✅ Domeniu: Limba și literatura română
✅ Tip resursă: Lecție completă (plan de lecție + activități + evaluare)
✅ Competențe generale vizate:
Receptarea textului narativ ficțional și nonficțional

Exprimarea ideilor, emoțiilor și opiniilor în scris și oral

Dezvoltarea gândirii critice și a imaginației

✨ Obiective de învățare:
La finalul lecției, elevii vor putea:

Să identifice trăsături ale poveștii istorice;

Să recunoască elementele de compoziție ale unui text narativ cu temă istorică;

Să exprime opinii argumentate despre un personaj istoric;

Să redacteze un scurt text narativ inspirat dintr-un moment istoric.

📚 Conținut propus:
Text-suport: Fragment din „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea (scena dintre Ștefan cel Mare și boierii săi)
Temă centrală: Curajul și înțelepciunea conducătorului
Valori promovate: patriotismul, responsabilitatea, onoarea

🔍 Activități de învățare:
1. Activitate de încălzire – „Ce este istoria pentru tine?” (5-7 min)
Elevii răspund oral sau în scris la întrebarea:
🗨️ „Dacă ai putea călători în trecut, ce moment istoric ai vrea să vezi cu ochii tăi și de ce?”

2. Explorare activă – „Citim și descoperim” (15-20 min)
Se citește fragmentul din „Apus de soare” (poate fi audiție sau lectură în perechi)

Întrebări de ghidare:

Cine este personajul principal?

Ce fel de conducător este Ștefan cel Mare în acest fragment?

Ce sentimente transmite textul?

3. Discuție – „Poveștile istoriei sau istoria în povești?” (10 min)
Elevii sunt invitați să identifice ce este real și ce este ficțional în fragment.

Se discută de ce autorii aleg să scrie ficțiune istorică.

Întrebări:

De ce ne plac poveștile istorice?

Ce putem învăța din ele?

4. Exerciții aplicative (15 min)
✔️ Identifică și subliniază în text:

un verb la timpul trecut;

un enunț exclamativ;

un pasaj care exprimă o emoție puternică.

✔️ Completează tabelul:

Personaj                                      Acțiune importantă                                           Valoare transmisă
Ștefan cel Mare                          …………………………..                                     …………………..

5. Activitate creativă – „Eu, cronicarul” (20 min)
Sarcină: Imaginează-ți că ești martor la o scenă istorică din trecutul României. Scrie un scurt text (7-10 rânduri) în care să povestești ce ai văzut și cum te-ai simțit.

📝 Exemplu de început: „Era o zi fierbinte de vară când l-am zărit pe domnitorul Ștefan în fruntea oștirii...”

🧠 Evaluare:
Participare activă la discuții;

Corectitudinea și originalitatea în exerciții;

Creativitatea și coerența în textul scris;

Posibilitatea de autoevaluare sau evaluare colegială.

📎 Resurse suplimentare recomandate:
Film artistic: Ștefan cel Mare – Vaslui 1475 (fragment)

Povestiri istorice de Dumitru Almaș

Enciclopedia copiilor – Secțiunea „Domnitori și eroi ai neamului”

Obiective de învățare
La finalul acestei lecții, elevii vor putea:

Înțelege importanța caligrafiei pentru limba română.

Identifica diferențele dintre scrisul de mână și tastarea pe tastatură în ceea ce privește procesul de învățare și memorare.

Reflecta asupra impactului digitalizării asupra limbii române.

Dezvolta abilități de caligrafie și de exprimare personală prin scrisul de mână.

Activități introductive
Discuție în grup:

Întrebare: De ce credeți că este important să scriem de mână? Care sunt diferențele între scrisul de mână și scrisul pe calculator?

Scop: Încurajarea elevilor să reflecteze asupra experienței lor personale cu scrisul de mână versus tastarea pe calculator.

