iTeach: Blog Ramona Cristina Mihai

PASUL PITICULUI

Ramona Cristina Mihai — Thu, 05 Feb 2026 16:07:01 +0200

Condiții:
Acest joc se poate desfășura în locuri diverse: teren sport, sală de gimnastică sau sală de jocuri sportive, curte, orice spațiu deschis plan, putând participa toți elevii clasei.
Descriere:
Elevii sunt împărțiți în 3-4 grupe așezați în șiruri. La semnal primii din fiecare șir se vor deplasa prin pasul piticului, adică punând talpă după talpă, fără spațiu între tălpi și în cea mai mare viteză, până la un jalon aflat la 10-15 m.
La întoarcere vor executa aceeași deplasare și vor preda ștafeta (vor atinge cu palma jucătorul ce așteaptă), după care vor trece la coada șirului propriu.
Câștigă echipa ai cărei componenți au terminat primii, dar au și efectuat corect deplasarea.
Reguli și indicații metodice:
- Dacă elevii din șirul ce a terminat primul n-au executat corect deplasarea vor fi penalizați și locul 1 va fi dat următorilor;
- Jocul este folosit cu precădere pentru consolidarea deprinderii motrice de bază: mersul, dar și pentru dezvoltarea îndemânării, mai precis a echilibrului;
- Este recomandat a se folosi cu precădere la clasele primare, dar nu este exclus și la clasele mai mari, introducând sarcini suplimentare, cum ar fi ca deplasarea să se efectueze pe banca de gimnastică, precum și pe partea îngustă a acesteia;
- În timpul deplasării copiii au voie să echilibreze cu ajutorul brațelor ce vor fi întinse în lateral;
- La întoarcere se poate reveni și prin alergare, cu predarea ștafetei.

PRINȚ, PRINȚESĂ, DRAGON!

Ramona Cristina Mihai — Thu, 05 Feb 2026 15:53:04 +0200

Se spune elevilor o poveste cu un prinț, o prințesă și un dragon. Pe parcursul poveștii, fiecărui personaj i se atribuie câteo mișcare care este repetată de fiecare data când apare personajul.
Desfășurarea jocului: Elevii se împart în 2 grupe, situați de la dreapta la stânga, unul lângă altul față în față. Liderul imită câte o ,, mișcare” pentru fiecare personaj (prințesă, prinț, dragon). La rostirea numelui unuia dintre personaje, ambele echipe trebuie sa execute aceeași ,,mișcare”. Cel care se încurcă rămâne în poziția ,,ghemuit”.

