PLANIFICARE SAPTAMANALA- Cand. cum si de ce se intampla?
Proiect Tematic: Primavara
Subtema: Gradina colorata
Grupa mare,,Albinute’’  , G.P.P.NR.10 BUZAU
Anul scolar 2020-2021
Educatoare: RISNOVEANU NICOLETA/ZAPLAIC LIGIA
SAPTAMANA 29.03.2021 - 01.04.2021

REPERE
ORARE ACTIVITATI SEMNATURA
LUNI
07.30-09.00
09.00-11.00
11.00-12.30 ADP Gimnastica de dimineata! https://youtu.be/jUNBugrF1iU
Salutul , prezenta, calendarul naturii
ID: NOUTATEA ZILEI-Gradina , primavara!
ALA: Biblioteca:
Constructii: Gardul livezii
Ai:Copacul  inflorit!
Exercitiu grafic –litera G
Activitati pe domenii experentiale: AI:,,Copacelul”
DS: Cunoasterea mediului-Primavara in gradina –observare https://youtu.be/H-QNHnGa4Tg
DEC:  Ce ti-ar spune un copac -https://youtu.be/6CTy7jppXDQ
joc muzical: Sus, sus tot mai sus, zboara fluturasul meu! https://youtu.be/56Vq0_yGMug
Moment de literatie : Printesa Primavara  https://youtu.be/9ubajwyzMfg
ALA 2: Joc https://youtu.be/aTvh0tTzAO4
Moment de reflectie: “Cum ar fi viata fara soare?”
 
LUNI
12.00-13.00
13.00-15.00
15.00-17.00 ADP: joc liber
Bibioteca: Citim imagini cu primavara!

ACTIVITATI RECUPERATORII ADE: DS:  In livada! Convorbire
DEC: Auditii muzicale
ALA 2: Joc distractiv: Adevarat/fals

MARTI
07.30-09.00
09.00-11.00
11.00-12.30 Salutul, prezenta, calendarul naturii! https://youtu.be/hcvRbZ9dr8Q
ID: NOUTATEA ZILEI :    Florile primaverii sunt…
Tranzitii: 1-2,1-2 , fac gimnastica vioi
MOMENT DE LITERATIE: Pinochio https://youtu.be/SaSNyhnTDSM
A.I :,,  S-o ajutam pe zana Primavara !’’
ALA:. Joc de rol: De-a mama si tata! Stiinta: Joc de masa-flori si insecte
ADE: DS:” A cata floare lipseste “, joc didactic-numeralul ordinal
1-9https://youtu.be/W5ZECAiI25Y
DEC :Lalele -pictura
Optional: “Creionelul fermecat”-Exercitii grafice
JOC DE MISCARE IN AER LIBER
ALA 2< Jocuri online pentru copiii https://youtu.be/_RS4zeysZVo
MOMENT DE REFLECTIE: “De ce imi place primavara!”
MARTI
12.00-13.00
13.00-15.00
15.00-17.00 ADP:RUTINE/TRANZITII,
JOCURI SI ACTIVITATI LIBER ALESE: ACTIVITATI DE RELAXARE
ALA: Joc de masa: Puzzle; Stiinta: Ghici, ghicitoarea mea!
ACTIVITATI RECUPERATORII
DS:” Cauta vecinii-“joc didactic
DEC:” Flori de primavara”-desen
ALA 2: “Deschide urechea bine!”
ADE: DS: PLECAREA COPIILOR
MIERCURI
07.30-09.00
09.00-11.00
11.00-12.30
ADP: Salutul, prezenta, Calendarul naturii! Gimnastica de dimineata! https://youtu.be/uSt-xAZCCC8
ID: NOUTATEA ZILEI :Cuvinte cu sens opus?
MOMENT DE LITERATIE:Jack si vrejul de fasole https://youtu.be/-xk5ltEJtgY
A.I :,,    De vorba cu zana Primavara    !”
ALA:.  Constructii: Gradina ;  Joc senzorial : “Sunetele gradinii  “                                                                                             
ADE: DLC: Educarea limbajului: Joc didactic << Cuvinte cu sens opus? https://youtu.be/aQbpnW6MjlQ
DOS: Lalele”-activitate practica https://youtu.be/EgDeMhK3n4E

ALA2:Ghicitori https://youtu.be/PbljlBk203o
JOC DE MISCARE IN AER LIBER
MOMENT DE REFLECTIE : Cum imi ajut parintii?

JOI
07.30-09.00
09.00-11.00
11.00-12.30 ADP: Salutul, prezenta, Calendarul naturii!
Gimnastica de dimineata! https://youtu.be/a9WT7wB67FU
https://youtu.be/m8MT3hs4kJE

MOMENT DE LITERATIE /Fata lenesa si fata harnica https://youtu.be/i0eIutQIp9E

A.I :,,   Cuvinte si cifre ?’’
ALA: Stiinta: Ghici , ghicitoarea mea! Biblioteca: Exercitii grafice
ADE:DLC: Cuvinte alintate –joc didactic https://youtu.be/8aqlNT4XoME
DS  : Adunarea numerelor cu 1 https://youtu.be/7aEcJgy9AX8
ALA2” Hai sa numaram : https://youtu.be/DWfkGlZIw8M
Moment de reflectie: “Sunt harnica destul, cum imi rasplatesc parintii? Stiu sa ii pretuiesc?”
JOC DE MISCARE IN AER LIBER ;
 
JOI
12.00-13.00
13.00-15.00
15.00-17.00 ADP:RUTINE/TRANZITII
JOCURI SI ACTIVITATI LIBER ALESE: ACTIVITATI DE RELAXARE
ALA: Stiinta: Labirint-fisa Joc de rol: De-a gradinaritul
ACTIVITATI RECUPERATORII
ADE:DLC: Formam propozitii cu cuvinte date
DS:Adunam cu 1 element
VINERI
07.30-09.00
09.00-11.00
11.00-12.30 Salutul, prezenta, Calendarul naturii! https://youtu.be/PRSwSDt3ijs
Gimnastica de dimineata! Exercitii de inviorare
https://youtu.be/7U5SqUlrf_4
ID: NOUTATEA ZILEI: Cum protejez gradina?
MOMENT DE LITERATIE Bobita si Buburuza  https://youtu.be/ZnZYafhdtG8

A.I :,,Ne jucam si invatam?
ALA:         Auditii muziale ; Biblioteca:” Ne scriem numele”
ADE:DOS: Primavara , in gradina”-poveste cu inceput dat
https://youtu.be/JA5IurDgUCk

DPM-“Saritura in lungime”-Joc linistitor:” Cum se numeste jucaria ta?”
Cantece pentru copiii.
https://youtu.be/V4cyvlKbZI0
JOC DE MISCARE IN AER LIBER ,  Joc : “Picaturi de apa pe aripile fluturilor!”
MOMENT DE REFLECTIE:” Trebuie sa avem grija ce prieteni avem! “
,,Cine se aseamana,se aduna!”-Daca nu ne place de cineva , incercam sa il evitam.

