Potrivit lui Sansosti, Powell-Smith și Kincaid (2004), principalul obiectiv al intervențiilor în cazul autismului este îmbunătățirea competențelor sociale și diminuarea frecvenței și a intensității comportamentelor problematice identificate.

În literatura de specialitate, competența socială este definită ca fiind „abilitatea de a manifesta comportamente adecvate și acceptate din punct de vedere social, care au consecințe pozitive asupra persoanelor implicate și permit atingerea unor scopuri” (Catrinel și Kállay, 2007) iar S. Chelcea (1998) descrie competenţa socială ca fiind “un tip de comportament ce conduce la performanţă socială”.

Studiile au arătat că intervenția cu ajutorul poveștilor sociale a fost eficientă în îmbunătățirea comportamentelor sociale (de exemplu, Crozier și Tincani, 2006; Kuoch & Mirenda, 2003; Wright & McCathern, 2012 și modificarea comportamentelor inadaptive (de exemplu, Brownell, 2002; Rust & Smith, 2006). Poveștile sociale pot îmbunătăți semnificativ modul în care copiii cu autism se raportează la ceilalți și totodată îi ajută să învețe ce să facă (și ce să nu facă) atunci când se confruntă cu situații de viață necunoscute. De fapt, intervenția cu ajutorul poveștilor sociale ajută copiii cu TSA prin ilustrare și conducerea unei situații sociale confuze care duce la un comportament inadaptabil (Gray, 2010). Mai exact, ajută copiii cu TSA să-și gestioneze comportamentele, oferind descrieri exacte a ceea ce se întâmplă într-o poveste și de când, cum și de ce au avut loc evenimentele descrise.

Structura intervenției cu ajutorul poveștilor sociale cuprinde trei etape: instructajul, activitatea socială și autoevaluarea.
Pentru a fi eficientă, orice poveste socială ar trebui să aibă un obiectiv specific care să vizeze comportamentul dorit, conținutul să fie relevant și interesant pentru copil, să răspundă la întrebările Unde?, Când?, Cine?, Ce?, Cum? și De ce?, să folosească un limbaj pozitiv, cuvinte simple și încurajatoare.
Povestirile sociale sunt compuse din combinații de propoziție de diferite tipuri. În abordarea lui Gray (1998, 2000, 2004), poveștile sociale conțin următoarele tipuri de propoziții:
a) Propoziții descriptive: apar la începutul poveștilor sociale și descriu ceea ce fac oamenii în anumite situații sociale și definesc clar unde se întâmplă o situație, cine este implicat, ce fac și de ce.
b) Propoziții de perspectivă: prezintă reacțiile celorlalți la o situație, astfel încât persoana cu TSA poate învăța modul în care ceilalți percep diverse evenimente. Acestea descriu stările interne ale oamenilor, gândurile, sentimentele și dispoziția lor.
c) Propoziții directive: prezintă indicii sociale în diverse situații și direcționează o persoană către un răspuns sau un comportament dorit. Având în vedere natura propoziției directive, trebuie să fim atenți ca acestea să fie corect enunțate și să nu limiteze opțiunile persoanei cu TSA. Cu cât numărul propozițiilor directive este mai mare, cu atât sunt mai specifice indiciile privind modul în care subiectul ar trebui să se comporte.
Acestea sunt menționate întotdeauna în termeni pozitivi și sunt enunțuri individualizate ale răspunsurilor dorite. Propozițiile directive urmează adesea propoziții descriptive, împărtășind informații despre ceea ce este de așteptat ca răspuns la un anumit indiciu sau situație.
d) Propoziții de control: sunt adăugate de obicei de către persoana cu TSA după ce a parcurs povestea socială și au ca scop consolidarea informațiile prezentate în poveste.  Totodată, ele sunt importante pentru ca povestea socială să nu se transforme într-o „poveste antisocială” de cereri și comenzi.
e) Propoziții afirmative: pot fi folosite împreună cu propoziții directive, perspective sau descriptive.

Personal, am elaborat o astfel de poveste socială, sugestiv intitulată "Ștefania și prietenii ei", care a avut un real succes în activitatea mea cu elevii cu TSA.

