiniţa constituie prima experienţa a copilului in societate. Această instituţie îl aşează într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinutul său.
Aici copilul face cunoştinţă cu activităţi şi obiecte care-i stimulează gustul pentru investigaţie şi acţiune, îl provoacă să se exprime şi îi propune, incipient, angajarea în relaţiile sociale de grup.
În cadrul activităţilor de cunoaşterea mediului înconjurător copiii trebuie să înţeleagă unul din principiile fundamentale ale lumii vii: tot ce este viu se naşte, trăieşte şi moare.
Pe parcursul vieţii, animalele şi plantele cresc, se maturizează şi se înmulţesc. Prin activităţile planificate în grădiniţă copiii trebuie să înţeleagă, că orice fiinţă are dreptul la viaţă.
La vârsta preşcolară,  experimentele pe cont propriu nu dau garanţia unei  înţelegeri reuşite de aceea este necesar să se ia experimentul ca un proiect sau temă integrat(ă) în curriculum.
Educatoarea le poate trezi interesul copiilor pentru astfel de proiecte sau teme, iniţiind o serie de activităţi care să le arate cum se trăieşte într-o colectivitate, nevoia unuia de celălalt, cum se folosesc anumite lucruri, obiecte (produse) şi de la cine şi cum le procurăm pentru a ne satisface nevoile vieţii zilnice.
Pe tot parcursul experimentului copiii schimbă păreri, idei, ascultă puncte de vedere diferite, îşi construiesc sau îşi refac răspunsuri cu privire la obiecte, fenomene, concepte de care s-au arătat interesaţi.
Fiind preocupate de derularea proiectului am căutat să selectăm şi să desfăşurăm activităţile cele mai accesibile prin formă şi conţinut- care să-i conducă pe preşcolari atât la formarea unor deprinderi de activitate  independentă şi la educarea dragostei faţă de natură, a dorinţei de a contribui la păstrarea frumosului şi a tradiţiilor, la educarea capacităţii de a ocroti şi respecta natura. Pentru demararea proiectului prioritate a avut  organizarea noului curriculum-ului care a fost de tip integrat a conţinuturilor, similar cu interdisciplinaritatea în sensul că obiectul de învatămant a avut ca sistem de referinţă o tematică unitară dar învăţătura s-a realizat pe grupuri mici de copii.
Acest centru tematic a fost derulat pe parcursul a trei săptămâni cu următoarele teme: A,B,C. După stabilirea temelor am alcătuit harta proiectului pe care am afişat-o in faţa clasei la avizierul - ,,Tema săptămânii”.

