iTeach: Blog-urile colegilor

Tehnologiile informatice asistive și de acces pentru elevii cu CES

Dănuț-Alexandru Nuță — Sun, 18 Dec 2022 08:29:10 +0200

Prin tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces se înțelege orice produs de asistare, inclusiv dispozitive, echipamente, instrumente și software, utilizat de către sau pentru persoanele cu dizabilități pentru: participare; protecție, suport, training, măsurarea sau înlocuirea funcțiilor sau structurilor corpului și a unor activități; prevenirea deficiențelor, limitărilor de activitate și restricțiilor de participare.
Utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în educaţie a dus la o schimbare majoră a unor principii didactice şi strategii de predare şi învăţare. Crearea unor adaptări destinate utilizatorilor cu nevoi speciale s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, iar aceste adaptări sunt cunoscute sub sintagma de tehnologii de acces.
Cateva exemple:
- interfeţe de control (întrerupătoare, joystick, track ball)
• tastaturi alternative (mărite, reduse) şi emulatoare de tastaturi
• mouse-i, emulatoare mouse şi senzori de privire (Tobii, Camera Mouse, Head-Dev, Trekker, etc)
• ecrane tactile, senzori de mişcare a capului, beţe pentru gură
• tablete şi smartphones (iPad, tablete Android)
Exemple de utilizare
Iată o prezentare generală a celor mai utile instrumente AT pentru lectură.
Text-to-speech (TTS) vă permite să vedeți textul și să-l auziți citit cu voce tare în același timp. Pentru a utiliza acest instrument, faceți clic pe sau evidențiați cuvinte, iar cuvintele sunt citite de o voce generată de computer. TTS funcționează cu orice text digital.
Cărțile audio și cărțile digitale TTS vă permit să auziți cărți citite cu voce tare. Cărțile audio sunt citite de voci umane.
Recunoașterea optică a caracterelor (OCR) citește cu voce tare text din imagini și fișiere imagine. Puteți utiliza OCR cu foi de lucru și documente pe suport de hârtie scanând sau făcând fotografii ale acestora. La fel ca TTS, OCR utilizează voci generate de computer.
Organizatorii grafici sunt instrumente vizuale care vă ajută să urmăriți informațiile pe măsură ce citiți. Organizatorii grafici pot fi digitali sau stilou și hârtie.

3 Decembrie - Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități.

Dănuț-Alexandru Nuță — Sat, 03 Dec 2022 11:34:50 +0200

3 decembrie a fost proclamată drept Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități de către Adunarea Generală a ONU, în 1992, prin rezoluţia 47/3, pentru a
marca încheierea Deceniului Naţiunilor Unite dedicat persoanelor cu dizabilităţi (1983-1992).

Un nou proiect Erasmus+ derulat de Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă "Sf Vasile" Craiova

Dănuț-Alexandru Nuță — Sun, 27 Nov 2022 12:16:25 +0200

Echilibrul strategiilor in/outdoor – cheia de upgrade spre incluziune

(InOutUp) 2022-1-RO01-KA122-SCH-000077392

CSEI ”Sf. Vasile” implementează în perioada 01.09.2022-31.08.2023 proiectul: Echilibrul strategiilor in/outdoor – cheia de upgrade spre incluziune (InOutUp) cu nr de referinta: 2022-1-RO01-KA122-SCH-000077392 depus la runda 1, februarie 2022, aprobat și finanțat de Comisia Europeană prin Programului Erasmus+, Acțiunea Cheie 1 – Proiecte de mobilitate, Domeniul: Educație școlară

Scopul acestui proiect este promovarea incluziunii elevilor din grupuri dezavantajate prin îmbunătățirea competențelor profesionale ale cadrelor didactice care lucrează cu elevi cu dizabilități. Proiectul își propune perfecționarea cadrelor didactice în utilizarea TIC prin strategii incluzive la clasă, promovarea învățării în aer liber și crearea unui mediu stimulativ în aer liber și a activităților și tehnicilor de educație non formală, precum și promovarea incluziunii școlare prin dezvoltarea personală a elevilor cu dizabilități de auz utilizând strategii incluzive de comunicare, TIC și în aer liber.

https://www.facebook.com/InOutUp
https://sites.google.com/view/inoutup/

Programe școlare pentru elevii cu nevoi speciale

Dănuț-Alexandru Nuță — Sat, 26 Nov 2022 09:07:23 +0200

Ministerul Educației emis O.M. 3702/2021 care aprobă programele școlare pentru educația specială. Pentru colegii care au la clasa elevi cu CES le-ar fi util să consulte anexele acestui ordin. Pentru acces facil la acest document oficial atașez următorul link: https://1drv.ms/b/s!Apt8kse-T7opqhpZYGboQMS2Xsdr

Ce face profesorul itinerant?

