Tipuri de Cyberbullying și de bullying
Organizația „Stop Cyberbullying” (2008) arată că, printre altele, agresiunea online poate începe prin faptul că agresorul se dă drept victima. Accesând ilegal contul victimei (accesarea contului nu poate avea loc decât dacă agresorul cunoaște parola), agresorul trimite mesaje injurioase celor de pe lista de contacte ale victimei, creând probleme între victimă și aceștia. Schimbând apoi parola, agresorul împiedică victima de a mai intra pe cont(Facebook). O altă metodă folosită de agresor este de a deschide un cont în numele victimei și de a-l folosi pretinzând că este victima. Păstrarea secretă a parolei chiar și față de cei mai apropriați prieteni este de aceea absolut necesară.
Agresiune pe site-uri web[
Agresiunea poate avea loc prin diferite metode:
Site-uri de ură: Agresorul creează un „site de ură” pentru a hărțui un individ. Acest lucru poate însemna publicarea unor poze sau videouri care arată victima în situații jenante. Sau site-uri unde se votează cine este cel mai/cea mai urât(ă) etc.
Grupuri de ură: Astfel de grupuri apar uneori pe Facebook sau pe alte rețele sociale. Grupurile au în comun faptul că urăsc un grup întreg de oameni. Chiar dacă adminstratorul sitului anulează contul, agresorul deschide alt cont pe care continuă agresiunea.
Agresiune cu ajutorul telefonului mobil[

Unii elevi fac baie la școală cu costum de baie, de frică să nu fie filmați pe ascuns.
Cea mai des folosită metodă este trimiterea mesajelor cu conținut jignitor. Conținutul poate fi verbal sau imagini.
Agresiune pe bloguri[

Blog (exempu)
Agresorul scrie comentarii cu conținut injurios la adresa victimei.
Agresiune prin votare pe Internet[
Cine este cel/cea mai frumo(a)s(ă) sau cel/cea mai urât(ă)? Astfel de întrebări sunt exemple de agresiune online.

Un studiu realizat de Salvații Copiii România, pe tema bullying-ului în rândul copiilor, arată că doar 13% dintre copii au auzit și discutat despre bullying într-un context educațional, la orele de dirigenție și engleză. Cei mai mulți dintre ei spun că au aflat despre asta de la televizor sau de pe internet.
Cu toate astea, numărul elevilor care auziseră de termenul acesta în 2016, când a fost realizat studiul, este scăzut. De fapt, 52% dintre copii nu cunoșteau cuvântul deloc. Asta explică de ce 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor măcar o dată. Practic, dacă ești profesorul unei clase de 28 de elevi, sunt șanse mari ca cel puțin 7 dintre elevii tăi să fi îndurat o umilință recent, chiar în instituția care ar trebui să-i protejeze.
Dar ce este bullying-ul? În sens general, putem defini bullying-ul ca pe o serie de comportamente prin care cineva face sau spune în mod repetat lucruri pentru a răni sau supăra o altă persoană sau pentru a o intimida. Fenomenul este adesea dificil de identificat, deoarece este confundat cu conflictele normale dintre colegi, însă bullying-ul se caracterizează prin factori precum intenționalitate, vulnerabilitatea victimei, puterea „bătăușului”, durata și intensitatea comportamentului ostil, lipsa de sprijin.
Tipuri de bullying
Există mai multe tipuri de bullying și unele dintre ele sunt mai greu de observat. Trei dintre tipurile de bullying pot fi însă identificate cu mai mare ușurință și, dacă le vorbim copiilor despre ele, avem șanse să le prevenim:
• Bullying fizic: include toate comportamentele fizice violente intenționate, dar și îndepărtarea sau distrugerea obiectelor personale.
• Bullying verbal: include amenințări, tachinări, insulte, comentarii nepotrivite și jignitoare.
• Bullying social: atunci când vizează să afecteze reputația și relațiile sociale ale victimei. De exemplu, izolarea sau ridiculizarea victimei în cadrul unui grup.
Într-o societate tot mai orientată către online, pe lista cu tipuri de bullying s-a adăugat și cyberbullying-ul. Acest fenomen se referă la bullying-ul care se petrece în mediul online și poate include o gamă largă de acțiuni dăunătoare, de la mesaje urâte trimise în timpul jocurilor online, până la postări răutăcioase despre alte persoane.
Un alt studiu al Salvații Copiii România, privind utilizarea internetului de către copii, a scos la iveală că 54% dintre copiii care au între 12 și 17 ani au fost afectați emoțional de ceva ce s-a întâmplat în mediul online.
Ce putem face pentru a preveni bullying-ul în școli?
Am putea începe prin a-i învăța pe copii despre diferitele tipuri de bullying și a încerca să aflăm ce experiențe au trăit deja și cum putem împiedica altele să se întâmple. Educația rămâne cea mai bună armă împotriva bullying-ului și cyberbullying-ului!
Nu știi cum să începi discuția? Dacă ai nevoie de un context pentru asta, pe 30 ianuarie este Ziua Internațională a Nonviolenței în Școală, iar pe 9 februarie este Ziua Internațională a Siguranței pe Internet. Iată un prilej bun să nu mai amâni conversația!
Să povestești copiilor despre tipuri de bullying și să-i ajuți să înțeleagă cât de dăunător este acest comportament nu e simplu, dar e important.

Bibliografie!
https://www.twinkl.ro/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Agresiunea_pe_Internet