Cursul „Pedagogie digitală”, furnizat de EduShift Bacău, a urmărit dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice și integrarea conștientă a tehnologiei în procesul educațional. Formarea a oferit participanților oportunitatea de a descoperi modalități inovatoare prin care resursele digitale pot transforma predarea, învățarea și evaluarea într-un demers interactiv, colaborativ și atractiv pentru elevi.
              Prin activități practice și exemple aplicabile imediat la clasă, cursanții au explorat multiple instrumente educaționale online precum Wordwall, Canva, Padlet, Google Forms, Livresq, Miro, sau Quizizz. Acestea s-au dovedit a fi resurse utile pentru proiectarea de lecții digitale, pentru realizarea materialelor vizuale, pentru consolidarea cunoștințelor prin jocuri interactive și pentru evaluarea formativă în timp real.
             Cursul a promovat o viziune modernă asupra actului educațional, bazată pe învățarea activă, implicarea elevului și utilizarea creativă a resurselor digitale. Participanții au învățat să proiecteze secvențe de lecție interactive, să valorifice colaborarea online și să evalueze progresul elevilor prin instrumente digitale.
             Un accent important a fost pus pe dezvoltarea competențelor secolului XXI – gândire critică, comunicare, colaborare și creativitate –, precum și pe adaptarea metodelor tradiționale la nevoile unei generații conectate la tehnologie.
             În urma formării, cadrele didactice au dobândit încredere în utilizarea platformelor digitale, și-au îmbogățit repertoriul metodic și au descoperit că pedagogia digitală nu înseamnă doar folosirea tehnologiei, ci crearea unor experiențe de învățare autentice, captivante și centrate pe elev.
           Cursul „Pedagogie digitală” oferit de EduShift Bacău s-a dovedit a fi o experiență valoroasă de dezvoltare profesională, contribuind la modernizarea practicilor didactice și la consolidarea unei culturi educaționale digitale sustenabile.  

https://www.canva.com/design/DAG2-GEyodY/gjw5kOjsN-VqDtiyJRGznQ/edit?utm_content=DAG2GEyodY&utm_campaign=designshare&utm_medium=link2&utm_source=sharebutton   