VINERI
12.00-13.00
13.00-15.00
15.00-17.00 ADP: RUTINE/TRANZITII
JOCURI SI ACTIVITATI LIBER ALESE: ACTIVITATI DE RELAXARE
ALA: Joc de rol: De-a florareasa
ACTIVITATI RECUPERATORII

ADE: DS :” Te rog sa-mi dai?”-joc logic
DPM: “Sarim peste obstacole”; Joc de miscare: “Zburam ca fluturasii”

TURA ACTIVITATEA METODICA SEMNATURA
I
Intocmirea planificarii calendaristice;
Pregatirea materialelor didactice

II
Intocmirea planificarii calendaristice;
Pregatirea materialelor didactice

TURA CONSILIEREA PARINTILOR SEMNATURA
I 100 de metode de a spune Foarte bine-Asociatia Holtis
II Cum ne protejam de boli? 

                                                                                                             Prof. Socaciu Delia Neluța
                                                                                           Grăd. P.P. “Căsuța Fermecată” Gherla

“Muzica este graiul în care se oglindesc fără putinţă de prefăcătorie, însuşirile sufleteşti ale omului”-George Enescu
Cei mai mulți dintre noi, când ne gândim la muzică, avem în vedere în primul rând melodia. Pentru unii, e aproape același lucru - melodia înseamna muzică. Și, într-un fel, au dreptate, pentru că ce este muzica în fond, altceva decât sunetele care se schimbă și se desfășoară în timp? Ca artă a sunetelor cântate, muzica declanșează trăiri profunde și de durată, emoții intense mai mult sau mai puțin conștientizate, educă sensibilitatea, dezvoltă sentimentele cu rezonanță biologică cum ar fi: bucuria, tristețea, mânia, durerea. Putem spune că muzica reprezintă tot ceea ce înseamnă dragoste pentru frumos, sensibilitate, emoții, sentimente, viață.
Atât în grădiniță , cât și în clasele primare, se face educație muzicală în mod organizat și sistematic, cu mijloace și procedee specifice fiecărui ciclu. Cu cât ele se realizează mai de timpuriu, cu atât rezultatele sunt mai bogate și se răsfrâng mai puternic asupra dezvoltării armonioase a copilului. De la cea mai fragedă vârstă,muzica bună captează interesul copiilor datorită specificului de a se adresa vieții afective a acestora, aceștia trăind adevărate emoții artistice la auzul ei. Pornind de la această constatare, în activitatea mea am avut în vedere îmbinarea armonioasă a elementelor de structură muzicală cu cele de metodică, de utilizare a proceselor de fixare și conștientizare a sunetului muzical în memoria copiilor preșcolari și de asimilare a acestuia, în așa manieră încât copiii să nu simtă constrângerea de a participa, ci bucuria de a avea prilejul să asculte sau să acționeze. D.G.Kiriac spunea: ”Soarta muzicii se hotărăște în școală prin educație, dar educația însăși se pregătește la începutul școlii prin cântec.”
Toate activităţile organizate în grădiniţă au valenţe estetice, dar un rol deosebit revine activităţilor de educaţie muzicală. Muzica le produce copiilor emoţii plăcute si puternice.Structurile sonore şi ritmice intuite în primii ani de viață , sunt continuate în grădiniţă în cadrul procesului instructiv-educativ. Prin îmbinarea armonioasă a mijloacelor de realizare a educaţiei muzicale ( cântecul, jocul muzical, audiţia muzicală ) şi folosirea mijloacelor audio-vizuale ,contribuim la consolidarea cunoştinţelor şi a deprinderilor muzicale.
Muzica are deosebite valenţe formative, învăţarea şi practicarea ei constituind o adevărată “terapie” pentru intelectul copilului preşcolar. Ea educă şi dezvoltă o serie de procese psihice : gândirea,memoria,atenţia,afectivitatea,voinţa,etc.De asemenea, are valenţe cognitive, afective şi voliţionare ,contribuind la socializarea copiilor. Atunci când preşcolarul cântă , urmărim să fie atent la multe operaţii care, însumate, dau viaţă cântecului: trebuie să-şi amintească textul cântecului; în cadrul jocurilor muzicale să respecte anumite reguli; să dea dovadă de acuitate auditivă şi să fie disciplinat în joc. Perceperea clară, bine dirijată a unor materiale ( tablouri, imagini ) ,familiarizarea cu conţinutul cântecelor şi apoi, povestirea acestora le dezvoltă copiilor spiritul de observație, le îmbogăţeşte cunoştinţele şi vocabularul cu cuvinte noi. Cântecele, jocurile cu cântec sau jocurile muzicale interpretate de copii contribuie la dezvoltarea aparatului respirator,a aparatului vocal şi asigură o mai bună oxigenare a sângelui,mişcările executate ritmic dau corpului supleţe şi frumuseţe, dezvoltă gustul pentru frumos şi sensibilitatea copiilor.  Jocurile muzicale îmbină în mod specific elementele din joc cu melodia și trec de la simpla executare motorie la o stare afectivă.Muzica le ridică tonusul, activează și provoacă dorința de mișcare. Adesea se întâmplă ca veselia copiilor să se nască independent de intenția educatoarei, numai la auzul muzicii. Jean Lupu spunea: “ Să-i învăţăm pe copiii noştri cum să cânte frumos şi astfel vor avea muzica în ei toată viaţa“.
   Pentru atingerea obiectivelor prevăzute în Curriculumul pentru educaţie timpurie  am  organizat activităţi şi jocuri, exerciţii prevocale şi vocale care pregătesc aparatul vocal al copiilor pentru cântarea corectă şi expresivă, am selectat cântece şi jocuri muzicale care să faciliteze dezvoltarea aptitudinilor artistice la această vârstă.În colecţiile de cântece şi jocuri muzicale pentru preşcolari se urmăreşte ca îmbinarea dintre text şi muzică să se sudeze perfect, astfel încât să fie o unitate, pentru a putea reda frumosul, adevărul, dreptatea, toate acestea în versuri care respectă puterea de înţelegere a preşcolarului . Având în vedere că jocul este activitatea predominantă la vârsta preşcolară, tranziţiile trebuie să reprezinte pentru copii o perioadă de joacă şi relaxare. Astfel, ele se pot realiza prin: versuri improvizate, fragmente din poezii cunoscute, versuri sau proză rimată sau ritmată, cântece, jocuri cu text şi cânt, jocuri muzicale şi imitative, dansuri ritmice cunoscute de copii,mers/alergare/sărituri însoţite de mişcări/recitări, jocuri liniştitoare, recitative, numărători. În acest sens, ele pot lua forma unei activități desfășurate în mers ritmat:”După mine-n pas vioi”, a unei activități care se desfășoară pe muzică : „ În poiana verde”, „Câte unul pe cărare”, „Scaunele muzicale”, sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, un joc cu text și cânt, cu anumite mișcări cunoscute deja de copii.În cadrul Întâlnirii de dimineață, activitatea de grup și gimnastica de înviorare pot fi desfășurate cu muzică și pe muzică.Rolul educatoarei este acela de a căuta și insera în programul zilnic acele tranziţii care se armonizează cu celelalte activităţi şi creează împreună scenariul zilei, dar care în același timp se potrivesc cu specificul și nevoile grupei. 
