iTeach: Blog-urile colegilor

Tehnologiile asistive pentru elevii/persoanele cu dizabilități

Dănuț-Alexandru Nuță — Fri, 05 Apr 2024 10:22:37 +0300

Există mijloace adecvate de tip soft sa care oferă educatorilor și cadrelor didactice abilitățile și cunoștințele necesare pentru a oferi accesul la tehnologiile informaționale și de comunicații pentru toți elevii cu nevoi speciale, indiferent de nivelul de abilitate. Educatorii învață modalități specifice prin care pot ajuta elevii cu nevoi speciale să folosească tehnologia, atât care poate fi folosită la școală, cât și care poate fi folosită acasă. Aceste mijloace oferă, de asemenea, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a asigura că toți elevii pot participa activ la instruirea lor. Utilizând aceste mijloace, educatorii pot face uz de instrumente diferite, cum ar fi calculatoare sau alte tehnologii specifice nevoilor lor, ceea ce poate face mai ușoară și mai eficientă activitatea educațională a tuturor elevilor cu nevoi speciale
1. Software de asistență personalizată: Software-ul de asistență personalizată ajută elevii cu nevoi speciale să învețe și să interpreteze informații. Acest software este personalizat pentru fiecare elev și poate include un sistem de instruire specializat.
2. Sintetizatoare de voce: Sintetizatoarele de voce permit elevilor cu nevoi speciale cu dificultăți de vorbire să se expună în mod fluid și să învețe pe termen lung.
3. Stimulatoare tactile: Stimulatoarele tactile folosesc ofertele tactile și garnituri motrice, cum ar fi curele, mâini de sprijin și alte tactici de reaprovizionare pentru a ajuta elevii cu nevoi speciale să înțeleagă mai bine informația.
4. Tablete și tablete tactilo-conectate: Aceste tehnologii permit elevilor cu nevoi speciale să experimenteze informația prin intermediul unor programe interactive, chiar și în cazul în care nu au capacități de scriere sau citire a informției.
5. Interfețe online: Elevii cu nevoi speciale se pot conecta la alte oportunități de învățare prin intermediul de aplicații mobile și interfețe video. Aceste servicii permit acestora să afle lucruri noi și să se conecteze cu profesorii și alți elevi în câmpul educativ.
6. Imprimante specializate: Imprimantele specializate sunt foarte utile pentru elevii cu deficiențe de vedere sau învațare. Acestea pot imprima imagini și documente cu litere mari, astfel încât elevul să poată citi materialul cu mai puțin efort.
7. Software de comunicare: Software-ul de comunicare este esențial pentru elevii cu dizabilități de vorbire. Acesta poate fi utilizat pentru a traduce atât cuvinte cât și a cuvinte pe care elevul le poate pronunța. De asemenea, acesta poate include un sistem de comunicare non-verbală.
8. Dispozitive audio difuzoare: Dispozitivele audio difuzoare sunt proiectate pentru a ajuta elevii cu deficiențe de auz să înțeleagă informațiile învățate. Acestea sunt, de asemenea, utile pentru a ajuta elevii care preferă un mediu mai calm pentru a învăța.
9. Interfețe dedicate: Interfețele dedicate sunt proiectate pentru a ajuta elevii care au dificultăți de comunicare și control. Aceste interfețe pot fi controlate fie prin vorbire, fie prin gesturi sau atingerea unor butoane speciale.

Bibliografie pentru dezvoltarea profesionala a colegilor care lucrează cu elevi cu CES integrați