Observarea scrisului:

Exercițiu: Oferă elevilor câteva exemple de texte scrise de mână (poate fi un fragment dintr-o lucrare literară sau o scrisoare veche). Cere-le să observe și să discute stilul, claritatea și impactul vizual al scrisului de mână.

Întrebări: Ce impresie v-a lăsat scrisul de mână? Credeți că există o legătură între forma literelor și mesajul pe care îl transmite?

Partea 1: Caligrafia – un act de gândire
Ce înseamnă caligrafia? Caligrafia nu este doar despre frumusețea estetică a literelor; ea este un mod de a gândi cu mâna. Scrisul de mână necesită o concentrare mai mare și implică procesul de „formare” a gândurilor. În contrast, tastarea la computer poate deveni un act mecanic, rapid, fără o înțelegere profundă a structurii lingvistice.

Caligrafia și dezvoltarea cognitivă Scrisul de mână ajută la dezvoltarea memoriei și a abilității de a organiza informațiile. Studii neuroștiințifice arată că atunci când scriem de mână, activăm mai multe zone ale creierului, ceea ce îmbunătățește retenția informației și stimularea gândirii critice.

De ce este important pentru limba română? Limba română are un sistem ortografic destul de complex, în care diacriticele joacă un rol esențial. Scrierea corectă a acestora prin caligrafie ajută elevii să înțeleagă nu doar cum se scriu, dar și cum se folosesc într-un context gramatical corect.

Exemplu de activitate:

Împărțiți elevii în grupuri mici și dați-le câteva propoziții greșite din punct de vedere ortografic, fără diacritice. Ei trebuie să corecteze propozițiile și să le scrie de mână, acordând atenție detaliilor. Exemple:

"Cum sa facem un plan de invatare?"

"Vreau sa stiu cind este intalnirea."

Partea 2: Digitalizarea și impactul asupra limbii române
Cum schimbă tehnologia modul în care comunicăm? În epoca digitală, comunicarea rapidă prin mesaje scurte, prescurtate și folosirea emojilor au devenit normele cotidiene. Aceasta poate afecta nu doar calitatea limbajului, dar și corectitudinea gramaticală. În plus, tastaturile predeterminate în limba română nu sunt întotdeauna setate pentru a folosi diacriticele, iar elevii tind să adopte forme de limbaj prescurtat care nu respectă normele limbii.

Exercițiu interactiv:
Fiecare elev va compune un mesaj scurt pe telefon, folosind doar cuvinte prescurtate și fără diacritice. Apoi, vor transcrie acel mesaj de mână, corectând greșelile și completând propozițiile cu diacritice. Discuția finală va încuraja elevii să reflecteze asupra diferențelor dintre formele de comunicare rapide și cele corecte din punct de vedere ortografic.

Partea 3: Activități practice – Scrisul de mână ca formă de exprimare personală
Exercițiu de caligrafie: Elevii vor exersa scrierea unor citate celebre în limba română cu diacritice, având grijă de formarea literelor. Exemple de citate:

„Limba este temeiul și măsura gândirii.” – Tudor Arghezi

„Cultura este singura formă de libertate.” – Lucian Blaga

Reflecție:
După exercițiu, elevii vor discuta despre cum le-au influențat sentimentele scrisul de mână, comparativ cu tastarea. Cum se simte diferit când scrii un citat de mână față de când îl tastezi?

Încheiere și reflecție finală
În concluzie, caligrafia nu trebuie privită doar ca un mozaic estetic, ci ca o practică esențială în dezvoltarea unei gândiri clare și a unei relații conștiente cu limba noastră. În timp ce digitalizarea aduce multe avantaje, aceasta nu ar trebui să înlocuiască tradițiile educaționale fundamentale, cum ar fi scrisul de mână. Într-o eră digitală, menținerea scrisului de mână ca practică cotidiană poate reprezenta nu doar un act de respect față de limba română, ci și un mijloc de protejare a autenticității și profundității gândirii noastre.

