iTeach: blogul Rodica Răcășanu

Scaffolding și storytelling, metode utilizate în demersul didactic

Rodica Răcășanu — Mon, 02 Sep 2024 21:23:43 +0300

Scaffolding și storytelling sunt două metode de predare care pot transforma profesorul în facilitator.

● Pentru a crește nivelul de înțelegere și interesul elevilor mei pentru chimie, disciplină care se bazează pe observare si experiment, utilizez în demersul didactic investigaţia ştiinţifică. Astfel încurajez dezvoltarea gândirii critice, stimularea curiozităţii, dobândirea cunoștințelor prin cercetare proprie și în echipă, autonomie în învățare, formarea unor abilități practice și de aplicare a cunoașterii dobândite în viața de zi cu zi și, ulterior, în viața profesională. La începutul unei unităţi de învăţare se formulează întrebarea declanşatoare, la care se găsesc răspunsuri pe parcursul activităţiilor. Această întrebare poate să fie formulată de elevi sau de profesor. În spatele întrebării este totdeauna o poveste. Așa-i că poveștile plac la orice vârstă? Răspunsurile pot fi formulate din aproape in aproape, profesorul ghidând elevul căruia îi ridică schele pentru a fi mai sigur că stie răspunsul.

● Metoda scaffolding - Să ridici schele, aduce două elemente esentiale in invatare: colaborarea in care elevul si profesorul sunt parteneri si implicarea activa a elevului ceea ce conduce la asumarea responsabilitatii in invatare. A ridica schele este o metaforă a modului în care profesorii oferă sprijin temporar elevilor, pentru construirea învățării ”din aproape în aproape” astfel încât aceștia să poată atinge niveluri mai înalte de înțelegere și dobândire a abilităților, pe care nu le-ar putea atinge fără asistență.

● Storytteling-ul este o tehnică folosită în predare ca artă a povestirii, aceasta necesitând creativitate, viziune, îndemânare și practică pentru a selecta și conecta ideile generate într-o „poveste” a integrării temei lecției în viața reală. Această povestire este ceva ce te face să poți înțelege că noțiunile predate , ca mai apoi să o poți deprinde fără probleme, în orice domeniu activezi. Este un proces continuu, în care trebuie să încerci până reușești.

Rolul celor două metode:
 sunt folosite pentru a ajuta înaintarea de la un nivel inferior către unul superior
 oferă elevilor un suport în învățare
 funcționează ca instrumente cu sprijinul cărora elevul construiește propria învățare.

Scopul fundamental al acestora este reducerea percepției negative față de sine și a frustrărilor pe care elevul le poate exprima atunci cănd încearcă să rezolve o sarcină dificilă fără asistență.

ORAȘE DURABILE. VIITOR DURABIL

Rodica Răcășanu — Sun, 01 Sep 2024 22:13:17 +0300

Erasmus+ Programme, Key Action 2: Strategic Partnerships: SUSTAINABLE CITIES. SUSTAINABLE FUTURE 2022-1-PT01-KA210-SCH-000083508 este un parteneriat strategic care se adresează dezvoltării durabile prin:

-prin promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive cu toți cetățenii europeni,
-prin îmbunătățirea cunoștințelor în materie de educație școlară și implicarea elevilor în reciclare.

OBIECTIVE PRINCIPALE:
Dezvoltarea unui sistem de gestionare a deșeurilor și de donații în țările partenere;
Consolidarea capacității organizațiilor partenere în ceea ce privește orașele și viitorul sustenabil.

CONȚINUT LTT - Learning teaching Training ( Învățare, predare, formare):

1.Statistici comparative din țările partenere: Portugalia, Danemarca, România, Turcia.
2. Sistemul de managent al deșeurilor. Managementul deșeurilor în școli.
3. Principalele strategii dezvoltate în ultimii ani.
4. Obiective care trebuie atinse în viitorul apropiat. Programe ”zero deșeuri”.
5. Exemple. Cele mai bune practici sociale.

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație reflectă doar punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi făcută responsabilă pentru orice utilizare a informațiilor conținute în ea.

Bucuria de a fi voluntar Tineri pentru Tineri

Rodica Răcășanu — Sun, 01 Sep 2024 21:45:54 +0300

Voluntarii Tineri pentru Tineri din Colegiul Național ”Ion Luca Caragiale”, Moreni desfășurarea campaniei ,,Punem violența pe OFF!" dezvoltând competențelor de participare civică și siguranță în școală. Este o provocare pentru echipa noastră prin faptul că am început să învățăm despre voluntariat,despre valorile în care credem, despre problemele și nevoile tinerilor, despre cum poate școala să devină o comunitate rezilientă, despre cum se dezvoltă o comunitate școlară. Ne ajută în acest sens acumularea de cunoștințe, dezvoltarea abilităților, promovarea atitudinilor, colaborarea si munca in echipă, toate acestea permițându-ne să trăim durabil și să conviețuim pașnic în acest secol.
Ce am relizat până acum?
• ”50 de metri de probleme din liceul meu”
• identificarea nevoii realizării campaniei
• prezentarea campaniei consiliului elevilor, profesorilor, părinților
• identificarea măsurilor antiviolență in comunitatea școlară
• lansarea unui concurs pentru logoul proiectului-realizarea de desene de catre elevi
• alegerea logoului campaniei in urma concursului lansat, realizarea unui banner.
Ce urmează să realizăm?
• ateliere participative de nonviolența
• generarea unui cod QR pe care elevii îl pot accesa atunci când se simt în nesiguranță/în pericol.
• afișarea codului QR în locuri foarte accesibile/vizile elevilor și profesorilor.
Să ne bucurăm de munca echipei de voluntari! Colegiul Național ”Ion Luca Caragiale” împreună cu Fundația Tineri pentru Tineri : ”Creștem tineri bine!”.

