Prof. înv. primar Gavriloiu Otilia

Liceul Teoretic Radu Vlădescu, Pătârlagele, Buzău, România

Şcolile trebuie să primească toţi copiii, fără nici o deosebire privind condiţiile lor fizice, sociale, emoţionale, lingvistice sau de altă natură. Acestea se referă şi la copiii cu dizabilităţi sau talentaţi, copiii străzii şi copiii care muncesc, copii din populaţii îndepărtate sau nomade, copii aparţinând minorităţilor lingvistice şi etnice…” – Declaraţia de la  Salamanca, 1994
Cerinţele educative speciale desemnează acele cerinţe sau nevoi speciale faţă de educaţie care sunt suplimentare dar şi complementare obiectivelor generale ale educaţiei pentru copil. Fiecare copil prezintă particularităţi individuale şi de relaţie cu mediul, trăsături care necesită o evaluare şi o abordare personalizată.
Educaţia necesită o schimbare pentru a răspunde dezideratului „o societate pentru toţi”. Perceperea socială a acestor copii nu este mereu constantă, variind de la societate la societate, furnizând semnificaţii diferite, în funcţie de cultura şi de valorile promovate.
Cum ajutăm elevul cu dificultăţi de învăţare ?
În primul rând, învăţătorul trebuie să posede cunoştinţe care îl fac capabil să recunoască tulburarea de învăţare a copilului. Care sunt acele simptome, modele de comportament, care sugerează prezenţa tulburării de învăţare ?
- În fazele ameliorate şi acute ale tulburărilor de învăţare apare o divergenţă între performanţele şcolare şi nivelul intelectual al copilului.
- Performanţă scăzută, care apare în clasele primare, iar în cazul afecţiunilor mai puţin grave apare mai târziu. Astfel de disfuncţii sunt: dislexia, disgrafia, discalculia.
- Un model comportamental tipic îl reprezintă tulburări ale atenţiei, hiperactivitate şi neurotizare secundară. În contextul colectivului., copilul nu acordă atenţie nici profesorului, nici colegilor, dispune de o necesitate motrică crescută, nu poate sta locului, eşecul sistematic datorat deficienţei intelectuale, respectiv faptului că elevul nu este capabil de performanţele colectivului, implică dezvoltarea unor simptome comportamentale neurotice secundare: ticuri, comportament inhibat, sau chiar opusul acestuia, comportament extravagant menit să compenseze deficienţele intelectuale.
- Sindromul cognitiv specific, care poate afecta una sau mai multe aptitudini.
Elevul cu C.E.S. din clasa mea este M. M. I., este elev în clasa a II-a și este născut la 21.08.2012.
Situația elevului:
Elevul a mers la psihologul școlii chiar de la începutul clasei pregătitoare. De când școlile sunt închise, elevul nu mai merge nici la psihologul școlii și nici la psihiatru. Are tratament pentru memorie. A fost evaluat conform Raportului sintetic de evaluare nr. 3113/29.09.2020  și a primit Certificat de orientare școlară și profesională (nr. 337/03.11.2020) care atestă faptul că este un copil cu cerințe educaționale speciale cu tulburări/dificultăți de învățare în care este orientat către învățământul de masă cu profesor itinerant și de sprijin.
Intervenţia: se lucrează cu elevul după curriculum-ul clasei a II-a, în mod diferențiat, din clasa pregătitoare.
Informaţii generale
M. M. I este elevul școlii noastre din clasa pregătitoare. El are domiciliul la S. de S., dar face naveta pentru că părinții nu au vrut să-l dea la școala din sat.
Nu a frecventat grădinița pentru că acolo crea probleme (lovea colegii, vorbea urât, nu colabora în timpul activităților) și părinții au hotărât că mai bine nu îl mai duc.
La începutul clasei pregătitoare părinții au vrut să îl retragă de la școală din aceleași motive pentru care l-au retras și de la grădiniță. Am discutat cu părinții și i-am convins că trebuie să meargă la școală.
În clasa I, părinții mi-au propus să îl las repetent pentru că el nu știe nimic. L-am ajutat lucrând diferențiat, l-am trimis la psihologul școlii, deși părinții erau reticenți, i-am încurajat, i-am trimis la medic și rezultatele au început să se întrezărească, timid. A început să se integreze și să se joace cu colegii.
Elevul provine dintr-o familie normală, cu trei copii (mai are un frate de 4 ani și o soră de 10 ani). Ceilalți doi copii nu au probleme. El mai are doi veri bolnavi (autism). Tatăl este plecat la muncă în Germania și copilul este afectat de lipsa lui. Familia îi asigură tot ce are nevoie la școală. Situația materială a familiei este bună.