Folosirea unor mijloace tehnice noi (negativul) în activitatea de educaţie muzicală, sporeşte interesul copiilor pentru muzică, ajută la dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor muzicale, la dezvoltarea creativităţii şi originalităţii în interpretarea unor piese muzicale, însuşirea unor tehnici noi de interpretare.  Alegerea acompaniamentului potrivit are în vedere caracterul cântecului, asigurarea expresivității lui, dar și bucuria copiilor datorită aportului lor la îmbogățirea sonorității cântecului.Jocul de-a artiştii (cântăreţii) este o bucurie pentru ei, o competiţie permanentă, copiii înșiși pot realiza un acompaniament ritmic, cu mișcări corporale (bătăi din palme, bătăi ale palmelor pe genunchi sau pe piept, frecarea palmelor, a tălpilor,pocnirea degetelor, etc.) sau lovirea diferitelor obiecte sonore aflate la îndemână, cu jucării muzicale. Bucuria lor  a  fost  cu atât mai  mare  atunci  când le-am spus  că aşa cântă pe scenă şi cântăreţii cunoscuţi de ei, pe un  fond muzical orchestral înregistrat într-un studio specializat şi suprapunând în ritmul cerut, cuvintele. Acest mijloc tehnic nou, l-am folosit în activităţi complementare,în serbări, proiecte educaționale, parteneriate sau la Corul  grădiniței.
Procesul educațional din grădiniță presupune și forme de muncă didactică complementară: activitățile extracurriculare ,care se desfășoară sub îndrumarea atentă a educatoarelor și îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor.Vizionările și spectacolele  constituie o altă formă de activitate extracurriculară, prin care copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei. Există momente în viața personală a copiilor preșcolari care sintetizează în ele amintiri dragi. Printre acestea se numără și activitățile artistice care au un farmec aparte: serbările și programele distractive. În cadrul acestor activități avem prilejul să le formăm unele deprinderi de a cânta melodios, de a recita expresiv, de a dansa elegant,etc. Dar,succesul și adevărata valoare pedagogică a serbărilor nu se obțin prin fast și abundență de efecte exterioare , ci prin sentimentul măsurii artistice și pedagogice ,prin conținut și organizare.
Rolul cadrului didactic este de a încuraja creativitatea copiilor, de a le forma acele priceperi şi deprinderi care pentru unii dintre ei, mai târziu pot deveni profesiuni. Un copil descoperit la această vârstă fragedă cu  aptitudini muzicale, îndrumat spre o formă de învăţământ muzical, poate transforma aptitudinea în profesiune. Educatoarea trebuie să respecte ideile , iniţiativele copiilor, interacţionând cu ei, învăţându-i pe lângă deprinderile muzicale ce înseamnă spiritul de echipă, ajutorul reciproc,competitivitatea, dezvoltând dispoziţiile speciale ale unor copii ,care se vor transforma ulterior în aptitudini sau chiar talent.Vocea, darul natural al omului este principalul și cel mai la îndemână mijloc de redare, de executare și de interpretare a muzicii. Tema aceasta face parte integrantă din noua viziune asupra învăţământului românesc, care dă cadrului didactic libertatea să abordeze conţinuturile prin metode cât mai variate. Pot da exemplu, participarea cu copiii la concursul județean “Primăvara copiilor”, la mai multe ediții și participarea cu momente artistice  la Zilele orașului .
În grădiniță copiii învață și cântece din folclorul copiilor, familiarizându-se astfel de timpuriu cu creația populară. “Folclorul copiilor este reprezentat prin realizări literare, legate de gestică, mișcare, joc, cântate sau scandate;  având nu numai o utilitate distractivă ci, în același timp, educativă–didactică ce dezvoltă spiritul de cooperare, de acțiune, dezvoltarea limbajului, a sensibilității, a percepției verbale și muzicale, punându-i în mișcare forțele spirituale și corporale-pedagogică și socială : învață să numere, să-și cunoască părțile corpului, zilele săptămânii,etc- înainte de faza școlarizării “.Tot în folclorul copiilor vom descoperi acele cântece–formulă, creaţii populare, majoritatea produse ale copiilor ce contribuie la dezvoltarea gândirii şi imaginaţiei preşcolarului. Copiilor le plac rimele. Ei se bucură să le asculte şi, de bună seamă, se bucură să le creeze. În acest fel, copiii își dezvoltă limbajul, memoria, imaginaţia. Preşcolarilor le place cântecul melcului , cântecul curcanului sau cântecul lunii .Scriitori de seamă din toate timpurile s-au aplecat cu înţelegere şi interes asupra universului copilăriei, culegând, creând şi inserând în operele lor „mici bijuterii” din folclorul copiilor.Creat de copii şi transmis tot de ei, folclorul copiilor constă în cântece glumeţe, cântece pentru socoteli (cântece numărătoare), cadenţe onomatopeice, cântece (descântece) pentru vietăţi sau fenomene din natură, frământări de limbă.Culegeri în acest sens ne oferă  Ana Motora-Ionescu şi G. Breazul  care vede copilul astfel: “ un mugur prins de o ramură, ca o mlădiţă dintr-o tulpină, ca o sămânţă ce încolţeşte, prinde rădăcină şi creşte în solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestările muzicale ale copilăriei sunt  acele exprimări sonore ale bucuriei, plăcerii, satisfacţiei.
Dansul şi muzica sunt cele mai complexe dintre arte, acestea produc copiilor bucurie, plăcere, deschidere, confort. Euritmia, ca formă de comunicare artistică, este un gen care dobândeşte o tot mai largă extensiune. Elementul emoţional oferă mişcării atractivitate şi motivaţie,mobilizează forţele copilului şi-i produce bucurie şi mulţumire. „Muzica este singurul obiect de învăţământ care se adresează ambelor emisfere cerebrale,dezvoltând atât afectivitatea ,relaţiile interumane,imaginaţia ,creeativitatea -de care răspunde emisfera dreaptă,cât și gândirea logică rațională, care-și are cenţii în emisfera stângă.”Pedagogii susţin că o oră de muzică face celelalte ore care urmează după ea mai productive,oferind posibilitatea unei odihne active ,potenţând astfel infinită capacitatea intelectuală a copiilor. Educatoarei îi revine   menirea ca ,treptat, cu răbdare și înțelegere,să lucreze pentru conștientizarea elementelor muzicale la copii, fiind convinsă că ceea ce înregistrează copilul la această vârstă devine hotărâtor pentru evoluția sa ulterioară. Educaţia modernă dă răspunsul la întrebarea: „pentru ce înveţi?”- „pentru ca să ştim ce să facem cu ceea ce am învăţat.”
Bibliografie   :  
1. Lupu ,Jean- Educarea auzului muzical dificil, Ed.Muzicală, București, 1988
2. Breazul, George- Observații relative la învățământul muzical, Ed. Muzicală, București, 1985
3. Comișel , Emilia - Folclorul copiilor, Ed.Muzicală, București, 1982

