Teritoriul comunei Domneşti, judeţul Argeş se află situat pe cursul mijlociu al Râului Doamnei, la 24 km – distanţă de Munţii Făgăraş şi 40km de vârful Moldoveanu, în partea de nord a judeţului. Are o aşezare avantajoasă din punct de vedere economic, fiind situată la distanţa de 45 km de Piteşti, oraşul de reşedinţă al judeţului şi 24 km faţă de oraşele Câmpulung Muşcel şi Curtea de Argeş.
Localitatea Domneşti aparţine din punct de vedere geomorfologic unei depresiuni intracolinare în zona de contact a subcarpaţilor Getici cu Podişul Getic, ea făcând trecerea de la relieful de deal la relieful de podiş.
FACTORI CE INFLUEȚEAZĂ FLORA ȘI FAUNA
Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este de vârstă levantină şi cuaternară, alcătuit din nisipuri, pietrişuri şi argile care stau discordante pe argilele şi marnele daciene.
În partea de nord a teritoriului, argilele şi marnele daciene, sunt scoase la zi, ele constituind materialul pe care se formează solurile actuale şi asupra cărora acţionează procesele de modelare a reliefului.
Depresiunea intracolinară Domneşti prezintă atât aspecte de deal cât şi de podiş, relieful acestui teritoriu se caracterizează prin culmi cu înălţimi de peste 600m, înşeuări largi şi înguste, suprafeţe structurale şi cueste, terase şi luncă. Acestea atestă o mare intensitate a agenţilor externi grefaţi pe un fond litologic şi structural foarte variat. Rolul principal a revenit Văii Râului Doamnei care a sculptat un culoar larg de vale.
La zona de contact se formează cele şapte muşcele aşezate de la est la vest pe culmi paralele străbătute de la nord la sud de ape permanente. Muşcelele sunt dealuri rotunjite cu înclinare sudică, acoperite cu fâneaţă şi pajişti naturale.
Acestea au fost împădurite altădată, dar din nevoie de a asigura păşunatul şi fânul necesar animalelor, localnicii le-au defrişat. Acest proces de defrişare a condus la declanşarea degradărilor de teren.
Fondul creat de relief a condus şi la diversificarea condiţiilor climatice. Aşezarea fizico-geografică a depresiunii îi conferă un topoclimat temperat continental de adăpost, favorabil pomiculturii şi creşterii animalelor.
Verile nu sunt prea calde, temperatura medie a lunii celei mai calde variază între 18°C şi 23°C, iar iernile nu sunt aspre cu temperatura medie în luna cea mai rece care variază între 2° şi 3°C.
Precipitaţiile care cad în această zonă sunt satisfăcătoare agriculturii, climatul este umed cu rare perioade secetoase.
Vânturile nu sunt puternice, cea mai mare cantitate de aer se scurge pe direcţia nord-sud pe valea Râului Doamnei.
Apele din zonă au un regim hidrologic permanent determinat de volumul precipitaţiilor. Maximele se înregistrează primăvara prin topirea zăpezilor din bazinul hidrografic al Râului Doamnei şi a regimului de dezgheţ, iar vara ploile au un caracter torenţial.
Ca zonă de contact, depresiunea Domneşti are o economie de tip muşcele, caracterizată prin elemente de pomicultură asigurată prin plantaţii masive de pomi fructiferi cu soiuri de mare productivitate.
FLORA ŞI FAUNA
Pe teritoriul comunei Domneşti flora şi fauna au suferit modificări esenţiale datorită intervenţiei antropice. De asemenea prin caracterele sale ea atestă interferenţa condiţiilor specifice munţilor şi dealurilor.
1. Flora
Vegetaţia lemnoasă pe teritoriul comunei Domneşti este reprezentată prin păduri de stejar întâlnite pe poduri şi pantele sudice, pădurile de fag întâlnite pe pantele cu expoziţie nordică, nord-vestică şi nord-estică. Pădurea de fag reprezintă vegetaţia spontană defrişată destul de târziu (începutul secolului al XX-lea).
În locul fagului s-au instalat mesteacănul (Betula verrucosa) şi arinul, specii hidrofile venite de pe versanţii văilor, pe podul teraselor, atraşi de excesul temporar de apă rămas neutilizat în urma defrişării. La exemplarele rămase pe podul terasei se constată efectele: uscăciunile de care suferă în perioadele calde. Vegetaţia lemnoasă se mai completează cu: ulmul (Ulmus compestris) jugastrul (Acer campestre), carpenul (Carpinus batalus), plopul (Populus nigra şi Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Tilia cordata), sângerul (Cornus sanguinea) şi alunul (Corilus avellana).
Pe lângă aceste specii care alcătuiesc pădurea , sporadic se întâlnesc specii de măr, păr şi cireş sălbatic.
Plopul, arinul, salcia şi răchita se observă de regulă în pădurile de zăvoi din lumea Râului Doamnei, pe văi cu umiditate multă sau la baza versantului cu expoziţie nordică şi sud-vestică.