           „Oamenii vor uita ce ai spus, vor uita ce ai făcut, dar nu vor uita niciodată cum i-ai făcut să se simtă.” (Maya Angelou)
           Starea de bine a profesorilor și a elevilor a devenit un obiectiv pentru responsabilii educației. De cele mai multe ori, când vorbim despre starea de bine ne gândim, în primul rând, la starea de bine a elevilor și mai puțin la starea de bine a profesorilor. Conceptul de wellbeing în educație nu este ușor de operaționalizat, deoarece calitatea vieții școlare depinde de mai mulți factori, și anume: dezvoltarea emoțională a elevului, dezvoltarea psihologică a acestuia (încrederea), comportamentul pe care îl are elevul în societate (empatia).
           Mediul școlar, joacă un rol important în starea de bine socială, emoțională și de comportament al elevului. Un mediu sigur, lipsit de bullying, prietenos, în care se pune un accent mai mare pe zâmbete, salutări, muzică în școală, pe crearea unor spații mai deschise și mai colorate, postere contribuie la instalarea unei atmosfere mai binevoitoare. (Gutman and Feinstein, 2008). Ce îmbunătățiri putem aduce școlii pentru ca elevul să simtă că aparține acelui mediu:
- Crearea unui mediu de învățare sigur și plăcut; Copiii învață cel mai bine atunci când se simt conectați, apreciați și în siguranță
- Suport emoțional și psihologic: Prezența unui consilier școlar care poate oferi suport psihologic și sesiuni de consiliere pentru elevii care se confruntă cu probleme emoționale sau de adaptare poate face o mare diferență. De exemplu, un elev care are acces la consiliere în momente de stres academic va putea gestiona mai bine presiunile școlare.
- Activități extracurriculare:
   - Oferirea de activități extracurriculare diverse, cum ar fi cluburi de lectură, sporturi, muzică și arte, poate ajuta elevii să își dezvolte talentele și să își găsească pasiuni. De exemplu, un elev care participă la un club de teatru poate dezvolta abilități de comunicare și încredere în sine.
   - Amenajarea curții pe diverse centre ( sport, relaxare, grădinărit);
   - Desfășurarea activităților outdoor;
   - Evitarea supraaglomerării vizuale și supraîncărcarea claselor cu materiale;
- Învățare adaptată nevoilor individuale:
Implementarea unor metode de învățare personalizate, cum ar fi planuri de învățare individualizate și folosirea tehnologiei pentru adaptarea materialelor de studiu, poate ajuta fiecare elev să progreseze în ritmul propriu. De exemplu, un elev cu dificultăți de învățare care beneficiază de materiale suplimentare și deși de sprijin individualizat va avea șanse mai mari de succes academic.
- Relații pozitive cu profesorii și colegii: Crearea unui mediu în care profesorii sunt accesibili și deschiși pentru discuții și unde se promovează colaborarea între elevi poate contribui la starea de bine. De exemplu, un profesor care își începe orele cu discuții deschise despre starea de bine a elevilor poate crea un mediu de învățare mai relaxat și colaborativ.
        Starea de bine a profesorului este esențială pentru crearea unui mediu educațional pozitiv și productiv fiind interconectată cu cea a elevului. Aceasta poate fi influențată de mai mulți factori, inclusiv mediul de lucru, suportul colegial, echilibrul între viața personală și profesională, și dezvoltarea profesională continuă.
Iată câteva aspecte importante, însoțite de exemple:
1. Mediul de lucru pozitiv: - Școlile care asigură un mediu de lucru curat, bine echipat și estetic plăcut contribuie la starea de bine a profesorilor. De exemplu, o școală care oferă săli de clasă bine iluminate, cu echipamente moderne și zone de relaxare pentru pauze poate îmbunătăți semnificativ moralul profesorilor.
2. Suportul colegial și al conducerii: - O cultură de sprijin între colegi, unde profesorii se ajută reciproc și discută deschis provocările și succesele lor, poate crește sentimentul de apartenență și reducerea stresului. O școală unde există întâlniri regulate pentru schimb de experiențe și soluționarea problemelor comune poate exemplifica acest aspect.
3. Echilibrul între viața personală și profesională: - Profesorii care au un program de lucru flexibil și sunt încurajați să își ia zile libere când au nevoie se pot simți mai puțin stresați și mai motivați. De exemplu, școlile care permit lucrul de acasă pentru anumite sarcini administrative sau organizarea unor zile dedicate sănătății mintale pot ajuta la menținerea echilibrului.
4. Dezvoltarea profesională continuă: - Oportunitățile de formare continuă, cum ar fi cursurile de perfecționare, workshop-uri și conferințe, pot ajuta profesorii să se simtă valorizați și să își îmbunătățească abilitățile. De exemplu, un profesor care participă la un seminar despre noile tehnologii în educație poate să se simtă mai încrezător și mai entuziasmat să implementeze metode inovatoare în clasă.
5. Recunoașterea și aprecierea muncii: - Recunoașterea eforturilor și realizărilor profesorilor prin premii, mențiuni în cadrul școlii sau simple mulțumiri poate îmbunătăți starea de bine. De exemplu, un profesor care este recunoscut pentru contribuțiile sale la dezvoltarea unui proiect educațional inovativ poate simți o creștere a satisfacției profesionale.
6. Implicarea în deciziile școlii: - Profesorii care au oportunitatea de a-și exprima opiniile și de a participa la luarea deciziilor se pot simți mai implicați și mai respectați. De exemplu, un profesor care face parte din consiliul de administrație al școlii și contribuie la elaborarea politicilor educaționale poate avea un sentiment crescut de responsabilitate și apartenență.
Investirea în starea de bine atât a elevilor cât și a profesorilor nu doar că îmbunătățește calitatea vieții acestora, dar are și un impact direct asupra performanțelor elevilor și a atmosferei generale din instituția de învățământ.