La evaluarea inițială din clasa a II-a elevul a recunoscut literele și câteva cifre. La matematică situația e mai grea. A citit cuvinte din 2-3 litere, dar nu a putut să compare sau să ordoneze numere. Din această cauză și în acest an școlar continui să lucrez diferențiat. Greutăți întâmpinate la evaluarea inițială din clasa a II-a:
Limba română
- dificultăți de concentrare a atenției o perioadă mai lungă de timp;
- citirea-greoaie, pe litere;
- scris dezordonat/indescifrabil;
- nu poate să scrie cuvinte la dictare, doar litere;
- nu folosește semnele de punctuație.
Matematică
- confundă numerele de la 0 la 10, atât la scris cât și la citit;
- nu citește și nici nu scrie numere formate din zeci și unități;
- nu utilizează semnele: < > =, în compararea numerelor;
- întâmpină dificultăți în raportarea numărului la cantitate și invers;
- realizează adunări şi scăderi în concentrul 0- 10, fără trecere peste ordin, cu material concret, cu sprijin, doar numără;
Informaţii educaţionale
Comportament cognitiv
• Are deprinderi slabe formate de citit-scris, recunoaşte litere,  citeşte silabe din 2-3 litere, transcrie şi copiază aproape indescifrabil, dar nu are auz fonematic şi deprinderi de natură analitico-fonetică-sintetică în scrierea independentă. Aude sunetul iniţial în cuvinte des auzite. Reţine cu greutate unele litere ( b, v, j, f, d, ş, ţ, z,h, â, î, ă, k), pe unele confundându-le ( d cu t,b cu p, etc). Nu știe să-şi scrie numele, decât dacă îi este dictat, pe litere. Formulează propoziţii cu dificultate, doar după modele sugerate. Exprimarea este nesigură, ca şi cum s-ar teme să vorbească. Nu povesteşte, nu comunică sentimente, păreri, capacitatea de reproducere a mesajelor orale este foarte redusă.
•  Confundă numerele 0-10, dar nu reţine cum se citesc numerele. Sistemul poziţional de formare a numerelor îi rămâne necunoscut. Numără crescător 0-10, dar nu şi descrescător. Nu recunoaşte locul numărului într-un şir (vecini), nu face comparaţii. Rezolvă operaţii 0-10 doar cu material concret. Nu  face calcule  în concentrul 10-31. Nu rezolvă probleme. Încurcă semnele plus şi minus. Cunoaşte bancnotele şi monedele parţial, nu ştie să aprecieze preţurile sau ce rest va primi, nu ştie unităţi de măsură, nu apreciază duratele, nu citeşte ceasul. Recunoaşte cercul, fără celelalte figuri geometrice.
• Este ancorat în prezent. Nu stabileşte relaţii temporale, nu plasează evenimente în timp, sau derularea pe o perioadă de două-trei zile. Pentru o zi, cunoaşte perioada de dimineaţă, după-amiază, dar nu orele.
• Nu este interesat de schimbările din jurul lui şi nu reţine cunoştinţe de natură ştiinţifică,  ci doar ce se bazează pe propria-i experienţă şi atunci cu întrebări de orientare.
Relaţii sociale
            Se manifestă fără reţinere doar în familie. La şcoală este retras, foarte rar intră în relaţie cu alţi copii. Comunică la nivel minim când lucrează în grup şi de obicei nu îi ascultă pe alţii. Este greu acceptat de colectivul clasei pentru că își lovește frecvent colegii, face gesturi obscene și vorbește urât.
Părinţii colaborează cu şcoala, se interesează de situaţia copilului, îi acordă sprijin.
Capacităţi, competenţe, abilităţi, puncte slabe, nevoi
• Dezvoltare fizică bună, coordonare a mişcărilor mai ample
• Nu are abilităţi de natură tehnologică
• Nu reţine decât cu material concret, prin  reluări permanente
• Comunică greu în propoziţii
• Pronunţă greu cuvintele, dar auzul fonematic nu e format
• Lucrează greu la matematică
• Nu face calcule orale
• Memoria şi atenţia sunt foarte scăzute
• Imaginaţia lipseşte
• Nu face corelaţii, lipsă de gândire logică
• Nu scrie/transcrie singur
• După dictare nu scrie toate literele, chiar dacă le citeşte- nu reţine semnul grafic
• Îi e neclară scrierea cu iniţială mare ( nume de persoane, început de propoziţie)
• Are nevoie de atenţie, din partea părinţilor, colegilor, a cadrului didactic
• Permanent are nevoie de sprijin
Obiective pe termen lung
1. Dezvoltarea abilităţilor de citit-scris prin utilizarea unor cuvinte uzuale, a textelor citite, cunoscute
2. Dezvoltarea abilităţilor de calcul matematic în concentrul 0-100 fără şi cu suport concret
3. Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare şi a comportamentelor emoţionale
4. Dezvoltarea  unor competenţe ale intelectului ( memorare, gândire logică, stabilirea de relaţii cauză-efect)
Bibliografie:    
1. Vrasmaș Ecaterina Adina, Introducere  în Educația cerințelor speciale, Universitatea din București, Editura Credis, 2004 ;
2. Emil Verza, Florin Emil Verza (coordonatori), Tratat de psihopedagogie specială, Editura Universității din București, 2011