Pădurile de stejar în cadrul teritoriului nostru sunt situate pe ambele versante ale Râului Doamnei, în punctele: Dealul Cărbune, Aninoasa şi Priboi în vest şi Lăncioi, Podul lui Curcă, Podul Lepii şi la Schiopu în est.
Creşterea animalelor, o veche ocupaţie a locuitorilor din această zonă a atras după sine defrişarea unor suprafeţe de păduri pentru a fi transformate în păşuni naturale. Acestea sunt situate mai ales pe versantul vestic, pe podul terasei 4 în Dealul Cărbune, Aninoasa şi Mălăişte.
În scopul valorificării resurselor subsolului (cărbune) s-a defrişat şi pădurea de stejar din punctul „La Şchiopu” dar pentru menţinerea echilibrului biologic în cadrul depresiunii Domneşti au fost plantate circa 52 ha cu diferite specii de răşinoase în Deal şi Valea Rudei.În total, pădurile au ocupat o suprafaţă de 407,91 ha, în 1975.
În afara terenurilor ocupate cu păduri şi pomi fructiferi se întâlnesc terenuri cu fâneaţă alcătuite din vegetaţie ierboasă ca: (Festuca pseudovima), ţepoşica (Nordus strictă), zâzania, timoftica, golomăţul, tremurătoarea, trifoiul alb şi roşu, sulfina, ghizdeiul, lucerna, măzărichea, coada calului, rogozul, ştevia, piciorul cocoşului, măcrişul, busuiocul sălbatic, pătlagina.
Pe areale microdepresionare cu exces de apă se întâlneşte frecvent ţipirigul şi alte plante nefolositoare pentru agricultură.
Fâneţele reprezintă de regulă suprafeţele ocupate de livezile cu pomi fructiferi. Acestea sunt situate mai ales pe versantul estic în punctele: Muşcel, Treime, Podul lui Vlădic, Podul lui Curcă, Podul Lepii, Pârîul Radei, iar pe versantul vestic în „Deal” şi Aninoasa. Din suprafaţa agricolă, fâneţele ocupă 295,20 ha, iar păşunile 173,58 ha.
Însumând suprafaţa de 188,49 ha solurile arabile sunt răspândite pe terenuri foarte mici datorită pantei accentuate, cele mai multe soluri fiind pretabile pentru livadă, fâneaţă şi păşune.
2. Fauna
Fauna ce caracterizează zona comunei Domneşti se încadrează în fauna pădurilor de foioase unde se întâlnesc vieţuitoarele din regiunile montane şi cele de stepă. Întâlnim deci elemente specifice de pădure, - printre care mistreţul şi viezurele, iar dintre mamiferele de pradă, lupul, vulpea, pisica sălbatică – şi specii pătrunse din silvostepă, ca iepurele, fie din etajul răşinoaselor, ca veveriţa, jderul, căprioara. În ultimul timp unele din aceste animale au dispărut din zonă.
Din pădurile de răşinoase coboară uneori cerbul şi ursul, în mod cu totul sporadic, acestea alcătuiesc elemente de interes vânătoresc deosebit de preţuite. Dacă în unele ţări ale Europei aceste animale au dispărut prin vânătoarea neraţională, în ţara noastră au fost create crescătorii de urşi pentru popularea pădurilor. Astfel în cadrul Ocolului Silvic Aninoasa din judeţul nostru pe valea Bratiei se află o crescătorie de urşi, care populează pădurile când ajung la maturitate. Aceştia coboară uneori în sat aducând daune prin distrugerea livezilor a culturilor de porumb şi animalelor domestice.
Dintre păsări, mai tipice sunt: ciocănitoarea, piţigoiul, cinteza, gaiţa, vrabia, uliul, eretele, bufniţa, cucuveaua, coţofana, iar dintre cele călătoare semnalăm prezenţa cucului, pupezei, berzei, rândunicii. Se observă o reducere a numărului unor păsări cum ar fi: codiţa roşie şi coţofana.
Reptilele sunt reprezentate prin şarpele de apă, şarpele neveninos, guşterele şi batracieni.
În apa Râului Doamnei cresc peşti ca: mreana, cleanul, podetele, nisiparniţa şi verdetele.
Speciile de insecte sunt cele care sunt caracteristice zonelor de deal, care se hrănesc cu frunzele copacilor: rădaşca, cărăbuşul, croitorul, fleana, fluturi de tot felul viu coloraţi, muşte, ţânţari. Împotriva insectelor dăunătoare precum şi a bolilor pomilor fructiferi şi pădurilor s-au luat măsuri de combatere.
Împrăştierea insecticidelor împotriva dăunătorilor a atras după sine uneori distrugerea numărului de albine, fenomenul de polenizare a avut de suferit, iar producţia de fructe a fost redusă. În ţara noastră au intrat în vigoare în ultimii ani legiferări stricte în legătură cu combaterea eroziunii solului, cu protecţia mediului ambiant, cu lupta împotriva poluării aerului şi apelor.