Bibliografie
1. Hattie, J. (2009). Visible Learning: A Synthesis of Over 800 Meta-Analyses Relating to Achievement. Routledge.
2. Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2000). Self-Determination Theory and the Facilitation of Intrinsic Motivation, Social Development, and Well-Being. American Psychologist, 55(1), 68-78.
3. Jennings, P. A., & Greenberg, M. T. (2009). The Prosocial Classroom: Teacher Social and Emotional Competence in Relation to Student and Classroom Outcomes. Review of Educational Research, 79(1), 491-525.
4. Day, C., & Gu, Q. (2010). The New Lives of Teachers. Routledge.
5. Durlak, J. A., Weissberg, R. P., Dymnicki, A. B., Taylor, R. D., & Schellinger, K. B. (2011). The Impact of Enhancing Students’ Social and Emotional Learning: A Meta-Analysis of School-Based Universal Interventions. Child Development, 82(1), 405-432.

PORTOFOLIU EDUCAȚIONAL      

Nume: (Numele elevului)
Clasa: (Clasa elevului)
Școala: (Școala elevului)
Anul școlar: (Anul școlar)
Cuprins
1. Introducere
2. CV educațional
3. Proiecte și lucrări
4. Evaluări și feedback
5. Activități extracurriculare
6. Reflecții personale
7. Dovezi ale abilităților și competențelor
8. Plan de dezvoltare personală
1. Introducere
Acest portofoliu educațional are scopul de a documenta parcursul meu educațional, realizările academice și extracurriculare, precum și obiectivele mele de dezvoltare personală. Sper ca acest portofoliu să reflecte efortul și progresul meu de-a lungul anului școlar.
2. CV educațional
Nume: [Numele elevului]
Data nașterii: [Data nașterii]
Școala: [Numele școlii]
Clase absolvite: [Listează clasele absolvite]
Certificări: [Listează certificările obținute, dacă există]

3. Proiecte și lucrări
1. Proiect la Limba Română
o Titlul: [Titlul proiectului]
o Data: [Data]
o Descriere: [Scurtă descriere a proiectului]
o Concluzii: [Concluzii și învățăminte]
2. Eseu la Istorie
o Titlul: [Titlul eseului]
o Data: [Data]
o Descriere: [Scurtă descriere a eseului]
o Concluzii: [Concluzii și învățăminte]

4. Evaluări și feedback
1. Proiect la Limba Română
o Nota: [Nota primită]
o Feedback: [Feedback de la profesor]
2. Eseu la Istorie
o Nota: [Nota primită]
o Feedback: [Feedback de la profesor]

5. Activități extracurriculare
1. Membri în clubul de debate
o Data: [Perioada participării]
o Activități: [Descrierea activităților]
o Realizări: [Premii și realizări]
2. Voluntariat la ONG-ul X
o Data: [Perioada participării]
o Activități: [Descrierea activităților]
o Realizări: [Premii și realizări]
6. Reflecții personale
Un portofoliu educațional este un instrument folosit pentru a documenta progresul, realizările și experiențele educaționale ale unui elev. Conform metodologiei, un portofoliu educațional ar trebui să includă următoarele componente esențiale:
7. Dovezi ale abilităților și competențelor
1. Certificat de participare la concursul X
o Data: [Data]
o Descriere: [Scurtă descriere a concursului]
2. Diplomă pentru locul I la competiția Y
o Data: [Data]
o Descriere: [Scurtă descriere a competiției]

8. Plan de dezvoltare personală
Pe termen scurt, îmi propun să îmbunătățesc [abilitate/competență]. Pe termen lung, îmi doresc să [obiectiv pe termen lung]. Pentru a atinge aceste obiective, voi [plan de acțiune].
Acesta este un model general care poate fi adaptat în funcție de cerințele specifice ale școlii sau programului educațional.