Metoda 5-4-3-2-1

Ramona Cristina Mihai — Mon, 12 Jan 2026 15:55:54 +0200

Această tehnică simplă și eficientă presupune ca noi să ne concentrăm atenția pe perceperea mediului înconjurător și a obiectelor ce le compun apelând la cele cinci simțuri (văz, pipăit, auz, miros și gust), ignorând simultan gândurile și emoțiile de anxietate care le experimentăm. Mecanismul tehnicii constă în focalizarea pe fiecare dintre cele cinci simțuri pentru a ne aduce înapoi în timpul prezent și a ne distrage atenția de la îngrijorările sau ruminațiile (gânduri repetitive și intruzive) cu privire la eșecurile din trecut sau la temerile legate de viitor.
Practicarea metodei 5-4-3-2-1
Pentru început, vă invit să încercați să respirați adânc: inspirați cinci secunde, țineți aerul în piept 3-5 secunde și apoi expirați aerul inhalat timp de cinci secunde. Repetați acest exercițiu de respirație profundă până când veți simți că mintea voastră se focalizează doar pe propria respirație și nu pe gândurile sau imaginile din mintea voastră. După ce ați căpătat starea de conștientizare a propriei respirații luați pe rând fiecare dintre cele cinci simțuri în ordinea următoare:
5. Numiți cinci lucruri pe care voi le vedeți. Aceste lucruri fi obiecte de dimensiuni mari (Ex: biroul la care stați, norii de pe cer), mijlocii (Ex: ceasul de pe perete) sau mici (Ex: pixul din fața voastră sau mouse-ul care îl țineți în mână). În timp ce percepeți aceste obiecte încercați să vă concentrați pe proprietățile fizice ale acestora, respectiv pe forma, culoarea, mărimea, luminozitatea lor, impresia lor asupra voastră etc.
4. Numiți patru lucruri pe care le puteți atinge. Pot fi obiectele din fața voastră, din spate, din lateral, de deasupra sau dedesupt: covor, telefon, tastatură, pătură. Puteți să vă atingeți și membrele corpului vostru. Fiți atenți la detaliile obiectelor care le atingeți, respectiv cât de grele sau de ușoare, cât de aspre sau de netede sunt ele, cât de calde sau de reci sunt acestea.
3. Numiți trei lucruri pe care le puteți auzi. Fiți atent fie la sunetele ce provin din afara încăperii voastre (Ex: oameni care vorbesc, copii care râd, păsările care ciripesc), fie la sunetele din încăperea în care vă aflați (Ex: sunetul calculatorului vostru, al ceasului care ticăie, a picioarelor care se foșnesc pe scaun). Fiți atenți la detaliile sunetelor: volumul, frecvența lor, ritmul acestora, gradul de satisfacție resimțit atunci când ascultăm acele sunete etc.
2. Numiți două lucruri pe care le puteți mirosi. Încercați să mirosiți obiectele din încăperea sau din mediul în care vă aflați. Puteți mirosi, de exemplu, calculatorul, plantele, păturile, parfumurile sau mâncarea din fața voastră. Dacă nu aveți surse de miros puternice la îndemână puteți căuta alte surse de miros în alte încăperi (Ex: săpunul din baie sau brânza din frigider). Concentrați-vă pe calitatea mirosului, pe cât de puternic este și pe senzațiile provocate de acel miros (plăcut vs neplăcut).
1. Numiți un lucru care îl puteți gusta sau care l-ați gustat anterior exercițiului. Dacă nu ați gustat nimic puteți încerca să luați o mică gustare (Ex: o bomboană, o bucată de pâine, o gură de suc sau un pahar de apă). Concentrați-vă pe tipul de gust (amar, sărat, dulce sau acru), pe intensitatea sa, pe gradul de plăcere sau de neplăcere provocat de degustarea acestuia.
După ce terminați exercițiul, nu uitați să mai respirați adânc încă o dată și să vă felicitați pentru efortul depus!
BIBLIOGRAFIE:
(1) Hendricksen, E. (2019) – Cum să fii tu însuți. Liniștește-ți criticul interior și depășește anxietatea socială. Editura Trei București
(2) Smith, S. – 5-4-3-2-1 Coping Technique for Anxiety. Sursa: BHP Blog – Behavioral Health Partners (BHP) – University of Rochester Medical Center
(3) Schuldt, W. – Grounding Techniques. Sursa: Grounding Techniques (Article) | Therapist Aid
(4) 5-4-3-2-1 Method to Reduce Anxiety. Sursa: 5-4-3-2-1 Method to Reduce Anxiety | A Mindful Emergence

PASUL LUI GULIVER

Ramona Cristina Mihai — Mon, 17 Nov 2025 00:10:07 +0200

Condiții:
Acest joc se poate desfășura în locuri diverse: teren sport, sală de gimnastică sau sală de jocuri sportive, curte, orice spațiu deschis plan, putând participa toți elevii clasei.
Descriere:
Elevii sunt împărțiți în 3-4 grupe așezați în șiruri. La semnal primii din fiecare șir se vor deplasa prin pasul lui Guliver, adică efectuând un pas foarte mare și cu rapiditate, până la un jalon aflat la 10-15 m.
La întoarcere vor executa aceeași deplasare sau se vor întoarce prin alergare și vor preda ștafeta (vor atinge cu palma jucătorul ce așteaptă), după care vor trece la coada șirului propriu.
Câștigă echipa ai cărei componenți au terminat primii, dar au și efectuat corect deplasarea.