DOMNEȘTI – AȘEZARE GEOGRAFICĂ
Teritoriul comunei Domneşti, judeţul Argeş se află situat pe cursul mijlociu al Râului Doamnei, la 24 km – distanţă de Munţii Făgăraş şi 40km de vârful Moldoveanu, în partea de nord a judeţului. Are o aşezare avantajoasă din punct de vedere economic, fiind situată la distanţa de 45 km de Piteşti, oraşul de reşedinţă al judeţului şi 24 km faţă de oraşele Câmpulung Muşcel şi Curtea de Argeş.
Localitatea Domneşti aparţine din punct de vedere geomorfologic unei depresiuni intracolinare în zona de contact a subcarpaţilor Getici cu Podişul Getic, ea făcând trecerea de la relieful de deal la relieful de podiş.
FACTORI CE INFLUEȚEAZĂ FLORA ȘI FAUNA
Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este de vârstă levantină şi cuaternară, alcătuit din nisipuri, pietrişuri şi argile care stau discordante pe argilele şi marnele daciene.
În partea de nord a teritoriului, argilele şi marnele daciene, sunt scoase la zi, ele constituind materialul pe care se formează solurile actuale şi asupra cărora acţionează procesele de modelare a reliefului.
Depresiunea intracolinară Domneşti prezintă atât aspecte de deal cât şi de podiş, relieful acestui teritoriu se caracterizează prin culmi cu înălţimi de peste 600m, înşeuări largi şi înguste, suprafeţe structurale şi cueste, terase şi luncă. Acestea atestă o mare intensitate a agenţilor externi grefaţi pe un fond litologic şi structural foarte variat. Rolul principal a revenit Văii Râului Doamnei care a sculptat un culoar larg de vale.
La zona de contact se formează cele şapte muşcele aşezate de la est la vest pe culmi paralele străbătute de la nord la sud de ape permanente. Muşcelele sunt dealuri rotunjite cu înclinare sudică, acoperite cu fâneaţă şi pajişti naturale.
Acestea au fost împădurite altădată, dar din nevoie de a asigura păşunatul şi fânul necesar animalelor, localnicii le-au defrişat. Acest proces de defrişare a condus la declanşarea degradărilor de teren.
Fondul creat de relief a condus şi la diversificarea condiţiilor climatice. Aşezarea fizico-geografică a depresiunii îi conferă un topoclimat temperat continental de adăpost, favorabil pomiculturii şi creşterii animalelor.
Verile nu sunt prea calde, temperatura medie a lunii celei mai calde variază între 18°C şi 23°C, iar iernile nu sunt aspre cu temperatura medie în luna cea mai rece care variază între 2° şi 3°C.
Precipitaţiile care cad în această zonă sunt satisfăcătoare agriculturii, climatul este umed cu rare perioade secetoase.
Vânturile nu sunt puternice, cea mai mare cantitate de aer se scurge pe direcţia nord-sud pe valea Râului Doamnei.
Apele din zonă au un regim hidrologic permanent determinat de volumul precipitaţiilor. Maximele se înregistrează primăvara prin topirea zăpezilor din bazinul hidrografic al Râului Doamnei şi a regimului de dezgheţ, iar vara ploile au un caracter torenţial.
Ca zonă de contact, depresiunea Domneşti are o economie de tip muşcele, caracterizată prin elemente de pomicultură asigurată prin plantaţii masive de pomi fructiferi cu soiuri de mare productivitate.
FLORA ŞI FAUNA
Pe teritoriul comunei Domneşti flora şi fauna au suferit modificări esenţiale datorită intervenţiei antropice. De asemenea prin caracterele sale ea atestă interferenţa condiţiilor specifice munţilor şi dealurilor.
1. Flora
Vegetaţia lemnoasă pe teritoriul comunei Domneşti este reprezentată prin păduri de stejar întâlnite pe poduri şi pantele sudice, pădurile de fag întâlnite pe pantele cu expoziţie nordică, nord-vestică şi nord-estică. Pădurea de fag reprezintă vegetaţia spontană defrişată destul de târziu (începutul secolului al XX-lea).
În locul fagului s-au instalat mesteacănul (Betula verrucosa) şi arinul, specii hidrofile venite de pe versanţii văilor, pe podul teraselor, atraşi de excesul temporar de apă rămas neutilizat în urma defrişării. La exemplarele rămase pe podul terasei se constată efectele: uscăciunile de care suferă în perioadele calde. Vegetaţia lemnoasă se mai completează cu: ulmul (Ulmus compestris) jugastrul (Acer campestre), carpenul (Carpinus batalus), plopul (Populus nigra şi Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Tilia cordata), sângerul (Cornus sanguinea) şi alunul (Corilus avellana).
Pe lângă aceste specii care alcătuiesc pădurea , sporadic se întâlnesc specii de măr, păr şi cireş sălbatic.
Plopul, arinul, salcia şi răchita se observă de regulă în pădurile de zăvoi din lumea Râului Doamnei, pe văi cu umiditate multă sau la baza versantului cu expoziţie nordică şi sud-vestică.