         În

       În perioada 28 aprilie – 9 mai 2024, un grup de 9 profesori din România și Germania au participat în cadrul programului Erasmus +, la cursul de formare „Tehnologie și media în educație”, furnizat de organizația non-guvernamentală Pričalica,  în Santa Cruz de Tenerife, Spania.
Am paricipat la acest curs din dorința de a-mi îmbunătăți competențele digitale și pentru a spori motivația elevilor pentru învățare utilizând tehnologia în procesul de predare-învățare-evaluare. Cursul s-a concentrat pe fundalul teoretic și utilizarea practică a povestirii digitale și construirea de narative, precum și pe oportunitățile de creare a resurselor de predare și învățare prin producția media și acțiuni de editare video.
Obiective de învățare
• familiarizaREA cu practica standard de filmare în filmarea și editarea dialogului în situații de interviu controlate
• Pentru a câștiga experiență cu software-ul standard de editare pentru producția de filme și media
• creșteREA gradului de conștientizare a instrumentelor actuale de inteligență artificială pentru generarea și editarea de filme și imagini
• explorarea implicațiilor utilizării AI pentru producerea de imagini statice și în mișcare
• utilizarea efectelor generate de computer pentru producerea de videoclipuri din colecții de fotografii, imagini
• Să exerseze utilizarea generatoarelor de imagini în realizarea de Activitati bazate pe utilizarea computerului  în clasă
• Să folosească software de prezentare ca bază pentru povești interactive de către și pentru studenți
• Pentru a înțelege elementele de bază ale compoziției și editării imaginilor statice și să le aplice la tematica- fotografie
• Să se familiarizeze cu practica profesională curentă standard în producția de film
• Să se familiarizeze cu limbajul vizual al filmului
• Pentru a concepe, produce, filma și edita film de ficțiune într-un cadru de colaborare
• Pentru a utiliza software video în post-producție pentru a aplica titlul, tranziția și efectele proiectelor de film
În perioada celor două săptămâni de curs s-au parcurs următoarele teme:
• Noțiuni de bază pentru a face cunoștință/autocunoaștere și dezvoltare personală
• Brainstorming și partajarea cunoștințelor: media, alfabetizarea media și noile tehnologii
Planificarea și filmarea interviurilor
Producerea de imagini statice eficiente și videoclipuri cu o singură înregistrare
Instrumente tehnologice: Chat GPT, software de editare video (NCH Videopad)
• Activitate outdoor- excursie fotografică – în perechi, colectarea materialelor pentru realizarea filmului documentar
• Excursii in Tenerife- Vulcanul Teide, San Cristobal de la Laguna
• Depanarea fotografiei, corectarea imaginii, AI, productie de scurte documentare – selecție imagini, ritm, muzica, instrumente tehnologice: editori de imagini AI, generatoare de voce
•  Revizuirea generatoarelor de imagini și video AI Productie de jocuri narative multimedia, editare colaborativa Instrumente tehnologice: Visla, Dall-E, Stable Diffusion, Midjourney, Runway
• Filmul ca exercițiu de colaborare
• Limbajul vizual al filmului - compoziție
• Elemente esențiale pentru regie: plasarea camerei și filmarea pentru continuitate.
• Preproducție: Scenariul și castingul proiectului
• Producție de film: filmare în… (locația stabilită în preproductie)
• Elementele de bază ale editării video - editare pentru continuitate: potrivire tăieturi, cutaways, POV-uri
• Efectuarea de ajustări la film. Adăugarea de sunet, tranziții, titluri și efecte.

Testimonial
„Participarea la cursul Erasmus+ „Technology and Media in Education”, în Santa Cruz de Tenerife, în perioada 27 aprilie - 9 mai 2024, a fost o experiență remarcabilă. Mobilitatea mi-a oferit o oportunitate excelentă de a explora și învăța noi metode de integrare a tehnologiei și a media în educație. Am fost impresionată de calitatea formatorilor și de relevanța materialelor prezentate. În plus, interacțiunea cu colegi din diferite țări a fost extrem de valoroasă, facilitând schimbul de idei și bune practici. Peisajul spectaculos din Tenerife și ospitalitatea locală au contribuit, de asemenea, la o experiență de neuitat. Recomand cu căldură acest curs tuturor cadrelor didactice interesate de inovație în predare.”