Dănuț-Alexandru Nuță — Sun, 04 Jun 2023 10:06:48 +0300

Iată o bibliografie pentru a vă începe cercetarea privind serviciile de sprijin pentru copiii cu nevoi speciale integrați în învățământul public:
1. Ainscow, M., & Cesar, M. (2006). Între teorie și practică în construcția de sisteme educaționale incluzive. Revista de cercetare și intervenție socială.
2. Boot, R., McKillop, J., Sinclair, C., & Oneil, M. (2013). Integrarea copiilor cu dizabilități în școala generală. Suportul pentru profesori. Beta Journal.
3. Cook, B. G., & Schirmer, B. R. (2003). Ce trebuie să știe cadrele didactice pentru a putea instrui elevii cu nevoi speciale. Un ghid compact. Editura ASCD.
4. European Agency for Development in Special Needs Education (2013). Profile of Inclusive Teachers. Available at: https://www.european-agency.org/sites/default/files/Profile-of-Inclusive-Teachers.pdf
5. Florian, L., & Spratt, J. (2013). Rezultate în educația incluzivă. Revista Britanică de Învățământ pentru Specialități.
6. Giangreco, M. F., Suter, J. C., & Doyle, M. B. (2010). Cum să colaborăm în favoarea elevilor cu dizabilități de învățare. Sugestii pentru educatori. ASCD.
7. Göransson K., Nilholm C., & Karlsson K. (2011). Inclusive education in Sweden? A critical analysis. International Journal of Inclusive Education, 15(5), 541-555.
8. Lipsky, D., & Gartner, A. (1997). Încorporarea elevilor cu dizabilități în școlile publice. Integrarea educațională pentru toți. Corwin Press.
9. Pivovarova, M., & Veselovskaya, K. (2020). Integrarea copiilor cu dizabilități de învățare în societate: de la segregare la incluziune. IRJPEE.
10. UNESCO (2009). Policy Guidelines on Inclusion in Education. Available at: https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000177849.locale=en
Autori români despre aceeași tematică.
1. Băniceru, S., Ciolan, L., Preda, M., & Dima, E. (2018). Bune practici în educaţia incluzivă. București: Editura Didactică și Pedagogică.
2. Chiș, V. (2016). Consiliere și orientare: ghid de sprijin pentru persoanele cu cerințe educaționale speciale. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
3. Cojocariu, V.M. (2015). Incluziunea școlară a elevilor cu cerințe educaționale speciale. Iași: Editura Polirom.
4. Iucu, R., Ștefan, M., & Sandu, M. (2019). Educație incluzivă și nevoi speciale. Evaluare și intervenție. București: Editura Universitară.
5. Marin, E. (2000). Instruirea integrată a copiilor cu handicap în învățământul de masă. București: Editura Alternative.
6. Miclea, M., & Vrăşmaş, T. (2012). Educaţia incluzivă: Strategii de predare diferentiată. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
7. Stoica, A. (2019). Să creștem împreună. Strategii de susţinere a educaţiei copiilor cu dizabilităţi. București: Editura Sigma.
8. Țimiraș, A. (2014). Accesul copiilor cu handicap în învățământul de masă — între teorie și practică. Chișinău: Editura Pontos.

Știați că...

Dănuț-Alexandru Nuță — Thu, 09 Feb 2023 11:49:12 +0200

Știați că vă puteți personaliza exercițiile din learningapps.org?
În casetele de completare text din șabloanele exercițiilor pot fi folosite taguriHTML cu scopul formatărilor de paragraf sau font? Exemple:

paragraf nou

treci pe linia urmtoare
font stil BOLD
ETC.
Tagurile se scriu la începutul și sfârșitul textului sub forma ”

textuldumneavoastră

”
Puteți insera unul sau mai multe taguripentru același text spre exemplu: paragraf, font italic sau chiar

.
Puteți explora ce alte coduri doriți și vedeți care sunt acceptate.

În link-ul următor aveți un model de personalizare cu coduri HTML a unui text: https://learningapps.org/display?v=p1u7z88dc22
Spor la lucru!

Tehnologiile informatice asistive și de acces pentru elevii cu CES

Dănuț-Alexandru Nuță — Sun, 18 Dec 2022 08:29:10 +0200

Prin tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces se înțelege orice produs de asistare, inclusiv dispozitive, echipamente, instrumente și software, utilizat de către sau pentru persoanele cu dizabilități pentru: participare; protecție, suport, training, măsurarea sau înlocuirea funcțiilor sau structurilor corpului și a unor activități; prevenirea deficiențelor, limitărilor de activitate și restricțiilor de participare.
Utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în educaţie a dus la o schimbare majoră a unor principii didactice şi strategii de predare şi învăţare. Crearea unor adaptări destinate utilizatorilor cu nevoi speciale s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, iar aceste adaptări sunt cunoscute sub sintagma de tehnologii de acces.
Cateva exemple:
- interfeţe de control (întrerupătoare, joystick, track ball)
• tastaturi alternative (mărite, reduse) şi emulatoare de tastaturi
• mouse-i, emulatoare mouse şi senzori de privire (Tobii, Camera Mouse, Head-Dev, Trekker, etc)
• ecrane tactile, senzori de mişcare a capului, beţe pentru gură
• tablete şi smartphones (iPad, tablete Android)
Exemple de utilizare
Iată o prezentare generală a celor mai utile instrumente AT pentru lectură.
Text-to-speech (TTS) vă permite să vedeți textul și să-l auziți citit cu voce tare în același timp. Pentru a utiliza acest instrument, faceți clic pe sau evidențiați cuvinte, iar cuvintele sunt citite de o voce generată de computer. TTS funcționează cu orice text digital.
Cărțile audio și cărțile digitale TTS vă permit să auziți cărți citite cu voce tare. Cărțile audio sunt citite de voci umane.
Recunoașterea optică a caracterelor (OCR) citește cu voce tare text din imagini și fișiere imagine. Puteți utiliza OCR cu foi de lucru și documente pe suport de hârtie scanând sau făcând fotografii ale acestora. La fel ca TTS, OCR utilizează voci generate de computer.
Organizatorii grafici sunt instrumente vizuale care vă ajută să urmăriți informațiile pe măsură ce citiți. Organizatorii grafici pot fi digitali sau stilou și hârtie.