Pădurile de stejar în cadrul teritoriului nostru sunt situate pe ambele versante ale Râului Doamnei, în punctele: Dealul Cărbune, Aninoasa şi Priboi în vest şi Lăncioi, Podul lui Curcă, Podul Lepii şi la Schiopu în est.
Creşterea animalelor, o veche ocupaţie a locuitorilor din această zonă a atras după sine defrişarea unor suprafeţe de păduri pentru a fi transformate în păşuni naturale. Acestea sunt situate mai ales pe versantul vestic, pe podul terasei 4 în Dealul Cărbune, Aninoasa şi Mălăişte.
În scopul valorificării resurselor subsolului (cărbune) s-a defrişat şi pădurea de stejar din punctul „La Şchiopu” dar pentru menţinerea echilibrului biologic în cadrul depresiunii Domneşti au fost plantate circa 52 ha cu diferite specii de răşinoase în Deal şi Valea Rudei.În total, pădurile au ocupat o suprafaţă de 407,91 ha, în 1975.
În afara terenurilor ocupate cu păduri şi pomi fructiferi se întâlnesc terenuri cu fâneaţă alcătuite din vegetaţie ierboasă ca: (Festuca pseudovima), ţepoşica (Nordus strictă), zâzania, timoftica, golomăţul, tremurătoarea, trifoiul alb şi roşu, sulfina, ghizdeiul, lucerna, măzărichea, coada calului, rogozul, ştevia, piciorul cocoşului, măcrişul, busuiocul sălbatic, pătlagina.
Pe areale microdepresionare cu exces de apă se întâlneşte frecvent ţipirigul şi alte plante nefolositoare pentru agricultură.
Fâneţele reprezintă de regulă suprafeţele ocupate de livezile cu pomi fructiferi. Acestea sunt situate mai ales pe versantul estic în punctele: Muşcel, Treime, Podul lui Vlădic, Podul lui Curcă, Podul Lepii, Pârîul Radei, iar pe versantul vestic în „Deal” şi Aninoasa. Din suprafaţa agricolă, fâneţele ocupă 295,20 ha, iar păşunile 173,58 ha.
Însumând suprafaţa de 188,49 ha solurile arabile sunt răspândite pe terenuri foarte mici datorită pantei accentuate, cele mai multe soluri fiind pretabile pentru livadă, fâneaţă şi păşune.
2. Fauna
Fauna ce caracterizează zona comunei Domneşti se încadrează în fauna pădurilor de foioase unde se întâlnesc vieţuitoarele din regiunile montane şi cele de stepă. Întâlnim deci elemente specifice de pădure, - printre care mistreţul şi viezurele, iar dintre mamiferele de pradă, lupul, vulpea, pisica sălbatică – şi specii pătrunse din silvostepă, ca iepurele, fie din etajul răşinoaselor, ca veveriţa, jderul, căprioara. În ultimul timp unele din aceste animale au dispărut din zonă.
Din pădurile de răşinoase coboară uneori cerbul şi ursul, în mod cu totul sporadic, acestea alcătuiesc elemente de interes vânătoresc deosebit de preţuite. Dacă în unele ţări ale Europei aceste animale au dispărut prin vânătoarea neraţională, în ţara noastră au fost create crescătorii de urşi pentru popularea pădurilor. Astfel în cadrul Ocolului Silvic Aninoasa din judeţul nostru pe valea Bratiei se află o crescătorie de urşi, care populează pădurile când ajung la maturitate. Aceştia coboară uneori în sat aducând daune prin distrugerea livezilor a culturilor de porumb şi animalelor domestice.
Dintre păsări, mai tipice sunt: ciocănitoarea, piţigoiul, cinteza, gaiţa, vrabia, uliul, eretele, bufniţa, cucuveaua, coţofana, iar dintre cele călătoare semnalăm prezenţa cucului, pupezei, berzei, rândunicii. Se observă o reducere a numărului unor păsări cum ar fi: codiţa roşie şi coţofana.
Reptilele sunt reprezentate prin şarpele de apă, şarpele neveninos, guşterele şi batracieni.
În apa Râului Doamnei cresc peşti ca: mreana, cleanul, podetele, nisiparniţa şi verdetele.
Speciile de insecte sunt cele care sunt caracteristice zonelor de deal, care se hrănesc cu frunzele copacilor: rădaşca, cărăbuşul, croitorul, fleana, fluturi de tot felul viu coloraţi, muşte, ţânţari. Împotriva insectelor dăunătoare precum şi a bolilor pomilor fructiferi şi pădurilor s-au luat măsuri de combatere.
Împrăştierea insecticidelor împotriva dăunătorilor a atras după sine uneori distrugerea numărului de albine, fenomenul de polenizare a avut de suferit, iar producţia de fructe a fost redusă. În ţara noastră au intrat în vigoare în ultimii ani legiferări stricte în legătură cu combaterea eroziunii solului, cu protecţia mediului ambiant, cu lupta împotriva poluării aerului şi apelor.