Vocea este principalul instrument în comunicarea interumană. Activitatea profesională a educatoarelor  depinde de utilizarea corespunzătoare a vocii. Sănătatea vocală este de o importanţă crucială în societatea actuală, orientată spre comunicare, dar consider că vocii nu i se acordă recunoaşterea publică şi aprecierea pe care le merită. Prevalenţa problemelor vocale la cadrele didactice este extrem de ridicată conform studiilor statistice: profesorii prezintă afecţiuni vocale de 32 ori mai frecvent comparativ cu populaţia generală; ei reprezintă 4% din populaţia activă, dar în acelaşi timp reprezintă 20% din pacienţii cu afecţiuni vocale; 20% dintre profesori sunt nevoiţi, la un moment dat, să-şi întrerupă activitatea din cauza problemelor vocale.
Ziua Mondială a Vocii” este sărbătorită în întreaga lume pe data de 16 aprilie, sub numele “World Voice Day”, cu scopul de a atrage atenția asupra problemelor vocale, dar și pentru a conștientiza importanța vocii umane în activitatea socio-profesională. Inițiativa acestei celebrări a fost luată în 1999, în Brazilia, la început sub denumirea de Ziua Națională a Vocii, fiind preluată ulterior și în alte țări. În România a fost marcată pentru prima dată în 2013 la Cluj, iar în București începând cu anul 2014. Am sărbătorit și noi, printr-o  pledoarie pentru voce, având în vedere faptul că educatoarea este considerată un profesionist vocal, ea utilizând prelungit vocea în cadrul unei zile iar corzile vocale vibrând pe zi de aproximativ un milion de ori. Din cauza unor obiceiuri vocale solicitante și personalității comunicative a educatoarei, apar anumite afecțiuni respiratorii.     Este necesar să ne ghidăm după sloganul “Vocea ta contează!”și să o menținem sănătoasă. Este de preferat  să folosim metode de încălzire a vocii dimineața , înainte da a intra la clasă -acel “fitness vocal”, pentru o respirație costodiafragmatică bună și o emisie corectă .
În viața fiecărui om există copilăria, o vârstă a sincerității, a bucuriei și veseliei, a viselor fără granițe, o vârstă în care toți suntem frumoși. Idealul este realizabil de către  toți cei pentru care meseria de profesor reprezintă  mai mult decât o slujbă, pentru care aceasta a devenit  în timp,  slujire.  Abordările  mele didactice nu au altă menire decât aceea de a oferi un posibil traseu, o cale care poate va conduce către implicarea tuturor actorilor interesaţi direct (copii, profesori, părinţi), în  procesul de dezvoltare muzicală al celor  mici, de a-i implica  în activități diverse, antrenante, de a nu-i lăsa să devină privitori pasivi,  dar mai ales  îmi doresc ca ele să constituie un ajutor  pentru oricine este interesat și preocupat de soarta copiilor . Poți contribui la dezvoltarea armonioasă a copiilor prin muzică și vei deveni cel mai îndrăgit educator . Poți să înveselești copiii și să îi înveți în același timp muzică.
Educatoarea  folosește  jocul în activităţile educative tot timpul . Şi Platon recomanda: “ Faceţi în aşa fel încât copiii să se instruiască jucându-se. Veţi avea prilejul de a cunoaşte înclinaţiile fiecăruia.” Ne dorim să oferim copiilor noștri șansa să experimenteze muzica și să înțeleagă beneficiile ei majore.  Accesibilă copiilor înaintea cuvântului, muzica impresionează de timpuriu pe copii. Ea le trezește în suflet stări emoționale plăcute și puternice, le dezvoltă treptat sensibilitatea și receptivitatea artistică, contribuind la crearea premiselor necesare dezvoltării reprezentărilor  muzicale și sentimentelor estetice. Se promovează abordarea educației muzicale exclusiv prin joc. Perceperea, însușirea și interpretarea muzicii reprezintă premisa de bază în formarea unor deprinderi muzicale, în cultivarea unor atitudini. Copilul este familiarizat cu elementele muzicii accesibile înțelegerii lui, cu ritmul și melodia în activitățile de cânt și joc. Treptat, începând cu grupa mică, se dezvoltă la toți copiii simțul ritmului și auzul muzical. Copiii se mișcă în ritmul muzicii, interpretează cântecele potrivite vârstei lor; sunt deprinși să asculte muzica, s-o simtă, s-o înțeleagă și să o țină minte pentru a o putea executa, cântând sau jucând în colectiv sau individual.
În educația muzicală a preșcolarilor, jocul didactic muzical este frecvent folosit și prin varietatea și diversitatea lui dezvoltă imaginația, creativitatea, stimulează spiritul de inițiativă si de echipă. Jocul  didactic muzical (pe suport muzical sau fără suport muzical) este  acea activitate ce contribuie la exersarea, consolidarea curriculumului şcolar  sau modelează comportamentul copiilor  în faţa muzicii sau a oricărei sonorităţi din lumea vie ce-l înconjoară pe copil. Jocurile muzicale se clasifică, în funcţie de mijlocul cu care se combină, în : jocuri cu cântec, jocuri-exerciţiu, jocuri-audiţii, iar în funcţie de elementele muzicii, de deprinderile muzicale ce urmează a fi formate, în : jocuri melodice, jocuri ritmice, jocuri armonico-polifonice.
Înainte de a putea cânta o melodie, copilul preșcolar își manifestă simțul pentru ritm. Ritmul reprezintă mișcare și este „ elementul muzical care dă viață muzicii”. Muzica are trei elemente ,dintre care copilul preșcolar le folosește pe primele două: ritmul și melodia (al treilea element – armonia). Fără ritm, celelalte elemente nu pot exista. Prin diversitatea jocurilor ritmice ca: „Răspunde cântând”, „Numără sunetele”, „Bate cum auzi”, „De-a dirijorul”, a versurilor populare și a numărătorilor ritmice se constituie cea mai bună bază pentru dezvoltarea simțului ritmic. Aceasta dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. Cele mai importante și mai des utilizate jocuri didactice muzicale sunt cele melodice și ritmice; ex. „Ursul și păsările”, „Cloșca cu pui”, „Desenează ce cânt”, care aduc importante contribuții la formarea deprinderilor  de a executa și de a valorifica elementele melodice.
Jocul cu cântec este „ un cântec simplu, care angajează pe cei mici într-o activitate multilaterală: cântatul în grup, dialogul, mişcările şi gesturile, acompaniamentul ritmic”( Liviu Comes). Are un rol important în coordonarea mişcărilor copiilor, care devin astfel mai ritmice şi mai expresive. Aceste jocuri le ridică tonusul, activează şi provoacă dorinţa de mişcare. Elementele de joc înlătură crisparea şi transformă cântatul într-o activitate vie, complexă şi deosebit de plăcută copiilor. Frumuseţea jocului cu cântec stă în simplitatea, armonia şi naturaleţea lui, în participarea copiilor la joc cu tot elanul. Demonstrarea educatoarei trebuie să fie vioaie,expresivă,naturală. Am urmărit întotdeauna să nu lipsească elementele de joc : veselie, întrecere, surpriză, ghicire, diverse variaţii hazlii.  Putem dinamiza o activitate de cântare prin elemente ce pot fi: stabilite prin indicaţii de desfăşurare și prin indicaţii de regie: „Ciocănele” , „La pădure”;sugerate de melodie: „Coroana”, „Câte unul pe cărare”;de ritm: „Lanţul”, „Cântec de primăvară”; de textul cântecului : „Bat din palme”,”Bate vântul crengile”.Unele din aceste jocuri reflectă aspecte de muncă, cum ar fi : ”Brutarii”, ”Moara”, în care copiii imită diferite mișcări specifice muncii. Altele oglindesc variate aspecte din viața lor: ”Bat din palme”, ”Nani ,nani”, jocuri cu prilejul cărora sunt reproduse mișcări foarte variate de trunchi, mâini, picioare. Unele jocuri cu cântec se referă la caracteristici ale animalelor și prin care copiii reproduc diferite mișcări: mersul animalelor, zborul păsărelelor sau glasul specific al animalelor: ”Vrăbiuța”, ”La pădure”, ”Piticii”, ”Căsuța din pădure”.  Mişcarea pe muzică  la această vârstă, înseamnă: bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.;paşi egali, pe loc sau în deplasare; paşi simpli de dans;ridicare ritmică pe vârfuri;mişcări ale braţelor, ale trunchiului ;mişcări sugerate de textul cântecului ; mânuirea jucăriilor muzicale .
Familiarizarea copiilor cu muzica de factură cultă se poate realiza printr-un set de tehnici care  să le stimuleze implicarea și înțelegerea prin elemente de joc și motricitate. “Mai multă educație muzicală în școli“ poate fi dictonul oricărei educatoare interesată de educația muzicală a copiilor. În acest sens, am încercat folosirea cu copiii a unor  metode și strategii didactice de felul: jocuri muzicale ritmice sau melodice cu obiecte obișnuite: hârtie de copt pe melodia “Radetzki March”-Strauss (diferență sunet-zgomot) sau  “Clap-Clap-Song”-The Klaxons; jocul “Orchestra mea ritmică”-instrumente neconvenționale ; jocul “Mimul”- cu palmele, pe melodia ”Trisch Trasch Polca” ; dans în perechi-“Can Can”;cu șosete (A.Ponchielli)-inventând povești pe muzică , metode preluate de la prof.Ana Maria Rusu- profesor MERITO 2018, metode muzicale surprinzătoare dar cu rezultate neașteptate.
Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul,linia melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor. Educatoarea trebuie să folosească  mereu procedee noi, atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu şi eficient .
Bibliografie:1.E. Gheorghian; M. Taiban –„Metodica jocului și a altor activități la copiii preșcolari” – EDP, București, 1979
                  2. Crenguța ,Oprea- „Strategii didactice interactive”, EDP, București, 2007.
 