Ne-am  pregătit pentru a demara acest proiect tematic trecând la stabilirea obiectivelor, analiza resurselor materiale, schiţarea unui inventar de teme pe arii curriculare, am făcut cunoscut copiilor planul de desfaşurare şi sarcinile ce le revin, ne-am  bazat pe colaborarea lor dar şi a părinţilor.
Parinţilor le-am recomandat să vorbească cu copii despre animalele care le au în gospodărie, despre felul cum îngrijesc ei aceste animale, pentru ce le cresc și îngrijesc, despre viaţa animalelor în general.
Copiilor le-am propus să aducă la gradiniţă de acasă sau să împrumute de la biblioteca personală, carţi despre viaţa animalelor domestice, cărţi cu poezii, povestiri cu animale şi chiar jucării - animale.
Tema „Animale domestice” a cuprins următoarele centre de interes:
-păsări de curte - aspectul fizic, asemănări şi deosebiri unde trăiesc, cu ce se hrănesc, ce foloase aduc omului.
-animale mici - aspectul fizic, asemănări şi deosebiri, mediul de viată (hrană, adăpost), ce foloase aduc omului, duşmani şi prieteni (ex. la câine şi pisică, ce stricăciuni face pisica)
-animale mari - aspect fizic, asemănări şi deosebiri, unde trăiesc, ce foloase aduc omului, ce facem cu resturile de la animale inclusiv gunoiul de grajd realizându-se in felul acesta eco-educatia.
Pe baza acestor centre de interes toate activităţile din prima săptămână s-au desfaşurat având ca temă “MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI PREGĂTIREA PREŞCOLARILOR PENTRU ŞCOALĂ” şi ca subtemă-ANIMALE DOMESTICE - subiectul variind în funcţie atât de zona de interes cât şi de tipul de actvitate.
Pentru a le lărgi orizontul de aplicare a celor aflate în cadrul activităţilor desfaşurate în aer liber, trăind la oras, ori de câte ori observăm un animal pe stradă i-am provocat la discuţii cerându-le să compare animalele între ele ca mărime, să observe cum au botul, coada, picioarele, cât de repede aleargă pisica, câinele.
EVALUARE -Pentru faza de evaluare a activităţii desfăşurate şi achiziţiilor copiilor le-am cerut să aducă la grădiniţă în funcţie de centrele de interes sau grupele din care au făcut parte următoarele: fulgi, pene, ghem pentru pisică, lână de oi prelucrată de diferite culori, produse fabricate din lâna (mănuşi, fular, fes), produse fabricate din piele (curele, poşete, încălţăminte), produse fabricate din coarnele animalelor mari: nasturi, obiecte artizanale, de decor etc. Cu aceste obiecte am organizat şi desfăşurat diferite jocuri cum ar fi: “Ce este şi ce faci cu el?”, “Ghiceşte din ce este făcut?”, “Cum se numeşte cel ce l-a făcut?”.
Săptămâna s-a încheiat cu efectuarea unei vizite într-o fermă cu multe animale. Din desfăşurarea jocurilor mai sus amintite s-a născut necesitatea derulării următorului proiect.
  PROFESII ŞI MESERII
Am demarat această temă prin stabilirea obiectivelor, a resurselor materiale şi schiţarea temelor pe arii curricuare.
Le-am cerut să aducă imagini din ziare, reviste, cu activitatea oamenilor din centrul care şi l-au ales.
Părinţilor le-am cerut să discute cu copiii despre meseriile lor şi ale altor oameni, să le impărtăşească atât cât se pot face inţeleşi de către copil despre tainele meseriei, despre sarcinile ce le implică practicarea meseriei respective, despre recuzita folosită în practicarea ei.
Astfel am desfăşurat activitatea „Ne jucăm, exersăm, meserii noi învăţăm”. Am observat că fetiţele au fost preocupate de activităţi cum sunt: cusutul, ţesutul, activitatea stilistului iar băieţii au ales mai mult jocul de construcţii, şofer.
Rar am putut constata bucuria reuşitei muncii ca la aceste jocuri când baieţii se mândreau cu construcţiile lor moderne iar fetele cu rochiţele pentru păpuşi, şorţuleţe, batiste.
Este necesar ca satisfacţia copilului pentru indeplinirea sarcinilor ce îi sunt incredinţate să fie mereu intreţinută prin aprecierea activităţii acestuia, prin dezvoltarea spiritului critic, a capacităţii de a aprecia rezultatele muncii sale, trezindu-i interes continuu spre perfecţionare.
În sistemul educaţiei preşcolare exersarea mâinii înseamnă şi exersarea intelectuală. Munca modernă e o problemă de cap şi de mână spunea Mircea Malita: „Priceperea mâinilor este chiar expresia cea mai curată a inteligenţei noastre practice, adică a grădinii care acţionează, crează şi transformă”.
BOGĂŢIILE ŞI FRUMUSEŢILE PATRIEI
Analizând cu atenţie activitatea precedentă a proiectului am stabilit următoarele centre de interes:
• bogăţii şi frumuseţi naturale;
• bogăţii şi frumuseţi create de om.
Natura îl impresionează pe copil din primii ani ai vieţii.
Educarea copilului preşcolar în spiritul dragostei pentru bogăţiile şi frumuseţile patriei nu-i deloc uşor de relizat mai ales că trebuie să-l faci pe copil să înţeleagă că patria este mult mai mare, că nu-i „de la prag pân’ la portiţă unde înfloreşte un fir de romaniţă”, ci ea cuprinde tot ceea ce te înconjoară, livada cu cireşii-n floare, ciripitul păsărelelor, mirosul brazilor, turnurile sondelor din Valea Prahovei ca săgeţile ridicate spre cer, roadele holdelor bogate, portul nostru românesc, limba ce-o vorbim.

Ţinând cont de centrele de interes tema a fost afişată în faţa clasei la avizier - TEMA SĂPTAMÂNII - şi toate activităţile din această săptamână au avut ca temă – „MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI PREGĂTIREA PREŞCOLARILOR PENTRU ŞCOALĂ”- subiectul variind în funcţie de aceste zone de interes şi de tipul de activitate.

Prin diversitatea activităţilor desfăşurate cu preşcolarii de-a lungul celor trei săptămâni am constatat că le-am oferit copiilor contexte în care şi-au putut valorifica nenumărate variate cunoştinţe şi deprinderi.
                         Bibliografie: Ghid pentru proiecte tematice – Abordare in maniera integrata a activitatilor din gradinita
                                                    Revista Învățământul preșcolar 2009