Teritoriul comunei Domneşti, judeţul Argeş se află situat pe cursul mijlociu al Râului Doamnei, la 24 km – distanţă de Munţii Făgăraş şi 40km de vârful Moldoveanu, în partea de nord a judeţului. Are o aşezare avantajoasă din punct de vedere economic, fiind situată la distanţa de 45 km de Piteşti, oraşul de reşedinţă al judeţului şi 24 km faţă de oraşele Câmpulung Muşcel şi Curtea de Argeş.
Localitatea Domneşti aparţine din punct de vedere geomorfologic unei depresiuni intracolinare în zona de contact a subcarpaţilor Getici cu Podişul Getic, ea făcând trecerea de la relieful de deal la relieful de podiş.
FACTORI CE INFLUEȚEAZĂ FLORA ȘI FAUNA
Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este de vârstă levantină şi cuaternară, alcătuit din nisipuri, pietrişuri şi argile care stau discordante pe argilele şi marnele daciene.
În partea de nord a teritoriului, argilele şi marnele daciene, sunt scoase la zi, ele constituind materialul pe care se formează solurile actuale şi asupra cărora acţionează procesele de modelare a reliefului.
Depresiunea intracolinară Domneşti prezintă atât aspecte de deal cât şi de podiş, relieful acestui teritoriu se caracterizează prin culmi cu înălţimi de peste 600m, înşeuări largi şi înguste, suprafeţe structurale şi cueste, terase şi luncă. Acestea atestă o mare intensitate a agenţilor externi grefaţi pe un fond litologic şi structural foarte variat. Rolul principal a revenit Văii Râului Doamnei care a sculptat un culoar larg de vale.
La zona de contact se formează cele şapte muşcele aşezate de la est la vest pe culmi paralele străbătute de la nord la sud de ape permanente. Muşcelele sunt dealuri rotunjite cu înclinare sudică, acoperite cu fâneaţă şi pajişti naturale.
Acestea au fost împădurite altădată, dar din nevoie de a asigura păşunatul şi fânul necesar animalelor, localnicii le-au defrişat. Acest proces de defrişare a condus la declanşarea degradărilor de teren.
Fondul creat de relief a condus şi la diversificarea condiţiilor climatice. Aşezarea fizico-geografică a depresiunii îi conferă un topoclimat temperat continental de adăpost, favorabil pomiculturii şi creşterii animalelor.
Verile nu sunt prea calde, temperatura medie a lunii celei mai calde variază între 18°C şi 23°C, iar iernile nu sunt aspre cu temperatura medie în luna cea mai rece care variază între 2° şi 3°C.
Precipitaţiile care cad în această zonă sunt satisfăcătoare agriculturii, climatul este umed cu rare perioade secetoase.
Vânturile nu sunt puternice, cea mai mare cantitate de aer se scurge pe direcţia nord-sud pe valea Râului Doamnei.
Apele din zonă au un regim hidrologic permanent determinat de volumul precipitaţiilor. Maximele se înregistrează primăvara prin topirea zăpezilor din bazinul hidrografic al Râului Doamnei şi a regimului de dezgheţ, iar vara ploile au un caracter torenţial.
Ca zonă de contact, depresiunea Domneşti are o economie de tip muşcele, caracterizată prin elemente de pomicultură asigurată prin plantaţii masive de pomi fructiferi cu soiuri de mare productivitate.
FLORA ŞI FAUNA
Pe teritoriul comunei Domneşti flora şi fauna au suferit modificări esenţiale datorită intervenţiei antropice. De asemenea prin caracterele sale ea atestă interferenţa condiţiilor specifice munţilor şi dealurilor.
1. Flora
Vegetaţia lemnoasă pe teritoriul comunei Domneşti este reprezentată prin păduri de stejar întâlnite pe poduri şi pantele sudice, pădurile de fag întâlnite pe pantele cu expoziţie nordică, nord-vestică şi nord-estică. Pădurea de fag reprezintă vegetaţia spontană defrişată destul de târziu (începutul secolului al XX-lea).
În locul fagului s-au instalat mesteacănul (Betula verrucosa) şi arinul, specii hidrofile venite de pe versanţii văilor, pe podul teraselor, atraşi de excesul temporar de apă rămas neutilizat în urma defrişării. La exemplarele rămase pe podul terasei se constată efectele: uscăciunile de care suferă în perioadele calde. Vegetaţia lemnoasă se mai completează cu: ulmul (Ulmus compestris) jugastrul (Acer campestre), carpenul (Carpinus batalus), plopul (Populus nigra şi Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Tilia cordata), sângerul (Cornus sanguinea) şi alunul (Corilus avellana).
Pe lângă aceste specii care alcătuiesc pădurea , sporadic se întâlnesc specii de măr, păr şi cireş sălbatic.
Plopul, arinul, salcia şi răchita se observă de regulă în pădurile de zăvoi din lumea Râului Doamnei, pe văi cu umiditate multă sau la baza versantului cu expoziţie nordică şi sud-vestică.