Bibliografie recomandată
Berninger, V. W. (2012). The Writing Brain. University of Washington, Department of Educational Psychology.

Sennett, R. (2008). The Craftsman. Yale University Press.

Eco, U. (2007). A spune cam același lucru. Experiențe de traducere. Editura Polirom.

Chazal, J. (2014). L’art de la calligraphie. Editions Eyrolles.

Burgert, H.-J. (1995). Calligraphy as Art and Cultural Heritage. Berlin Calligraphy Archives.

Caligrafia – mai mult decât estetică
Adesea confundată cu simpla "frumusețe a scrisului", caligrafia este, în esență, o formă de gândire vizuală și de disciplină intelectuală. Prin forma sa, caligrafia îmbină estetica cu funcționalitatea, devenind o expresie personală a relației dintre individ și limbă. Scrisul de mână nu este doar un act mecanic, ci o manifestare a ritmului interior, a atenției și a intenției cu care ne exprimăm ideile.

Pentru limba română, care folosește diacritice esențiale pentru înțelesul cuvintelor (ex: „copil” vs. „cîpil”), caligrafia are un rol aparte. Ea încurajează scrierea completă, corectă, fără artificii digitale care „corectează” automat greșelile sau uniformizează exprimarea.

Educația scrisului – dezvoltarea gândirii
Scrisul de mână este strâns legat de modul în care gândim și învățăm. Studiile recente din domeniul neuroștiințelor arată că actul de a scrie de mână implică procese cognitive complexe, care activează simultan zone din creier asociate cu memoria, atenția și motricitatea fină. Cercetătoarea Virginia Berninger, de la Universitatea Washington, a demonstrat că „scrisul de mână ajută copiii nu doar să învețe mai bine, ci și să își structureze gândirea mai clar” (Berninger, 2012).

Într-o epocă în care elevii scriu tot mai rar de mână, pierderea acestei abilități poate afecta nu doar calitatea exprimării, ci și profunzimea înțelegerii. Tastatul rapid, deși eficient, nu oferă același tip de angajament cognitiv ca trasarea literelor manual.

Scrisul – o formă de rezistență culturală
În contextul unei comunicări digitale rapide, prescurtate și uneori invadate de expresii din alte limbi, caligrafia devine un gest de rezistență. Ea este o modalitate de a ne întoarce la limba maternă cu respect și responsabilitate. Prin scrisul de mână, redescoperim frumusețea frazei bine construite, ritmul natural al gândirii și plăcerea exprimării autentice.

Celebrul caligraf german Hans-Joachim Burgert spunea că „scrisul de mână este amprenta sufletului nostru pe hârtie”. Într-un mod similar, fiecare literă scrisă în limba română devine o declarație de apartenență lingvistică și culturală.

Conservarea unei moșteniri
Scrisorile, jurnalele, manuscrisele literare sunt mai mult decât texte – ele sunt relicve ale modului în care gândirea și emoția s-au întâlnit cu limba. Aceste documente scrise de mână poartă în ele nu doar cuvintele, ci și personalitatea autorului, intensitatea trăirii, ritmul timpului în care au fost scrise.

Renunțarea la caligrafie înseamnă nu doar pierderea unei abilități, ci și ruperea unei tradiții care a modelat secole de cultură scrisă românească. De la scrierile cronicarilor și până la manuscrisele lui Eminescu, scrisul de mână a fost vehiculul prin care limba română a evoluat, s-a rafinat și s-a transmis generațiilor viitoare.

Un echilibru între tradiție și tehnologie
Nu trebuie să demonizăm digitalizarea – aceasta aduce beneficii incontestabile în educație și comunicare. Însă păstrarea scrisului de mână în viața cotidiană – fie prin ținerea unui jurnal, redactarea unei scrisori sau chiar exersarea caligrafiei artistice – este o formă de echilibru necesar.