Muzica clasică oferă multe posibilități! Ne provoacă să ascultăm, să ne mișcăm, să dansăm, să cântăm alături . Batia Strauss a fost profesor de muzică în Israel și a dezvoltat o metodă de a trezi și capta interesul copiilor pentru muzica clasică în mod holistic. Deplasându-se, însoțit de instrumente Orff sau participare scenică, ea realizează o ascultare activă, precisă și curiozitate din partea copiilor.  Copiii sunnt introduşi ca jucători  în epocile diferiților compozitori și, întâmplător, descoperă lumea lor de viață și diferite instrumente. Datorită varietății de muzică și a diverselor aporturi senzoriale, se experimentează un repertoriu variat! În plus, o introducere și o perspectivă sunt prezentate în multitudinea de purtători de sunet oferite pe piață în segmentul „Muzică clasică pentru copii”: ce face un sunet de înaltă calitate? ; ce criterii trebuie luate în considerare?
Ascultarea activă a muzicii este una dintre metodele de vârf în introducerea muzicii clasice în educație la toate nivelurile. Autorul său, Batia Strauss ,din muzica clasică și muzica populară a dezvoltat o formă de prezentare combinând ascultarea, jocul, dansul și cântul cu elemente de pantomimă, dramă, diverse metode artistice. Această metodă poate fi folosită de profesorii de grădiniță, precum și cei de la școli în introducerea copiilor (elevilor) în lumea muzicii clasice, oferind  participanților multă energie bună și relaxare (dansuri și jocuri muzicale bazate pe metoda de ascultare activă a muzicii conform lui Batia Strauss). Prin metoda de ascultare activă copiii vor dobândi competențele necesare în educația muzicală  din învățământul preșcolar. Copiii vor avea ocazia să învețe și să exerseze singuri și atunci când lucrează într-un grup,  toate tehnicile și instrumentele pe care Batia Strauss le-a dezvoltat în metoda sa.
Batia Strauss este pianist, pedagog și profesor de pian din Israel, a vizitat Polonia în 1997. Voia să aducă muzică clasică copiilor și după mulți ani de căutare, a găsit o cale eficientă. Astfel, a creat o metodă de ascultare activă a muzicii care integrează diverse forme de activitate: ascultarea muzicii, cântarea instrumentelor, dansul și cântarea cu elemente de pantomimă, dramă și diverse forme artistice. Datorită acestui fapt, el descoperă non-verbal diferite aspecte ale operei muzicale: forma sa, tempo-ul, ritmul, dinamica. Copiii ascultă cântecul și fac mișcări ritmice simple în timp ce stau sau dansează conform instrucțiunilor profesorului. Pentru copiii mai mici, acestea sunt mișcări simple care ilustrează povestea scurtă asociată fiecărei piese de muzică.
              Profesorii care folosesc această metodă au posibilitatea de a dezvolta o activitate creativă, proprie și cea a elevului, chiar dacă au o experiență muzicală mai mică.  Metoda Batia Strauss le oferă copiilor posibilitatea de a participa la o piesă muzicală , de a se infiltra în structura ei și, în consecință, de a primi o primire veselă și inteligentă a operei. Copiii simt și experimentează bucuria unei comunități de creație, accesibilă doar artiștilor. Metoda de ascultare activă permite muzică pentru un schimb gratuit de roluri pe care copiii îl pot juca într-o piesă de muzică dată, cândva jucând ca interpret și într-o clipă jucând rolul de dirijor. Datorită acestei metode, își educă imaginația sonică. Iar piesa, în ciuda ascultărilor repetate, nu își pierde atractivitatea.
De ce să folosim metoda de ascultare activă a muzicii ?
• pentru a introduce cu ușurință muzica clasică;
• pentru a învăța mișcări ritmice și dans simple prin ascultare activă, îmbunătățind în același timp mintea, corpul și precizia mișcărilor;
• pentru a afla despre structura unei piese muzicale prin mișcare și pentru a recunoaște schimbările din muzică și pentru a diferenția între părțile sale;
• pregătirea copiilor pentru cântarea instrumentelor de percuție prin jocuri ritmice;
• pentru a contura imaginația sonică a unui copil.   
Batia Strauss adaptează mișcarea, dansul și activitatea instrumentală a copiilor la muzica clasică și oferă astfel copiilor posibilitatea de a se juca cu muzica. Scopul grupelor cu elemente de creativitate este următorul: copiii să se exprime cu vocea, mișcarea și muzica lor. Este inițiativa sau nevoia de a crea copilul ceva, permite dezvoltarea copiilor, precum și creativitatea.  Aptitudinile  dobândite  se pot  folosi  în   pregătirea diverselor feluri   de festivități   de grup- serbări preşcolare,festivaluri.
Astfel de activități oferă posibilitatea de: exersarea independenței și creativității; stimularea sensibilității la muzică; dezvoltarea tiparelor de vorbire datorate cântării, ritmului textelor; instruirea percepției auditive; exprimarea musucului cu gest, mișcare; creșterea coordonării motorii ; ascultare activă de muzică (pictură, joacă, dans); depășirea timidității, pasivității, fricii; declanșarea de  emoții pozitive și uneori calmarea, relaxarea.
În activitatea educativă și didactică de zi cu zi, îi putem  ajuta pe copii să învețe despre diferite forme de artă, deoarece dorim să îi inspirăm pe copii să acționeze, să trăiască și să își construiască propriul sistem de valori. În timpul activităților  spunem o poveste, ficționăm o melodie, combinând ascultarea cu mișcări ritmice simple, interpretăm dansul cântecului, cântăm la  instrumente, vorbim despre muzică.  Lucrul cu această metodă implică adesea ascultarea repetată a aceleiași melodii, dar schimbarea rolurilor este atât de atractivă încât nu prezintă obstacole pentru copii. Melodiile selectate pentru această metodă au adesea o structură ABA (repetitivă).
              Cu siguranță, dificultatea de a lucra cu această metodă este necesitatea de a avea abilități muzicale selectate, cum ar fi un sentiment de ritm, tempo, dinamică, memorie auditivă și vizuală. Melodia trebuie interpretată corect- atât profesorul, cât și copilul trebuie să audă și să interpreteze bine muzica, să-și amintească anumite momente musicale. În plus, un profesor care dorește să lucreze cu această metodă trebuie să fie bine pregătit, trebuie să cunoască lucrul, construcția operei, ilustrația specifică a mișcării etc. Este o metodă creativă, dacă o activitate este dificilă sau imposibil de efectuat, ea poate fi omisă sau înlocuită cu o altă activitate, astfel încât cel mai important este să te distrezi, să te bucuri de muzică, relaxare mentală și  satisfacție din creația sa independentă , deci merită cu adevărat să o folosești în munca  cu copiii preşcolari.
Lucrările  folosite de B. Strauss , atent selectate și furnizate  cu un gust muzical excelent, au provenit din baroc, clasicism, romantism și secolul XX. Pe lângă repertoriul de muzică artistică, au apărut și cântece populare. B. Strauss a lucrat la ei pentru ei: acompaniament pe instrumente simple (Orff la instrumente , instrumente  realizate de copii sau alte obiecte) ; forme de ficțiune a exemplelor de muzică prezentate ; însoțire prin aplaudare sau lovitură ; cântat sau melorecitare ; mișcare cu muzică, forme de dans simple, folosind adesea diverse recuzite .
Iată câteva dintre piesele dezvoltate de Batii Straus (melodii de utilizat) : “Dance country” - JF Handel;  “Aymara Fiesta” - mel . folk – Argentina; “Galop” - D. Kabalewski; “Dans maghiar” - J. Brahms; “Pizzicato “- L. Delibes; “Marșul lui Radeczki” - J. Strauss; “Tarantella” – melodie italiană. Ascultând muzica conform lui Batia Strauss, așa-numitul „Batimusicizing” copiii integrează diverse forme de activitate: joacă, dansează, recită poezii scurte sau numărători ritmice , repetă gesturi simple, încercări de a cânta linii melodice ale melodiilor ascultate sau spunând ritmic și orice poveste. Cea mai mare bucurie a copiilor este atunci când pot interacționa cu muzica, intrând activ în diverse roluri (dirijor, muzician) folosind diferite instrumente, bastoane, inele,săculeţi cu granule,etc. Experimentând această metodă, pot afirma că aceste activități nu sunt plictisitoare deloc , dimpotrivă sunt dorite, deoarece copiii vreau să asculte melodia de mai multe ori,  de fiecare dată pot intra într-un rol diferit, pot folosi un instrument diferit, îşi pot schimba partenerul de dans. Este o metodă creativă, inovatoare, deosebit de educativă.
Bibliografie:
1.M.Skiba, Ascultare  activă de muzică în conformitate cu Batia Strauss, Educația în grădiniță, 2009.
2. Bieniaś, Bożena, Activitate muzicală și motorie: Metoda Batia Strauss pentru copii preșcolari , 2014 , Sfaturi practice de la un profesor de grădiniță folosind metoda Batia Strauss.
 