Pădurile de stejar în cadrul teritoriului nostru sunt situate pe ambele versante ale Râului Doamnei, în punctele: Dealul Cărbune, Aninoasa şi Priboi în vest şi Lăncioi, Podul lui Curcă, Podul Lepii şi la Schiopu în est.
Creşterea animalelor, o veche ocupaţie a locuitorilor din această zonă a atras după sine defrişarea unor suprafeţe de păduri pentru a fi transformate în păşuni naturale. Acestea sunt situate mai ales pe versantul vestic, pe podul terasei 4 în Dealul Cărbune, Aninoasa şi Mălăişte.
În scopul valorificării resurselor subsolului (cărbune) s-a defrişat şi pădurea de stejar din punctul „La Şchiopu” dar pentru menţinerea echilibrului biologic în cadrul depresiunii Domneşti au fost plantate circa 52 ha cu diferite specii de răşinoase în Deal şi Valea Rudei.În total, pădurile au ocupat o suprafaţă de 407,91 ha, în 1975.
În afara terenurilor ocupate cu păduri şi pomi fructiferi se întâlnesc terenuri cu fâneaţă alcătuite din vegetaţie ierboasă ca: (Festuca pseudovima), ţepoşica (Nordus strictă), zâzania, timoftica, golomăţul, tremurătoarea, trifoiul alb şi roşu, sulfina, ghizdeiul, lucerna, măzărichea, coada calului, rogozul, ştevia, piciorul cocoşului, măcrişul, busuiocul sălbatic, pătlagina.
Pe areale microdepresionare cu exces de apă se întâlneşte frecvent ţipirigul şi alte plante nefolositoare pentru agricultură.
Fâneţele reprezintă de regulă suprafeţele ocupate de livezile cu pomi fructiferi. Acestea sunt situate mai ales pe versantul estic în punctele: Muşcel, Treime, Podul lui Vlădic, Podul lui Curcă, Podul Lepii, Pârîul Radei, iar pe versantul vestic în „Deal” şi Aninoasa. Din suprafaţa agricolă, fâneţele ocupă 295,20 ha, iar păşunile 173,58 ha.
Însumând suprafaţa de 188,49 ha solurile arabile sunt răspândite pe terenuri foarte mici datorită pantei accentuate, cele mai multe soluri fiind pretabile pentru livadă, fâneaţă şi păşune.
2. Fauna
Fauna ce caracterizează zona comunei Domneşti se încadrează în fauna pădurilor de foioase unde se întâlnesc vieţuitoarele din regiunile montane şi cele de stepă. Întâlnim deci elemente specifice de pădure, - printre care mistreţul şi viezurele, iar dintre mamiferele de pradă, lupul, vulpea, pisica sălbatică – şi specii pătrunse din silvostepă, ca iepurele, fie din etajul răşinoaselor, ca veveriţa, jderul, căprioara. În ultimul timp unele din aceste animale au dispărut din zonă.
Din pădurile de răşinoase coboară uneori cerbul şi ursul, în mod cu totul sporadic, acestea alcătuiesc elemente de interes vânătoresc deosebit de preţuite. Dacă în unele ţări ale Europei aceste animale au dispărut prin vânătoarea neraţională, în ţara noastră au fost create crescătorii de urşi pentru popularea pădurilor. Astfel în cadrul Ocolului Silvic Aninoasa din judeţul nostru pe valea Bratiei se află o crescătorie de urşi, care populează pădurile când ajung la maturitate. Aceştia coboară uneori în sat aducând daune prin distrugerea livezilor a culturilor de porumb şi animalelor domestice.
Dintre păsări, mai tipice sunt: ciocănitoarea, piţigoiul, cinteza, gaiţa, vrabia, uliul, eretele, bufniţa, cucuveaua, coţofana, iar dintre cele călătoare semnalăm prezenţa cucului, pupezei, berzei, rândunicii. Se observă o reducere a numărului unor păsări cum ar fi: codiţa roşie şi coţofana.
Reptilele sunt reprezentate prin şarpele de apă, şarpele neveninos, guşterele şi batracieni.
În apa Râului Doamnei cresc peşti ca: mreana, cleanul, podetele, nisiparniţa şi verdetele.
Speciile de insecte sunt cele care sunt caracteristice zonelor de deal, care se hrănesc cu frunzele copacilor: rădaşca, cărăbuşul, croitorul, fleana, fluturi de tot felul viu coloraţi, muşte, ţânţari. Împotriva insectelor dăunătoare precum şi a bolilor pomilor fructiferi şi pădurilor s-au luat măsuri de combatere.
Împrăştierea insecticidelor împotriva dăunătorilor a atras după sine uneori distrugerea numărului de albine, fenomenul de polenizare a avut de suferit, iar producţia de fructe a fost redusă. În ţara noastră au intrat în vigoare în ultimii ani legiferări stricte în legătură cu combaterea eroziunii solului, cu protecţia mediului ambiant, cu lupta împotriva poluării aerului şi apelor.