În școli, reintroducerea exercițiilor de caligrafie nu trebuie văzută ca o întoarcere în trecut, ci ca o investiție în viitorul limbii și al educației. Caligrafia poate deveni, în acest sens, o punte între analogic și digital, între suflet și ecran.

Concluzie – O pledoarie pentru scrisul de mână
Personal, cred cu tărie că renunțarea la caligrafie echivalează cu o formă subtilă de desprindere de noi înșine. Într-o lume în care viteza a devenit un idol, scrisul de mână ne obligă să încetinim, să ne ascultăm gândurile, să le alegem cu grijă și să le așternem conștient pe hârtie. Este un act de prezență, o formă de respect față de limbă și față de propria interioritate.

Scriind de mână, simt că mă apropii mai mult de esența lucrurilor – de cuvintele alese, de ideile exprimate și de amprenta unică pe care o las asupra paginii. Caligrafia nu este doar despre cum scriem, ci și despre cine suntem atunci când scriem. De aceea, chiar și în era digitalizării, cred că trebuie să ne păstrăm această artă vie – nu din nostalgie, ci din convingerea că viitorul are nevoie de rădăcini solide.

Citate relevante:
„Scrisul de mână este un mod de a gândi cu mâna.” – Susan Sontag

„Cuvintele bine scrise au puterea de a construi lumi.” – Umberto Eco

„Caligrafia este dansul mâinii pe hârtie.” – Julien Chazal, caligraf francez

„Scrisul de mână este ceea ce dă chip gândului.” – Platon

Bibliografie:
Berninger, V. W. (2012). The Writing Brain. University of Washington, Department of Educational Psychology.

Sennett, R. (2008). The Craftsman. Yale University Press.

Eco, U. (2007). A spune cam același lucru. Experiențe de traducere. Editura Polirom.

Chazal, J. (2014). L’art de la calligraphie. Editions Eyrolles.

Burgert, H.-J. (1995). Calligraphy as Art and Cultural Heritage. Berlin Calligraphy Archives.

     În fiecare an am derulat proiecte eTwinning fiind fascinată de lumea etwinning și considerând că este o necesitate a școlii actuale aceste proiecte atât pentru profesori, care pot lua legătura cu alți profesori din alte țări, pot cunoaște alte sisteme de educație cât și pentru școli, curriculă și nu în ultimul rând pentru elevi.
     Prin participarea la proiectele etwinning am adăugat o dimensiune europeană procesului de predare-învățare iar suportul didactic și tehnologic oferit de portal este la cele mai înalte standarde.
    Proiectele eTwinning ajută elevii și cadrele didactice să treacă dincolo de limita sălilor de clasă și de modelele tradiționale de învățare iar colaborarea în astfel de proiecte transformă procesul educațional clasic într-unul interactiv.
     Diseminarea înseamnă partajarea rezultatelor. Scopul diseminării este de a asigura vizibilitatea maximă, accesibilitatea și impactul activităților proiectului iar activitățile de diseminare trebuie să fie incluse în propunerea de proiect încă de la început.
  „EDICT – Revista educației” (ISSN 1582 – 909X), în care am disiminat proiectul eTwinning din acest an, m-a ajutat să fac cunoscut proiectul eTwinning „Eight doors of inteligence”, să disiminez proiectul și să public în rândurile revistei activitățile desfășurate.

https://edict.ro/valorificarea-teoriei-inteligentelor-multiple-in-proiectul-etwinning-eight-doors-of-inteligence-opt-usi-ale-inteligentei/