Reguli și indicații metodice:
- Este recomandat a se folosi cu precădere la clasele primare, dar nu este exclus și la clasele mai mari, introducând sarcini suplimentare, cum ar fi ca deplasarea să se efectueze pe banca de gimnastică, precum și pe partea îngustă a acesteia;
- Jocul este folosit cu precădere pentru consolidarea deprinderii motrice de bază: mersul, dar și pentru dezvoltarea îndemânării;
- Dacă elevii din șirul ce a terminat primul n-au executat corect deplasarea vor fi penalizați și locul 1 va fi dat următorilor.

CELE PATRU COLȚURI

Ramona Cristina Mihai — Thu, 28 Aug 2025 21:27:27 +0300

Condiții:
Acest joc se poate desfășura în locuri diverse: teren sport, sală de gimnastică sau sală de jocuri sportive, curte, orice spațiu deschis plan, putând participa întreg efectivul clasei.
Descriere:
Copiii sunt împărțiți în grupuri de câte 5, ocupând fiecare colț al unui pătrat, marcat pe sol, avînd laturile de 2 m, iar copilul rămas fără colț se va așeza în mijloc, fiind neatentul.
La semnal, cei patru elevi caută să-și schimbe în continuu locurile între ei, iar neatentul încearcă să ocupe unul din locurile ramase libere. Dacă reușește, cel rămas fără loc devine neatentul. Câștigă elevii care au fost de cele mai puține ori neatenți, sau deloc.
Reguli și indicații metodice:
- Jocul continuă până la semnalul profesorului, urmează o pauză, iar daca neatentul n-a reușit deloc să ocupe un colț, atunci el va fi înlocuit la jocul următor;
- Pătratele sunt numerotate;
- Acest joc dezvoltă viteza de reacție și repetiție, dar este eficient și pentru captarea atenției;
- Se aplică cu succes la clasele pregătitoare – VIII, dar și pentru clasele mai mari;
- Deasemeni laturile pătratelor pot fi și mai mari de 2 m, iar in acest caz, profesorul nu mai comandă schimbarea locurilor, ci elevii se înțeleg între ei;
- Ca sarcină suplimentară se poate introduce o anumită variantă de mers sau de deplasare pentru schimbarea locurilor, neatenții deplasându-se deasemeni prin aceeași variantă;
- Introducând schimbarea locurilor la comană și într-un anumit timp, atunci această variantă a jocului poate dezvolta orientarea în timp și spațiu, dar pătratul va avea latura mai mare de 2 m;
- Se tratează ca primă temă din partea fundamentală.

OCUPĂ LOCUL RĂMAS LIBER

Ramona Cristina Mihai — Thu, 28 Aug 2025 21:22:34 +0300

Condiții:
Acest joc se poate desfășura în locuri diverse: teren sport, sală de gimnastică sau sală de jocuri sportive, curte, orice spațiu deschis plan, putând participa un număr nelimitat de jucători
Descriere:
Elevii vor forma un cerc mare, cu fața spre interior, la interval de 1-2 lungimi de brațe. Un elev rămâne în afara cercului și aleargă în jurul acestuia, atingând la un moment dat, pe spate un alt elev din cerc, continuând să alerge în același sens. Cel atins, va alerga în sens invers, în viteză maximă, fiecare încercând să ocupe locul ramas liber prin plecarea elevului atins. Câștigă cel care a ajuns primul, celălalt continuă alergarea, atingând un alt elev.
Reguli și indicații metodice:
- Când sunt mai mulți de 20 elevi se pot face mai multe cercuri,
- Când cercul este alcătuit din mai mulți elevi, distanța de alergare este mai mare și dezvoltă viteza în regim de rezistență, sau viteza de deplasare și de reacție,
- Când cercul este alcătuit din mai puțini elevi, distanța de alergare este mai mică și dezvoltă viteza de reacție și de repetiție.
- Dezvoltând viteza, se folosește ca primă temă în cadrul lecției.