Participarea mea la acest stagiu de formare a beneficiat de sprijinul financiar primit în cadrul programului Erasmus + (Acțiune Cheie KA2 - TCA). Cursul s-a desfășurat în localitatea Miedzeszyn, lângă Varșovia, iar limba de lucru a fost limba engleză.
Cursul ce si-a propus să abordeze prioritatea orizontală a incluziunii sociale în cadrul școlilor din învățământul special, promovând astfel Programul Erasmus+ ca un instrument pentru includere, a fost susținut de către 2 formatori din cadrul Agenției Naționale din Polonia (Agnieszka Fijałkowska și Agnieszka Fijalkowska) în cooperare cu Agențiile Naționale din IT, SE, ES si SK- experți în planificarea și realizarea proiectelor internaționale.
Beneficiarii cursului au fost 27 de cadre didactice din nu mai puțin de 18 tări UE, reprezentanți ai 18 școli speciale, interesați de realizarea de proiecte în cadrul programului Erasmus +, acțiunea cheie 2- Parteneriate strategice.
Agenda de curs a presupus câte 2 sesiuni distincte de lucru, în cadrul cărora au fost abordate teme precum: informații privind Programul Erasmus+: acțiunea cheie KA2, prioritizarea ariilor de îmbunătăţire (a punctelor slabe), de unde derivă nevoile instituţionale/problemele care trebuie soluţionate, modalitîți de enunțare a obiectivelor, prezentarea unor activitîți ale proiectului în vederea atingerii obiectivelor stabilite, moduri de diseminare ale rezultatelor proiectului, bugetul proiectului etc.

Programul, aparent încărcat a alternat momentele de informare cu socializare între participanții la curs, lucrul în echipă în cadrul workshop-urilor cu exemple și multe activități practice, activități de feedback si evaluare. Activitatile au avut un caracter interactiv iar organizatorii au fost foarte atenți la detalii, deschiși la sugestii și disponibili, flexibili la nevoile participanților. Nu a fost neglijată nici componenta culturală, prin organizarea unei seri tematice „Dinner party”, o vizită ghidata prin orașul Varsovia inclusiv in renumitul parc Łazienki.

Referitor la materialele suport folosite pe parcursul stagiului de formare, acestea au fost postate pe grupul special creat evenimentului: ERASMUS-WARSAW2018.
Dintre rezultatele așteptate, amintesc:
o Îmbogatirea cunoștințelor și abilităților legate de planificarea și managementul proiectelor.
o Identificarea unor potentiali parteneri in vederea derularii unor proiecte in cadrul Programului Erasmus+, actiunea cheie KA2- Parteneriate strategice.

Activitatea de formare a constituit o experiență benefică atât pentru mine personal, cât și pentru instituția pe care o reprezint. In urma cursului am dobândit o serie de competențe manageriale legate de vizibilitate și diseminare, care ne vor ajuta la derularea proiectelor Erasmus+ viitoare.

Conținutul acestui articol reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului. AN și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care conținutul informației va fi folosit.

Project details:

Easter is one of the most important Christian festivals. The project "Art&tradition across Europe- Happy Easter" is a nonprofit, collective and joint activity among children, from 12 to 19. We want to make delightful Easter cards with wishes and the words "Happy Easter" in English and own language. Also, we will create PowerPoint presentation about what means Easter in each partner's country.

This project is going to be developed during the months of March/ May (during the Easter period).

Subjects: Art, Cross Curricular, Informatics / ICT, Language and Literature, Religion

Languages: EN

Pupil's age: 12 - 16

Tools to be used: Chat, e-mail, Forum, MP3, Other software (Powerpoint, video, pictures and drawings), Twinspace, Web publishing etc.

Aims:

- to find more about Easter customs and traditions of other European countries,

- to practice English for simple communications,

- to develop practical ICT skills,

- to encourage interchange of acknowledgment and experiences between the participants of the project, in the social networks, as well as in e-Twinning,

- to highlight the cooperative work, and positive interdependence, as a way of getting a sizable construction,

-to make children laugh and be happy at school.

Activities:

We intend to: 1. make a virtual travelling in my country- a short presentation 2. create a short presentation about Easter tradition in each country 3. make Easter cards for our partners with the wishes written by the students. 4. to send Easter cards by post, at the address: Mrs. Popa Ofelia, Liceul Tehnologic Special SAMUS, str. Ialomitei nr. 17, Cluj- Napoca, Cluj, Romania 5. organise a school exhibition of Easter cards received from our partners etc. All the presentations and work will be uploaded on Twinspace.

Expected results: Hand made Easter cards with wishes, school exhibition of Easter Cards, power point presentations, project's blog etc

Public space: Home, Project Activities, Pupils Corner, Project journal, Chat.

 http://www.youtube.com/watch?v=v5Mv-PfJDqs

Se întîmpla în urmă cu câteva luni când, proaspăt re-ntoarsă în țară, am simțit nevoia să mă implic (așa cum văzusem că o fac majoritatea locuitorilor din superba Scoție), în trezirea instinctelor de protejare și conservare a naturii.  Și fiindcă îmi desfășor activitatea în mijlocul educabililor, am considerat esențială explicarea acestora a ierarhiei măsurilor de prevenire a producerii  a acelor materii care au devenit în timp mai multe decât poate suporta NATURA- deșeurile. La adresa http://povesteafoiidehartie.blogspot.com/ veți descoperi  minunățiile ce se pot crea cu ajutorul unei site și a unei cădițe improvizate. E vorba de hîrtia creată manual.