DOMNEȘTI – AȘEZARE GEOGRAFICĂ
Teritoriul comunei Domneşti, judeţul Argeş se află situat pe cursul mijlociu al Râului Doamnei, la 24 km – distanţă de Munţii Făgăraş şi 40km de vârful Moldoveanu, în partea de nord a judeţului. Are o aşezare avantajoasă din punct de vedere economic, fiind situată la distanţa de 45 km de Piteşti, oraşul de reşedinţă al judeţului şi 24 km faţă de oraşele Câmpulung Muşcel şi Curtea de Argeş.
Localitatea Domneşti aparţine din punct de vedere geomorfologic unei depresiuni intracolinare în zona de contact a subcarpaţilor Getici cu Podişul Getic, ea făcând trecerea de la relieful de deal la relieful de podiş.
FACTORI CE INFLUEȚEAZĂ FLORA ȘI FAUNA
Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este de vârstă levantină şi cuaternară, alcătuit din nisipuri, pietrişuri şi argile care stau discordante pe argilele şi marnele daciene.
În partea de nord a teritoriului, argilele şi marnele daciene, sunt scoase la zi, ele constituind materialul pe care se formează solurile actuale şi asupra cărora acţionează procesele de modelare a reliefului.
Depresiunea intracolinară Domneşti prezintă atât aspecte de deal cât şi de podiş, relieful acestui teritoriu se caracterizează prin culmi cu înălţimi de peste 600m, înşeuări largi şi înguste, suprafeţe structurale şi cueste, terase şi luncă. Acestea atestă o mare intensitate a agenţilor externi grefaţi pe un fond litologic şi structural foarte variat. Rolul principal a revenit Văii Râului Doamnei care a sculptat un culoar larg de vale.
La zona de contact se formează cele şapte muşcele aşezate de la est la vest pe culmi paralele străbătute de la nord la sud de ape permanente. Muşcelele sunt dealuri rotunjite cu înclinare sudică, acoperite cu fâneaţă şi pajişti naturale.
Acestea au fost împădurite altădată, dar din nevoie de a asigura păşunatul şi fânul necesar animalelor, localnicii le-au defrişat. Acest proces de defrişare a condus la declanşarea degradărilor de teren.
Fondul creat de relief a condus şi la diversificarea condiţiilor climatice. Aşezarea fizico-geografică a depresiunii îi conferă un topoclimat temperat continental de adăpost, favorabil pomiculturii şi creşterii animalelor.
Verile nu sunt prea calde, temperatura medie a lunii celei mai calde variază între 18°C şi 23°C, iar iernile nu sunt aspre cu temperatura medie în luna cea mai rece care variază între 2° şi 3°C.
Precipitaţiile care cad în această zonă sunt satisfăcătoare agriculturii, climatul este umed cu rare perioade secetoase.
Vânturile nu sunt puternice, cea mai mare cantitate de aer se scurge pe direcţia nord-sud pe valea Râului Doamnei.
Apele din zonă au un regim hidrologic permanent determinat de volumul precipitaţiilor. Maximele se înregistrează primăvara prin topirea zăpezilor din bazinul hidrografic al Râului Doamnei şi a regimului de dezgheţ, iar vara ploile au un caracter torenţial.
Ca zonă de contact, depresiunea Domneşti are o economie de tip muşcele, caracterizată prin elemente de pomicultură asigurată prin plantaţii masive de pomi fructiferi cu soiuri de mare productivitate.
FLORA ŞI FAUNA
Pe teritoriul comunei Domneşti flora şi fauna au suferit modificări esenţiale datorită intervenţiei antropice. De asemenea prin caracterele sale ea atestă interferenţa condiţiilor specifice munţilor şi dealurilor.
1. Flora
Vegetaţia lemnoasă pe teritoriul comunei Domneşti este reprezentată prin păduri de stejar întâlnite pe poduri şi pantele sudice, pădurile de fag întâlnite pe pantele cu expoziţie nordică, nord-vestică şi nord-estică. Pădurea de fag reprezintă vegetaţia spontană defrişată destul de târziu (începutul secolului al XX-lea).
În locul fagului s-au instalat mesteacănul (Betula verrucosa) şi arinul, specii hidrofile venite de pe versanţii văilor, pe podul teraselor, atraşi de excesul temporar de apă rămas neutilizat în urma defrişării. La exemplarele rămase pe podul terasei se constată efectele: uscăciunile de care suferă în perioadele calde. Vegetaţia lemnoasă se mai completează cu: ulmul (Ulmus compestris) jugastrul (Acer campestre), carpenul (Carpinus batalus), plopul (Populus nigra şi Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Tilia cordata), sângerul (Cornus sanguinea) şi alunul (Corilus avellana).
Pe lângă aceste specii care alcătuiesc pădurea , sporadic se întâlnesc specii de măr, păr şi cireş sălbatic.
Plopul, arinul, salcia şi răchita se observă de regulă în pădurile de zăvoi din lumea Râului Doamnei, pe văi cu umiditate multă sau la baza versantului cu expoziţie nordică şi sud-vestică.