JOC ,,POLO''

Ramona Cristina Mihai — Thu, 17 Jul 2025 19:04:26 +0300

Scop: dezvoltarea spiritului de echipă si a vitezei de reacție
Materiale: o parasută, o minge de cauciuc
Durata: 5-20min
Locul de desfăsurare: exterior
Ritmul: susținut
Conținut:
1. Din poziția de început, grupul se împarte în două echipe: de la moderator spre stânga si de la moderator spre dreapta câte un semicerc complet.
2. Parasuta este apa, iar cele două echipe “fac valuri” scuturând-o de margine. Vor continua să facă acest lucru pe tot parcursul jocului.
3. Moderatorul care va juca rolul de arbitru, aruncă mingea în centrul parasutei. Mingea va sări de colo-colo pe parasuta si din când în când afară.
4. Când mingea sare afară de pe parasuta pe deasupra unei echipe, aceasta a primit un gol. Arbitrul anunța scorul si este singurul care are voie să repună mingea în joc.
5. Participanții au voie să trimită mingea spre adversari doar “făcând valuri” cu parasuta sau lovind-o cu capul; de asemenea, îsi pot “apăra poarta” cu propriul corp de la nivelul soldurilor în sus.
6. Nu sunt permise atingerea mingii cu mâna dacă mana respectivă nu ținea de parasuta în acel moment si nici lovirea mingii cu piciorul, direct sau prinparasuta. Orice abatere se sancționează cu un gol în favoarea echipei adverse.
7. O variantă posibilă, dacă parasuta este mare si golurile se dau destul de rar, este să se joace cu două mingi simultan.
8. Jocul se încheie când una dintre echipe reuseste să atingă un număr prestabilit de puncte.

CONTRACTUL INVIZIBIL- exercițiu anti-bullying, grupa de vârstă 10-14 ani

Ramona Cristina Mihai — Sun, 08 Jun 2025 22:28:50 +0300

Obiectivele Exercițiului:
• Reflectarea personală asupra propriului rol în dinamica bullying-ului (ca agresor, victimă sau martor, sau potențial).
• Asumarea angajamentelor personale pentru a contribui la un climat anti-bullying în clasă și în școală.
• Dezvoltarea responsabilității individuale și colective.
Materiale Necesare:
• Hârtii albe simple (câte una pentru fiecare elev).
• Creioane/pixuri.
• Plicuri sigilate (câte unul pentru fiecare elev).
Instrucțiuni de Aplicare la Clasă (Pas cu Pas):
   1. Introducere (10 minute): Discutați despre conceptul de „contract invizibil” – angajamentele pe care ni le luăm față de noi înșine și față de ceilalți, fără a le scrie explicit, dar pe care ne străduim să le respectăm (ex: contractul invizibil de prietenie, contractul invizibil de respect reciproc într-o echipă sportivă). Introduceți ideea de a crea un „contract invizibil anti-bullying” pentru clasă.
   2. Reflecție Personală (15 minute): Fiecare elev primește o hârtie. Sarcina lor este să reflecteze personal și să scrie pe hârtie (pentru ei înșiși, nu trebuie să arate nimănui):
• Cum mă poziționez eu față de bullying? (Am fost vreodată victimă? Martor? Agresor, chiar și inconștient?)
• Ce pot face eu personal pentru a combate bullying-ul în clasa noastră?
• Ce angajamente concrete îmi iau față de mine și față de colegii mei pentru a crea un climat mai sigur și mai prietenos în clasă? (Exemple de angajamente: Voi interveni când văd bullying, Voi susține victimele, Voi refuza să particip la bullying, Voi promova respectul și bunătatea în relațiile cu colegii).
   3. Scrierea Contractului Invizibil (10 minute): Elevii scriu angajamentele personale sub forma unui „Contract Invizibil”. Nu este necesar un format formal, ci mai degrabă o scrisoare personală către sine însuși, cu angajamentele luate.
• Sigilarea Contractului (5 minute): Fiecare elev pliază hârtia cu contractul invizibil și o pune într-un plic sigilat. Nu se scrie numele pe plic, contractul este strict personal și confidențial.
• Păstrarea Contractului (opțional): Elevii pot păstra plicurile cu contractele invizibile la ei (în agendă, caiet) sau, dacă doresc, pot lăsa plicurile sigilate într-o cutie în clasă (pentru a simboliza angajamentul colectiv al clasei).
• Discuție de Reflecție Finală (5 minute): Reveniți în grupul mare. Discutați despre experiență, fără a cere elevilor să dezvăluie conținutul contractelor personale. Cum s-au simțit în timp ce scriau contractul invizibil? De ce este important să ne luăm angajamente personale pentru a schimba lucrurile în bine?
Timpul Estimativ: 45 minute