Rezumatul proiectului: ”The story of paper” este un proiect ce ofera elevilor oportunitatea de a-şi consolida si prezenta cunoştinţele privind istoria hartiei si a modului de preparare a aesteia într-o o manieră originală, dezvoltându-le astfel creativitatea, capacitatea de exprimare lingvistica, interesul pentru învăţare şi spiritul de echipă.

Activitati planificate:

1. ”Despre NOI...”- realizarea de prezentari ale scolilor partenere, a participantilor si a grupurilor de lucru
2. ”Istoria hartiei”- documentarea si realizarea unor materiale originale, tematice
3. ”Crearea manuala a hartiei”- modalitati de obtinere a hartiei acasa si la scoala
4. ”Confectionare de felicitari de Craciun”, din  hartia obtinuta in cadrul activitatii 3, pe care participantii si le vor oferi reciproc de sarbatori.

Instrumente folosite: Microsoft PowerPoint, slide- show-uri realizate cu http://www.slide.com, filmulete realizate cu Windows Live Mouvie Maker, inregistrari video, blog-ul, activitati practice, chat, pagina web cu Webnode etc.

Cadrele didactice implicate in proiect, pot folosi ”Cancelaria”, una dintre componentele spatiului virtual, in vederea colaborarii privind planificarea activitatilor proiectului, organizarii, distribuirii de sarcini, a schimbului de idei, oferirea de feed-back si de ce nu, ca spatiu de socializare. Prin intermediul blog-ului, acestia pot posta diverse artiole, iar prin intermediul celorlalte instrumente TIC (forumul, mesageria si alendarul),  participanţii pot publica noutati, discuta si marca date importante, evenimente, termene, etc.

”Coltul elevilor” este util elevilor in vederea cunoasterii reciproce, comunicarii, shimbului de informatii si legarea de prietenii. Instrumentele folosite in acest spatiu ar putea fi: blog, forum, chat, clase virtuale, arhiva de fisiere, galerie de imagini, wiki.

In cazul proiectului propus mai sus, invitatii spatiului virtual eTwinning ar putea fi : consilierul educativ, profesorul de istorie, profesorul de abilitati practice şi profesorul de chimie. Toti acestia vor avea statut de ”vizitator”.

Dupa parerea mea, cu exceptia ”Cancelariei”, toate celelalte componente ale spatiului eTwinnig ar trebui sa fie vizibile si deci, publice.

De ce flexibilă?

Platforma permite gestionarea timpului fiecărui dascal în vederea explorării atât online cât și descărcate pe computerul personal, a multitudinii de  materiale, instrumente de lucru, ghiduri utile pentru activitatea didactică, puse la dispoziție atât de către echipa iTeach cât și de toți cei care vor să impărtășească rezultate ale activității lor la clasă, cum ar fi: instrumente colaborative, studii, lucrări de specialitate, articole şi publicaţii, ghiduri, modele de planuri de unitate de învăţare, sugestii aplicative, linkuri utile și nu in ultimul rând aplicaţii în format digital. Totodată, cursurile online oferite prin intermediul acestei platforme, ce răspund nevoilor de prefecționare a cadrelor didactice și implicit la creșterea calității actului educațional, pot fi parcurse în propriul ritm al fiecărui cursant.

Accesibilă?

După inscrierea pe platforma iTeach , orice cadru didactic poate accesa materiale, poate schimba experiențe profesionale și de ce nu, poate deveni multiplicatorii cunoștințelor dobândite în diferite contexte de perfecționare.  Totodată, prin caracterul ei accesibil, platforma online încurajează schimbul de resurse si facilitează colaborarea socio-profesională între membrii comunității iTeach,  constituind astfel o sursă continuă de dezvoltare autodidactă a competențelor pedagogice și de specialitate a acestora. Odată intrat în acest mediu virtual, orice cadru didactic are acces la comunitatea profesională, la cursuri online, poate publica articole și informații utile și totodată găsește resurse specifice activității la clasă. O altă oportunitate oferită prin utilizarea facilităţilor tehnologice, o constituie îmbunătățirea și familiarizarea naturală cu noile tehnologii informaționale si comunicaționale, atât de necesară în IAC a practicienilor din sistemul de învăţământ românesc.

Acestea sunt doar câteva din oportunitățile de dezvoltare profesională disponibile pe platforma iTeach , suficiente însă pentru a crește interesul cadrelor didactice pentru o nouă provocare educațională, în vederea creșterii valorii adăugate.