3 Decembrie - Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități.

Dănuț-Alexandru Nuță — Sat, 03 Dec 2022 11:34:50 +0200

3 decembrie a fost proclamată drept Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități de către Adunarea Generală a ONU, în 1992, prin rezoluţia 47/3, pentru a
marca încheierea Deceniului Naţiunilor Unite dedicat persoanelor cu dizabilităţi (1983-1992).

Un nou proiect Erasmus+ derulat de Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă "Sf Vasile" Craiova

Dănuț-Alexandru Nuță — Sun, 27 Nov 2022 12:16:25 +0200

Echilibrul strategiilor in/outdoor – cheia de upgrade spre incluziune

(InOutUp) 2022-1-RO01-KA122-SCH-000077392

CSEI ”Sf. Vasile” implementează în perioada 01.09.2022-31.08.2023 proiectul: Echilibrul strategiilor in/outdoor – cheia de upgrade spre incluziune (InOutUp) cu nr de referinta: 2022-1-RO01-KA122-SCH-000077392 depus la runda 1, februarie 2022, aprobat și finanțat de Comisia Europeană prin Programului Erasmus+, Acțiunea Cheie 1 – Proiecte de mobilitate, Domeniul: Educație școlară

Scopul acestui proiect este promovarea incluziunii elevilor din grupuri dezavantajate prin îmbunătățirea competențelor profesionale ale cadrelor didactice care lucrează cu elevi cu dizabilități. Proiectul își propune perfecționarea cadrelor didactice în utilizarea TIC prin strategii incluzive la clasă, promovarea învățării în aer liber și crearea unui mediu stimulativ în aer liber și a activităților și tehnicilor de educație non formală, precum și promovarea incluziunii școlare prin dezvoltarea personală a elevilor cu dizabilități de auz utilizând strategii incluzive de comunicare, TIC și în aer liber.

https://www.facebook.com/InOutUp
https://sites.google.com/view/inoutup/

Programe școlare pentru elevii cu nevoi speciale

Dănuț-Alexandru Nuță — Sat, 26 Nov 2022 09:07:23 +0200

Ministerul Educației emis O.M. 3702/2021 care aprobă programele școlare pentru educația specială. Pentru colegii care au la clasa elevi cu CES le-ar fi util să consulte anexele acestui ordin. Pentru acces facil la acest document oficial atașez următorul link: https://1drv.ms/b/s!Apt8kse-T7opqhpZYGboQMS2Xsdr

Ce face profesorul itinerant?

Dănuț-Alexandru Nuță — Tue, 22 Nov 2022 09:25:50 +0200

Am văzut că sunt discuții despre cine face planul de intervenție personalizat pentru copiii cu CES integrați. De aceea m-am gândit că ar fi foarte util dacă aș pune la dispoziția colegilor ordinul de ministru care reglementează activitatea serviciilor de sprijin pentru acești elevi. Probabil că în multe școli nu toți copiii au profesori de sprijin de aceea sarcinile acestuia trec din păcate în atribuțiile profesorilor clasei.

Am întâlnit situații în care nu se respectă legislația: fie clasele sunt supraîncărcate cu elevi cu CES fără a se respecta regula de reducere a numărului total de elevi în cazul integrării, fie profesorii de sprijin sunt supraîncărcați, depășindu-se numărul de elevi alocați mult peste prevederile legale.

Sper ca ordinul de mai jos să vă fie util.

https://www.isjsalaj.ro/discipline/invatamant_special/OMECTS-Nr-5574-din-7-octombrie-2011-Servicii-de-sprijin.pdf

Câteva principii privind lectura și lizibilitatea textului online

Dănuț-Alexandru Nuță — Mon, 21 Nov 2022 13:29:08 +0200

În a doua jumătate a secolului al XX-lea nu exista încă o viziune normativă asupra activității tipografice. Emil Ruder definește tipografia ca fiind supusă unui scop precis și anume transmiterea unui mesaj. Potrivit lui, ”opera tipărită, dacă nu poate fi citită, este un nonsens” (Ruder, 1977, pag. pag. 5). În același sens se exprimă și Robert Bringhurst postulând că ”tipografia este meseria prin care se îmbogățește limbajul uman cu o formă vizuală” (Bringhurst, 1997, pag. 11).