     Ultimul, webinar al proiectului cu participarea celor 15 parteneri din România, cu invitați din Turcia și Bulgaria a luat forma unor prezentări a activităților desfășurate în proiect.
     Acest webinar a reprezentat o modalitate flexibilă, personală și interactivă prin care am ales să prezentăm proiectul astfel încât să ajungă direct la cei interesați de proiecte eTwinning, la cei care vor să se implice în astfel de proiecte dar și de a împărtăși experiența celor care au prezentat activitățile din cadrul acestui webinar.
     Acest webinar s-a dorit de la început o provocare, a fost realizat într-un mod cât mai practic, în spiritul educației deschise și accesului liber la cunoaștere. Cadrele didactice partenere ale proiectului au prezentat în cadrul webinarului  activitățile care au considerat a fi exemple de bună practică. Au ales singuri activitatea pe care o vor prezenta, astfel au fost și câte două, trei prezentări ale unei activități.
     Cum am menționat mai devreme, după un webinar de disiminare este important să nu te oprești din acțiune odată ce webinarul s-a terminat, pentru că ai putea pierde oportunități importante de promovare a proiectului.
     Înregistrarea webinarului și prezentările ar trebui făcute disponibile pe o pagina web, pe blog. Ele pot fi promovate și separat prin campanii dedicate. Astfel, vom putea obține beneficii pe termen lung din această inițiativă.
În plus, conținutul webinarului se pretează foarte bine pentru reutilizare: poți extrage informațiile prezentate în webinar și le poți folosi pentru crearea a numeroase alte tipuri de conținut cum ar fi:
• Articole de blog
• Infografice
• Scurte clipuri video extrase din webinar, pentru postări pe social media sau folosit în campania de promovare proiectului
• Imagini/bannere cu citate din webinar, pentru postări pe social media
• Sau chiar un material premium extins, de tip whitepaper/eBook, dacă este suficient conținut relevant în webinar.
     Toate aceste conținuturi pot fi promovate împreună sau separat pe o varietate de canale și te pot ajuta să generezi interes pe o perioadă lungă de timp după ce a avut loc webinarul.  Evident, un webinar va varia foarte mult în funcție de conținutul și designul acestuia, dar nu uitați că un webinar trebuie să fie informativ, util și să atragă publicul.
      Atâta timp cât oferiți această valoare, nu veți greși prea mult. Puteți astfel să arătați celor indeciși adevărata lume eTwinning.

                                                             https://youtu.be/7HKPVn3DpVM?si=ALEVE5KXiXLhzjsc

                                                              https://youtu.be/6i8f2i4aZTM?si=jGQS3JiURjdXbGCf

• La nivel global, unul din șapte tineri de 10-19 ani se confruntă cu o tulburare mintală, reprezentând 13% din povara globală a bolii la această grupă de vârstă.
• Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților.
• Sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani.
• Depresia afectează aproximativ 2,5% dintre copii și 8,3% dintre adolescenți, în regiunea europeană a OMS. De asemenea, 30% dintre adolescenți sunt estimați a avea simptome subclinice de depresie.

Vineri 16.02.2024 la ora de consiliere și orientare la clasa aVIII-a B de la Școala Gimnazială ,,Avram Iancu” Baia Mare, județul Maramureș, director prof. Ioan-Marian Pop și dir. adj. Prof. dr. Georgeta Iuga am avut-o ca invitată pe doamna asistentă Elena Silaghi, care a prezentat materiale din cadrul campaniei afișul, flyerele pentru adolescenți și am purtat o discuție interactivă despre frică, depresie și anxietate.
La final elevii au pus întrebări, la care au primit răspunsuri de la doamna asistent Elena Silaghi.
Pentru că ne-a plăcut această oră ne-am propus ca săptămâna viitoare să continuăm discuția cu tema următoare: Stima de sine.
Mulțumim pentru colaborare domnului Dr. Pop Bogdan de la DSP Maramureș.

Bibliografie
Centrul Național eTwinning România. Ghiduri eTwinning. Online: http://etwinning.ro/idei-si-resurse-pentru-proiecte/

                          „EDICT – Revista educației” (ISSN 1582 – 909X)    https://edict.ro/mathematics-is-life-itself-proiect-etwinning/