PROIECT  NAŢIONAL
EDUCAŢIE PENTRU SĂNATATE

ÎMPREUNĂ PENTRU SĂNĂTATEA               COPIILOR NOŞTRI

Prof. Rîşnoveanu Nicoleta
       Grupa,, Ciupercuţe’’
G.P.P. nr. 10 Ciupercuţa, Buzău.

ALIMENTAŢIE  SĂNĂTOASĂ, ACASĂ  DAR ŞI LA GRĂDINIŢĂ
PRIN METODE DE BUNE PRACTICI.

O persoană sănătoasă trăieşte în armonie cu sine, cu semenii, cu mediul înconjurător.
Drepturile copilului:
,,Familia constituie elemental fundamental al societăţii. Ea ocroteşte copilul şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii.” (Declaraţia Universală a Drepturilor omului, art. 1)
Educaţia pentru sănătate reprezintă o verigă a educaţiei pentru societate. Sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un mod de viaţă echilibrat. Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate din fragedă vârstă pentru a pătrunde cât mai adânc în modul de viaţă cotidian. Optimizarea activităţilor de educaţie pentru sănătate  se poate realiza şi prin folosirea proverbelor şi zicătorilor, în cadrul activităţilor de lectură după imagini, poveşti, povestiri, basme, precum şi diferite situaţii adaptate programului zilnic desfăşurat în grădiniţă. Multe proverbe şi zicători pot fi adaptate unor situaţii ivite prin activităţile practice, artistico-plastice făcându-se referiri la modul cum au lucrat, cum s-au comportat.