NECESITATEA Ș IMPORTANȚA EVALUĂRII INIȚIALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Ramona Cristina Mihai — Sun, 01 Jun 2025 17:28:46 +0300

Evaluarea inițială oferă elevului și profesorului o reprezentare a potențialului de învățare, dar și a eventualelor lacune ce trebuie completate și a unor aspecte ce necesită corectare sau îmbunătățire. Ea nu își propune aprecierea performanțelor globale ale elevilor sau ierarhizarea lor și astfel se recomandă raportarea la bareme de evaluare (apreciere).
Scopul evaluării inițiale este cu atât mai bine atins, cu cât reușim să-i determinăm pe elevi să fie receptivi și să ințeleagă importanța evaluării școlare, pentru ca ei să trateze cu seriozitate rezolvarea sarcinilor propuse, să le fie trezită motivația cunoașterii și dorința soluționării corecte a problemelor enunțate. Înțelegând-o ca un exercițiu util activității de învățare și nu ca o evaluare propriu-zisă care implică emoții, mai ales că rezultatele ei nu se consemnează în catalog, elevii se pot concentra liber și în mod expres asupra rezolvării itemilor propuși și astfel rezultatele ei pot reflecta obiectiv dacă elevii au pregătirea necesară crării premiselor favorabile unei noi învățări.
Alături de predare și învățare, evaluarea reprezintă o funcție esențială și o componentă a procesului de învățământ. Cele trei forme de evaluare (inițială,formativă și sumativă) sunt în relație de complementaritate,determinată de funcțiile lor în demersul evaluativ.
Evaluarea inițială oferă elevului și profesorului o reprezentare a potențialului de învățare,dar și a eventualelor lacune ce trebuie completate și a unor aspecte ce necesită corectare sau îmbunătățire. Ea nu își propune aprecierea performanțelor globale ale elevilor sau ierarhizarea lor și astfel se recomandă raportarea la bareme de evaluare (apreciere).
Scopul evaluării inițiale este cu atât mai bine atins, cu cât reușim să-i determinăm pe elevi să fie receptivi și să ințeleagă importanța evaluării școlare, pentru ca ei să trateze cu seriozitate rezolvarea sarcinilor propuse ,să le fie trezită motivația cunoașterii și dorința soluționării corecte a problemelor enunțate. Înțelegând-o ca un exercițiu util activității de învățare și nu ca o evaluare propriu-zisă care implică emoții, mai ales că rezultatele ei nu se consemnează în catalog, elevii se pot concentra liber și în mod expres asupra rezolvării itemilor propuși și astfel rezultatele ei pot reflecta obiectiv dacă elevii au pregătirea necesară crării premiselor favorabile unei noi învățări.
Referitor la importanța evaluării inițiale, Ausubel preciza ”ceea ce influențează cel mai mult învățarea sunt cunoștințele pe care elevul le posedă la plecare. Asigurați-vă de ceea ce el știe și instruiți-l în consecință”. Ea oferă profesorului și elevului posibilitatea de a avea o reprezentare cât mai exacta a situației existente și de aformula cerințele următoare. Pe baza informațiilor evaluării inițiale se planifică demersul pedagogic imediat următor și eventual a unor programe de recuperare. Pentru ca evaluarea inițială să fie urmată de rezultatele scontate,e nevoie să se țină seama de următoarele:
- tratarea diferențiată a elevilor;
- selecția riguroasă a conținutului învățarii;
- utilizarea a acelor metode și procedee didactice care să antreneze cel mai mult capacitățile
intelectuale,care asigură învățarea activă și formativă;
- îmbinarea eficientă și alternarea formelor de activitate la clasă (frontală, individuală și pe grupe).