Dănuț-Alexandru Nuță — Tue, 22 Nov 2022 09:25:50 +0200

Am văzut că sunt discuții despre cine face planul de intervenție personalizat pentru copiii cu CES integrați. De aceea m-am gândit că ar fi foarte util dacă aș pune la dispoziția colegilor ordinul de ministru care reglementează activitatea serviciilor de sprijin pentru acești elevi. Probabil că în multe școli nu toți copiii au profesori de sprijin de aceea sarcinile acestuia trec din păcate în atribuțiile profesorilor clasei.

Am întâlnit situații în care nu se respectă legislația: fie clasele sunt supraîncărcate cu elevi cu CES fără a se respecta regula de reducere a numărului total de elevi în cazul integrării, fie profesorii de sprijin sunt supraîncărcați, depășindu-se numărul de elevi alocați mult peste prevederile legale.

Sper ca ordinul de mai jos să vă fie util.

https://www.isjsalaj.ro/discipline/invatamant_special/OMECTS-Nr-5574-din-7-octombrie-2011-Servicii-de-sprijin.pdf

Câteva principii privind lectura și lizibilitatea textului online

Dănuț-Alexandru Nuță — Mon, 21 Nov 2022 13:29:08 +0200

În a doua jumătate a secolului al XX-lea nu exista încă o viziune normativă asupra activității tipografice. Emil Ruder definește tipografia ca fiind supusă unui scop precis și anume transmiterea unui mesaj. Potrivit lui, ”opera tipărită, dacă nu poate fi citită, este un nonsens” (Ruder, 1977, pag. pag. 5). În același sens se exprimă și Robert Bringhurst postulând că ”tipografia este meseria prin care se îmbogățește limbajul uman cu o formă vizuală” (Bringhurst, 1997, pag. 11).

În spațiul francofon Richadeau a încercat să formuleze o teorie unitară a regulilor tipografice în funcție de destinația lucrării, conform schemei din Figura 1, în funcție de aspectele cantitative și calitative ale lecturii:

Figură 1-1 Teoria lui Richaudeau privind principiile aranjării în pagină (Richaudeau, 1977)

1. Uniformă pentru lectură integrală a mesajului tipărit și interes egal;
2. Ierarhizată pentru lectură integrală dar cu interes variabil;
3. Punctuală pentru lectură selectivă cu interes egal;
4. Modulară pentru lectură selectivă cu interes variabil;
5. Ritmică pentru cercetarea cu interes egal a informației;
6. Mozaicată pentru lectură de cercetare cu interes variabil.

Figură 1-2 Cele șase moduri principale de lectură

Richaudeau definește rolul tipografie ca fiind construirea unei structuri vizuale a mesajului în funcție de destinație și destinatarul vizat.

Figură 1-3 Cele șase structuri tipografice de bază

Pe baza acestor reguli tipografice autorul citat formuleză și opt legi ale comportamentului ochiului lectorului:
A. Ochiul occidentalului este educat să parcurgă informația de la stânga la dreapta și de sus în jos;
B. Ochiul este atras de formele groase, care ies în evidență în pagină;
C. Ochiul alege mai întâi blocurile tipografice sau imaginile colorate cu contrast puternic;
D. Capacitatea ochiului de a discrimina între ierarhiile tipografice pe aceeași pagină este limitată;
E. Dacă cititorul dorește să caute informație într-o lucrare va respect regula de sus în jos, pe latura dreaptă a lucrării (căutare impară). Căutare riguroasă se face pe stânga paginii (căutare pară);
F. Cu cât o ilustrație ocupă mai mult spațiu în pagină, cu atât ea este mai vizibilă;
G. Imaginile în culori vii atrag mai mult decât cele în alb negru sau tonuri de gri;
H. Combinarea oricăror și oricâtor legi anterioare poate genera noi legi care să ușureze lizibilitatea tipăriturii (Richaudeau, 1977).
Același autor propune și un set de reguli pentru imprimare în condițiile utilizării tehnologiilor digitale în formatarea materialului de imprimat sau vizualizat.(Richaudeau, 1998).

Aceste principii ar trebui să stea la baza elaborării materialelor didactice în format online, indiferent de tipologia lor.

Bibliografie
BRINGHURST, Robert, The elements of typographic style, second editione, Hartley&Marks Publishers, 1996
RICHAUDEAU, Francois, Pour un nouveau code typographique simplifie. În Communication et langage, nr. 115, 1er semestre, 1998. Dossier: La television en mutation, pg. 58-80
RICHAUDEAU, Francois, Pour une theorie unitaire typographique, În Communication et langage, nr. 36, 4eme semester, 1977, p. 44-63
RUDER, Emil, A Manual Of Design, 3rd Edition 1977 (Download PDF - Typographie: A Manual Of Design, 3rd Edition 1977 [PDF] [7gmkn11i4ri0] (vdoc.pub)) consultat 19.11.2022