GHICITORI
Te consultă şi-ţi prescrie                                             Mărul, para ,şi căpşuna
Potrivita doctorie                                                        Piersica, cireaşa, pruna
Cum să nu fi bucuros                                                         Strugurele cel zemos,
Când te face sănătos (medicul.)                                Pepenele cel gustos,
                                                                                Împreună au un nume,
                                                                                Ştiţi voi care e anume? (fructe)

O altă metodă de abordare in cadrul activităţilor de Educaţie pentru sănătate o constituie jocurile didactice, convorbirile, textele literare, cântecele, jocurile de rol, activităţile interdisciplinare, concursurile cu teme de sănătate, imaginile ppt, activitaţi integrate, dramatizări etc.
Jocuri: Spune la ce foloseşte, Săculeţul cu surprize, De-a cofetarii, De-a  brutarii, La dentist, La spital.
Texte literare:Murdărica, Ce-i bine şi ce-i rău?, Praful –Fl. Iordache, Maricica  de Luiza Vlădescu, Iedul cu trei capre de Octav Panciu Iaşi,etc
Convorbiri:  Curăţenia-mama sănătăţii, Microbii-duşmanii noştrii, Minte sănătoasă în corp sănătos. Ce mâncăm , cum mâncăm?
Cântece: A plecat mama la piaţă, Batista.
Activitaţi practice constituite din următoarele exemple: Ştim să primim musafiri?, La ziua unui coleg, Arănjăm masa.
La domeniul Ştiinţă se pot realiza jocuri didactice despre sănătate pe diverse teme de legume, fructe, etc,  exerciţiu cu material individual, de descompunere şi compunere a unui număr, fişe de lucru, labirinturi pentru copii isteţi.
Elefănţelul curios - poveste  pentru copii.
A fost odată, demult, un elefănţel foarte curios. Într-o  zi s-a trezit cu o nouă întrebare:  ,,Ce mănâncă crocodilul seara?”
Aşa că a plecat prin pădure să întrebe animalele şi s-a întâlnit cu ursuleţul şi-l întreabă:
-Ursuleţule, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns ursuleţul, dar du-te la lac şi vei afla.
Şi a plecat mai departe elefănţelul să caute lacul .Pe drum s-a întâlnit cu o broscuţă:
-Broscuţo, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar elefănţelul s-a intâlnit cu şarpele boa:
-Şarpe, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar uite lacul aici, sunt sigur că vei afla răspunsul.
Tocmai atunci ieşea din apă crocodilul. Elefănţelul s-a apropiat de el, dar nu ştia că vorbeşte chiar cu crocodilul:
-Scuză-mă te rog, ştii cumva ce mănâncă crocodilul seara?
Crocodilul şiret îi spune:
-Vino mai aproape să-ţi spun la ureche să nu ne audă nimeni. Elefănţelul s-a apropiat şi crocodilul – haţ! l-a apucat de nas, că pe vremea aia elefănţelul avea nas ca toate nasurile, micuţ aşa ca al tău.
Şi cum se chinuia bietul elefănţel să scape din gura crocodilului a venit repede, repede şarpele boa, care se afla în apropiere şi a început să-l tragă pe elefănţel de coadă. Şi atâta a tras crocodilul de nas şi şarpele boa de coadă, că până la urmă şarpele a reuşit să-l salveze pe elefănţel, dar nasul i se întinsese atât de tare că aproape îi atârna pe jos. Şi uite aşa, de atunci are elefănţelul trompă.
Alte exemple practice:
Parteneriat Educaţional pentru sănătate în colaborare cu Clinica Sante Buzău .
-Vizită la Clinica Sante.
-Intâlnire cu un cadru medical in incinta grădiniţei.
-Program artistic de educaţie pentru sănătate.
-Concurs de cunoştinţe ,,Micii sanitari”,faza pe unitate, dar şi faza judeţeană.
Sfaturi pentru a fi sănătos:
-Spală-te pe mâini înainte de a te aşeza la masă!
-Dinţii trebuie spălaţi după fiecare masă.
-Nu-ţi roade unghiile, nu introduce degetele în nas, nu introduce nici un obiect în urechi.
-Nu împrumuta obiecte de uz personal.
-Fructele se spală înainte de a fi consumate.
-Mănâncă cât mai multe legume proaspete.
O metodă de fixare, consolidare şi evaluare .
-Desenaţi un fruct sau se dă desenul .
-Compartimentaţi-l
-Desenaţi în fiecare compartiment, vitaminele pe care le conţine.
O altă metodă.Blazonul –produse din grâu.
Avem desenat un spic de grâu.
Găsiţi împreună produsele realizate din grâu.Desenaţi sau aşezaţi imagini cu produse obţinute din grâu. Produse: pâine, prăjituri, covrigi, făină, griş, fidea, macaroane, biscuiţi, etc.
Imagini din timpul activitaţilor: La ziua unei fetiţe, La spălător, Activitate practică.

Plantele medicinale fac parte din Farmacia Verde a Naturii.

În natură le găsesc
Pentru ceai le folosesc.(plante medicinale)

-Gălbenelele- filimica. Se folosesc :florile,tulpinile,şi frunzele.Boli:grăbeşte vindecarea rănilor, boli de ficat, stomac, intestine.etc.
-Teiul. Se folosesc florile.Boli: calmant în crizele de tuse,astm, astenie, bronşite, insomnii, durere de cap.
-Izma bună-menta. Se folosesc: frunzele  Şi părţile înflorite din vârful tulpinii.Boli:infecţii la stomac şi intestine, diaree, stări de vomă.
-Sunătoarea –pajarniţă.Se folosesc : florile şi frunzele.Boli: dureri de stomac,boli de ficat, boli de rinichi.
Vulpiţa Hoţomană.

            1.Hoţomana, roşcovană 2. Plânse vulpea mea spăşită
Umblă noaptea la poiată.     Că acuma-i pocăită.
Dar a prins-o tanti Miţa     Şi suspină şi se vaită,
Şi i-a scărmănat blăniţa.    Ea mănâncă pui de baltă.

3.Ţipă că doar ţine post  4.-Eu acum vă dau de ştire,
Şi se vaită fără rost.                           Mă retrag la mănăstire,
Ea tot strigă-n gura mare,     Mure, fragi, năut şi linte,
Să audă fiecare.     Voi mânca de-acu-nainte.

,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de povăţuitor.’’

Bibliografie: -Alexandrina Popovici Domnul ,,Doctor Muşeţel’’
-J’ pizza pentru cei mici.
-Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu,Mihaela Fulga
Metode interactive de grup.,Ghid metodic.