Pădurile de stejar în cadrul teritoriului nostru sunt situate pe ambele versante ale Râului Doamnei, în punctele: Dealul Cărbune, Aninoasa şi Priboi în vest şi Lăncioi, Podul lui Curcă, Podul Lepii şi la Schiopu în est.
Creşterea animalelor, o veche ocupaţie a locuitorilor din această zonă a atras după sine defrişarea unor suprafeţe de păduri pentru a fi transformate în păşuni naturale. Acestea sunt situate mai ales pe versantul vestic, pe podul terasei 4 în Dealul Cărbune, Aninoasa şi Mălăişte.
În scopul valorificării resurselor subsolului (cărbune) s-a defrişat şi pădurea de stejar din punctul „La Şchiopu” dar pentru menţinerea echilibrului biologic în cadrul depresiunii Domneşti au fost plantate circa 52 ha cu diferite specii de răşinoase în Deal şi Valea Rudei.În total, pădurile au ocupat o suprafaţă de 407,91 ha, în 1975.
În afara terenurilor ocupate cu păduri şi pomi fructiferi se întâlnesc terenuri cu fâneaţă alcătuite din vegetaţie ierboasă ca: (Festuca pseudovima), ţepoşica (Nordus strictă), zâzania, timoftica, golomăţul, tremurătoarea, trifoiul alb şi roşu, sulfina, ghizdeiul, lucerna, măzărichea, coada calului, rogozul, ştevia, piciorul cocoşului, măcrişul, busuiocul sălbatic, pătlagina.
Pe areale microdepresionare cu exces de apă se întâlneşte frecvent ţipirigul şi alte plante nefolositoare pentru agricultură.
Fâneţele reprezintă de regulă suprafeţele ocupate de livezile cu pomi fructiferi. Acestea sunt situate mai ales pe versantul estic în punctele: Muşcel, Treime, Podul lui Vlădic, Podul lui Curcă, Podul Lepii, Pârîul Radei, iar pe versantul vestic în „Deal” şi Aninoasa. Din suprafaţa agricolă, fâneţele ocupă 295,20 ha, iar păşunile 173,58 ha.
Însumând suprafaţa de 188,49 ha solurile arabile sunt răspândite pe terenuri foarte mici datorită pantei accentuate, cele mai multe soluri fiind pretabile pentru livadă, fâneaţă şi păşune.
2. Fauna
Fauna ce caracterizează zona comunei Domneşti se încadrează în fauna pădurilor de foioase unde se întâlnesc vieţuitoarele din regiunile montane şi cele de stepă. Întâlnim deci elemente specifice de pădure, - printre care mistreţul şi viezurele, iar dintre mamiferele de pradă, lupul, vulpea, pisica sălbatică – şi specii pătrunse din silvostepă, ca iepurele, fie din etajul răşinoaselor, ca veveriţa, jderul, căprioara. În ultimul timp unele din aceste animale au dispărut din zonă.
Din pădurile de răşinoase coboară uneori cerbul şi ursul, în mod cu totul sporadic, acestea alcătuiesc elemente de interes vânătoresc deosebit de preţuite. Dacă în unele ţări ale Europei aceste animale au dispărut prin vânătoarea neraţională, în ţara noastră au fost create crescătorii de urşi pentru popularea pădurilor. Astfel în cadrul Ocolului Silvic Aninoasa din judeţul nostru pe valea Bratiei se află o crescătorie de urşi, care populează pădurile când ajung la maturitate. Aceştia coboară uneori în sat aducând daune prin distrugerea livezilor a culturilor de porumb şi animalelor domestice.
Dintre păsări, mai tipice sunt: ciocănitoarea, piţigoiul, cinteza, gaiţa, vrabia, uliul, eretele, bufniţa, cucuveaua, coţofana, iar dintre cele călătoare semnalăm prezenţa cucului, pupezei, berzei, rândunicii. Se observă o reducere a numărului unor păsări cum ar fi: codiţa roşie şi coţofana.
Reptilele sunt reprezentate prin şarpele de apă, şarpele neveninos, guşterele şi batracieni.
În apa Râului Doamnei cresc peşti ca: mreana, cleanul, podetele, nisiparniţa şi verdetele.
Speciile de insecte sunt cele care sunt caracteristice zonelor de deal, care se hrănesc cu frunzele copacilor: rădaşca, cărăbuşul, croitorul, fleana, fluturi de tot felul viu coloraţi, muşte, ţânţari. Împotriva insectelor dăunătoare precum şi a bolilor pomilor fructiferi şi pădurilor s-au luat măsuri de combatere.
Împrăştierea insecticidelor împotriva dăunătorilor a atras după sine uneori distrugerea numărului de albine, fenomenul de polenizare a avut de suferit, iar producţia de fructe a fost redusă. În ţara noastră au intrat în vigoare în ultimii ani legiferări stricte în legătură cu combaterea eroziunii solului, cu protecţia mediului ambiant, cu lupta împotriva poluării aerului şi apelor.