În spațiul francofon Richadeau a încercat să formuleze o teorie unitară a regulilor tipografice în funcție de destinația lucrării, conform schemei din Figura 1, în funcție de aspectele cantitative și calitative ale lecturii:

Figură 1-1 Teoria lui Richaudeau privind principiile aranjării în pagină (Richaudeau, 1977)

1. Uniformă pentru lectură integrală a mesajului tipărit și interes egal;
2. Ierarhizată pentru lectură integrală dar cu interes variabil;
3. Punctuală pentru lectură selectivă cu interes egal;
4. Modulară pentru lectură selectivă cu interes variabil;
5. Ritmică pentru cercetarea cu interes egal a informației;
6. Mozaicată pentru lectură de cercetare cu interes variabil.

Figură 1-2 Cele șase moduri principale de lectură

Richaudeau definește rolul tipografie ca fiind construirea unei structuri vizuale a mesajului în funcție de destinație și destinatarul vizat.

Figură 1-3 Cele șase structuri tipografice de bază

Pe baza acestor reguli tipografice autorul citat formuleză și opt legi ale comportamentului ochiului lectorului:
A. Ochiul occidentalului este educat să parcurgă informația de la stânga la dreapta și de sus în jos;
B. Ochiul este atras de formele groase, care ies în evidență în pagină;
C. Ochiul alege mai întâi blocurile tipografice sau imaginile colorate cu contrast puternic;
D. Capacitatea ochiului de a discrimina între ierarhiile tipografice pe aceeași pagină este limitată;
E. Dacă cititorul dorește să caute informație într-o lucrare va respect regula de sus în jos, pe latura dreaptă a lucrării (căutare impară). Căutare riguroasă se face pe stânga paginii (căutare pară);
F. Cu cât o ilustrație ocupă mai mult spațiu în pagină, cu atât ea este mai vizibilă;
G. Imaginile în culori vii atrag mai mult decât cele în alb negru sau tonuri de gri;
H. Combinarea oricăror și oricâtor legi anterioare poate genera noi legi care să ușureze lizibilitatea tipăriturii (Richaudeau, 1977).
Același autor propune și un set de reguli pentru imprimare în condițiile utilizării tehnologiilor digitale în formatarea materialului de imprimat sau vizualizat.(Richaudeau, 1998).

Aceste principii ar trebui să stea la baza elaborării materialelor didactice în format online, indiferent de tipologia lor.

Bibliografie
BRINGHURST, Robert, The elements of typographic style, second editione, Hartley&Marks Publishers, 1996
RICHAUDEAU, Francois, Pour un nouveau code typographique simplifie. În Communication et langage, nr. 115, 1er semestre, 1998. Dossier: La television en mutation, pg. 58-80
RICHAUDEAU, Francois, Pour une theorie unitaire typographique, În Communication et langage, nr. 36, 4eme semester, 1977, p. 44-63
RUDER, Emil, A Manual Of Design, 3rd Edition 1977 (Download PDF - Typographie: A Manual Of Design, 3rd Edition 1977 [PDF] [7gmkn11i4ri0] (vdoc.pub)) consultat 19.11.2022

Sindromul Asperger

Ramona Budihală — Wed, 15 Jun 2022 09:12:33 +0300

Sindromul Asperger, o formă de tulburare de spectru autist, este o tulburare de dezvoltare. Tinerii cu sindrom Asperger au dificultăți în relaționarea socială cu ceilalți, iar comportamentul și tiparele lor de gândire pot fi rigide și repetitive.

Elevii cu sindrom asperger au de obicei abilități slabe de comunicare non-verbală, empatie limitată pentru semenii lor, dificultăți în interacțiunea socială și mișcări, comportamente și interese repetitive și adesea stranii.

În școală este esențial să se accepte tiparul lor diferit de al celorlați, de a fi iubiți și apreciați. Intervențiile timpurii esențiale îi ajută pe acești tineri elevi să iubească educația și să aibă încredere în viitor. În timp ce mulți trec printr-o perioadă dificilă în timpul adolescenței, cu sprijin, ei pot apărea adesea într-un viitor cu o gamă strălucitoare de posibilități.