Educaţia incluzivă are în vedere îndepărtarea sau diminuarea barierelor de orice tip din calea învăţarii şi participarea în egală măsură a tuturor copiilor,  acordându-se o atenţie specială celor din familii cu grad de vulnerabilitate sau cu un risc de excluziune şi marginalizare. Grădiniţa incluzivă şi interculturală este o grădiniţă deschisă tuturor , cu un curriculum care reprezintă diversitatea culturală a populaţiei locale, în care fiecare copil beneficiază de acces egal la o educaţie de calitate.
Promovarea educaţiei incluzive este o direcţie importantă a reformei educaţiei în România, inclusiv a reformei educaţiei timpurii.
Educaţia incluzivă implică o participare activă a copiilor la educaţie, indiferent de mediul cultural al familiilor lor şi de comunităţile din care provin , necesită o schimbare fundamentală de atitudine faţă de responsabilitaţile sistemului de învăţământ, inclusiv la nivelul preşcolar, din partea cadrelor didactice şi a comunităţilor , dar mai necesită şi cunoştinţe specifice, capacităţi şi strategiei educaţionale adaptate.  Acest tip de educaţie presupune o abordare participativă a cooperării între cadre didactice, între cadre didactice şi copii, între copii,  părinţi şi administraţia educaţională.Dacă un grup minoritar situat într-o societate majoritară îşi pierde identitatea propie şi se deschide spre comunicare cu restul societăţii,avem o situaţie de asimilare. Dacă pierderea identităţii este însă asociată cu izolare faţă de restul societăţii avem situaţia de marginalizare. Dacă grupul îşi menţine şi dezvoltă o identitate culturală proprie stabilă şi puternică, dar nu promovează relaţii de comunicare cu restul societăţii,  avem o situaşie de separare, iar dacă aceasta este impusă de majoritate , vorbim de segregare.
Situaşia dezirabilă este însă cea de integrare, în care cele două grupuri, minoritar şi majoritar, îşi menţin şi dezvoltă propriile identităţi culturale, angajându-se totodată în procese de comunicare interculturală.
Romii sunt, fără îndoială, o minoritate cu statut particular, nu doar în România, ci şi la nivel european. Definitoriu pentru cultura dominantă  în ceea ce priveşte mentalitatea faţă de romi este stereotipul, în majoritatea cazurilor negativ, conducând la stigmarea identităţii rome , la  internalizarea acestui stigmat şi la negarea, de multe ori, de către unii romi, a apartenenţei la etnia romilor.
Discriminarea poate fi de mai multe tipuri . Discriminare directă este cel al refuzului înscrierii copiilor romi la o anumită grădiniţă. Discriminarea indirectă dezavantajează anumite persoane. Un exemplu poate fi achiziţionarea de către părinţi a unor materiale educative cu costuri ridicate ceea ce are drept consecinţă concentrarea copiiilor proveniţi din medii defavorizate  în grădiniţe care nu au astfel de solicitări. Discriminarea structurală se referă la slaba reprezentare a unor categorii de persoane în anumite domenii. Un element esenţial în tentativele de combatere a discriminării este legat de stimularea conştientizării discriminării, atât de către cei care o produc, cât şi de către victime.
Modalităţi concrete ce pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei ar putea fi –oferirea de exemple pozitive de romi auto-identificaţi, deci care îşi asumă
Identitatea romă cu reuşită profesională şi socială, să pună copiii romi de a experimenta atitudini pozitive ale celorlalţi, să permită celorlalţi să depăşescă stereotipurile şi prejudecăţile vehiculate la nivelul societăţii.
Întregul proces educativ din serviciile de educaţie timpurie va avea în vedere formarea la fiecare copil a unei imagini de sine pozitive,  care să includă dimensiunea apartenenţei etnoculturale, dezvoltarea unei atitudini pozitive la toţi copiii faţă de cei cu apartenenţe culturale diferite şi faţă de diversitate în general. Copiii care au nevoi speciale trebuie susţinuţi suplimentar datorită apartenenţei la grupuri defavorizate din punct de vedere social sau cultural. Activităţile educative scot in evidenţă în mod echilibrat faptul ca între copii există atât asemănări cât şi diferenţe. Un cadru didactic modern se asigură că toţi copiii se simt speciali şi apreciaţi.Prin formularea de aprecieri pozitive cu orice ocazie, fără a compara copiii între ei, fără a crea ierarhii de grup, pot fi cocepute activităţi prin care fiecare copil să fie pus în situaţia de a se simţi special. Dacă o sarcină nu este realizată, în loc să spunem data viitoare să te străduieşti mai mult, putem opta să concluzionăm ,,va trebui să găsim o metodă mai bună prin care să înveţi să faci asta’’.Includerea unor legături cu cultura romilor va avea un efect pozitiv asupra stimei de sine a copiilor romi, dar va facilita şi învăţarea şi va dezvolta atitudini pozitive ale celorlalţi copii.
Este utilă implicarea unor adulţi romi care pot reprezenta modele de succes cu care să se identifice copiii romi, de exemplu tineri romi care îşi asumă apartenenţa la etnia romilor şi care, eventual, vorbesc limba romani.
Cadrele didactice care lucrează cu copii romi au nevoie de eforturi suplimentare de a stabili o relaţie de comunicare eficientă şi de colaborare cu părinţii romi.Vizitele la domiciliu pot reprezenta o modalitate de a cunoaşte diferite aspecte care să ajute la înţelegerea mediului familial al copiilor romi. Cadrul didactic are responsabilitatea de a gestiona situaţiile conflictuale între copii şi cele care implică părinţii copiiilor din grupa.
Părinţii pot fi invitaţi să se implice în conceperea şi susţinerea unor activităţi voluntare la grădiniţă. Poate fi vorba de :
-asistenţă directă , zugrăvire, donaţie de haine, reparaţii,etc.
-însoţirea copiilor cu ocazia excursiilor,
-strângerea de fonduri cu scopuri caritabile,
-dezbateri tematice pe teme de interes pentru părinţi,
-organizarea de evenimente sociale sau culturale,
-persoană resursă într-o anumită învăţare.
Activităţile care pot fi propuse părinţilor trebuie să fie multiple, variate şi să corespundă diferitelor nevoi şi posibilităţi pe care le au aceştia.
Pentru a motiva părinţii să dezvolte o legătură strânsă cu grădiniţa este esenţială recunoaşterea, atât în cadrul interacţiunilor individuale , cât şi în public, atunci când este posibil, a contribuţiei părinţilor, oricât de modestă ar fi aceasta, cu atenţie însă la faptul că aceste aprecieri să nu genereze frustrări şi diviziuni în rândul părinţilor. În oferta grădiniţei pot fi incluse şi activităţi adresate direct părinţilor, sesiuni de consiliere individuală sau de grup, activităţi de dezvoltare a coeziunii grupului,  cursuri şi informări pe teme legate de creţerea copiilor sau pe teme de dezvoltare personală.

Prof.preşcolar
Rîşnoveanu Nicoleta
GPP.Nr.10 Buzău

Bibliografie:
Proiectul pentru
Educaţie Timpurie  Incluziva