Evaluarea predictivă poate fi considerată o strategie psihopedagogică distinctă, deoarece poate fi desfășurată nu numai la începutul anului școlar, ci și la mijlocul sau sfârșitul lui, atât înaintea unor teme, cât și în orice moment al ei. Pe de altă parte, această strategie nu se limitează la testarea cunoștințelor elevilor deoarece își propune, de cele mai multe ori, și evidențierea unor priceperi și aptitudini. Evaluarea inițială este utilă pentru refacerea sau remedierea unor stări de fapt, pentru aplicarea unui scurt program de recuperaresau de refacere a noțiunilor fundamentale ce vor fi implicate în susținerea învățării următoare, pentru a omogeniza, într-un fel, fondul de cunoștințe și abilități indispensabile unui nou proces.
Pentru a crește impactul pozitiv al evaluării inițiale, am evidențiat reușitele elevilor până în acel moment. Aceste reacții au contribuit la creșterea încrederii în forțele proprii și au catalizat energii noi în direcția realizării planului individualizat de învățare. Atenția va fi concentrată întotdeauna pe aspecte care pot face obiectul schimbării,cu evitarea supraîncărcării elevilor cu excesiv de mult feedback transmis într-o singură sesiune. Se vor urmări căile de mers împreună înainte, prin împărtășirea ideilor șiexplorarea soluțiilor posibile și nu prin formularea excesivă de sugestii. Întotdeauna am ales cu mare atenție itemii care au alcătuit evaluarea inițială,ținând seama de prevederile curriculumului pentru învățământul primar și pentru ca aceasta să reflecte cât mai obiectiv nivelul de pregătire al elevilor,pe care să se plieze cât mai bine pregătirea următoare.
Evaluarea în general, deci și cea inițială, are rolul de a regla permanent și a forma în spiritul unor decizii realiste atât cu privire la curriculum cât și la resursele umane implicate. Importanța ei este cu atât mai mare, cu cât este cunoscut faptul că” este mai ușor să previi decât să vindeci”. Astfel și în cadrul procesului de evaluare prevenirea și controlul sau monitorizarea permanentă a nivelului de reușită a elevilor pot contribui la intervenții și decizii pertinente și prompte din partea cadrului didactic. O evaluare inițială, urmată de o evaluare continuă constituie un autentic instrument de lucru al dascălului, cu ajutorul căruia se perfecționează activitatea pusă în beneficiul școlarului.
Procesul evaluativ își îndeplinește pe deplin funcția majoră numai atunci când,atât dascălul cât și școlarii reușesc să colaboreze nu pentru că trebuie, ci pentru că își doresc acest lucru, fiecare îmbunătățindu-și comportamentul în funcție de reacțiile celuilalt.

BIBLIOGRAFIE:
Radu, I. T.,Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, Editura Didactică și Pedagogică București, 1981.
Radu, I. T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000.
Stoica, A.,Evaluarea în învățământul primar. Descriptori de performanță, Editura Humanitas Educațional, București, 1998.

JOCUL „CURENTUL”

Ramona Cristina Mihai — Fri, 30 May 2025 21:18:59 +0300

Loc de desfășurare: teren de sport/sală de sport.
Descrierea jocului:
Se vor forma două echipe așezate față în față, elevii care compun echipele se țin de mână.
Profesorul (albastru în imagine) va ține și el la rândului de mână pe primul elev din echipa verde și pe primul elev din echipa albastră.
Profesorul va strange de mână pe primul elev de la fiecare echipă (de două ori, trei ori, etc).
Câștigă echipa care transmite curentul de la primul elev până la ultimul elev fără ca acesta să se piardă pe traseu. Ultimul elev trebuie să indice de câte ori a fost strâns de mână de penultimul elev.