PENTRU O ȘCOALĂ DURABILĂ

Rodica Răcășanu — Mon, 30 Oct 2023 12:53:37 +0200

Am primit provocarea de a trăi în secolul XXI, o perioadă a vitezei și a accelerării pe toate planurile: consumul de resurse naturale și energie, schimbările climatice, extincția biodiversității, polarizarea socială, utilizarea hiper tehnologiilor. Aceste evoluții foarte recente în istoria umanității au un impact deosebit în viața și comunitatea fiecăruia dintre noi. Educația pentru Dezvoltarea Durabilă (EDD) joacă în rol cheie în înțelegerea acestor mize și în capacitarea fiecărei persoane de a acționa pentru o societate mai rezilientă, atentă la Om și Natură. EDD este în acest sens o educație emancipatoare.
Colegiul Național ”Ion Luca Caragiale” din Moreni reprezintă una din cele patru școli pilot care și-a propus să integreze în mod sistematic Educația pentru Dezvoltarea Durabilă și să obțină eticheta “Școală Durabilă”. În acest demers avem alături asociațiile activiste REPER21, Mai Bine și Terra Mileniul III care din iulie 2022 și-au propus să conducă rolul emancipator al EDD în școli, acolo unde fiecare dintre noi învață pentru prima dată ce este lumea și cum o putem integra.

Metoda centrală în demersul nostru de pilotare pentru #EtichetaȘcoalăDurabilă este ciclul 4-D, adică procesul clasic al #apreciativeinquiry - 𝑨𝒏𝒄𝒉𝒆𝒕𝒂 𝑨𝒑𝒓𝒆𝒄𝒊𝒂𝒕𝒊𝒗𝒂̆ . El ne pune să urmăm 4 faze iterative: Dircovery, Dream, Design, Destiny.

Pentru școală, această etichetă înseamnă încorporarea sistemică ("whole-school approach”) a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri) în 4 domenii: curriculum și pedagogie, managementul unității, viața școlară, parteneriatul școlii cu comunitatea.

Elevii și profesorii implicați în proiect au identificat atuurile școlii în care își desfășoara activitatea explorând diversele valori, competențe, persoane și resurse deja existente, care ne dau coeziune și o stare de spirit pozitivă, identificând acele valori împărtășite, competențe dezvoltate, persoane și resurse disponibile prin care putem realiza integrarea EDD.

Ce VIZIUNE privind integrarea EDD ar conduce către deplina dezvoltare a atuurilor noastre?
”Școala ca pilon principal de informații, cunoștințe, deprinderi și abilități pentru o dezvoltare sustenabilă a comunității.”

Proiectul „Eticheta ‘Școală durabilă’. Advocacy pentru accelerarea politicii de Educație pentru dezvoltarea durabilă la scară locală” a deschis o nouă perspectivă Colegiului Național ”Ion Luca Caragiale” care zicând ceea ce face și făcând ceea ce zice a început să creeze o COMUNITATE ȘCOLARĂ DURABILĂ.

Cum am făcut posibil asta? Înțelegând care sunt obiectivele proiectului, ce reprezintă și care sunt etapele desing-ului apreciativ, consultându-ne, identificând atuurile liceului nostru, formulându-ne propria viziune, visând, proiectând și realizând activități. Fundația Terra Mileniul III ne-a fost facilitator și garant consolidând astfel progresul în Educația Dezvoltării Durabile. Elevi, profesori, părinți, ONG-uri, autorități locale, am format o echipă, cu toții ne-am bucurat de fiecare reușită. Este succesul educației care începe în curtea liceului, străbate poteci valoroase (culturale, de ieri și de azi, ale biodiversității) și se întoarce în aceeași curte primitoare, a noastră. Mulțumim tuturor celor care visează cu noi la BUEN VIVIR!
Proiectul este derulat de Asociația REPER21, în parteneriat cu Asociația Mai bine și Fundația Terra Mileniul III și beneficiază de o finanțare prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Metoda investigaţiei ştiinţifice in lecţia de chimie.

Rodica Răcășanu — Sat, 14 Aug 2021 23:45:58 +0300

Utilizez în demersul didactic metodele inductive (investigaţia ştiinţifică şi modelarea), crescând nivelul de înțelegere și interesul elevilor mei pentru chimie, disciplină care se bazează pe observare si experiment. Ce încerc să schimb în predarea chimiei? Încurajez dezvoltarea gândirii critice, stimularea curiozităţii, dobândirea cunoștințelor prin cercetare proprie și în echipă, autonomie în învățare, formarea unor abilități practice și de aplicare a cunoașterii dobândite în viața de zi cu zi și, ulterior, în viața profesională. La începutul unei unităţi de învăţare se formulează întrebarea declanşatoare, la care se găsesc răspunsuri pe parcursul activităţiilor. Elevii sunt implicați activ, sunt responsabilizați, activitarea lor este valorizată, învăţarea este de profunzime. Un elev care practică învăţarea de profunzime, spre deosebire de unul care învaţă superficial, este motivat intrinsec şi capătă noi perspective asupra realităţii şi asupra sinelui.
     Schimbarea treptată a paradigmei tradiţionale, centrată pe predare/pe profesor, cu paradigma modernă, centrată pe învăţare/pe elev, generează schimbări şi în planul evaluării. Din acest punct de vedere, se constată tot mai clar o deplasare a interesului dinspre evaluarea pentru stabilirea nivelului învăţării sau a rezultatelor învăţării către evaluarea pentru îmbunătăţirea procesului învăţării.
Ce am intenționat?
        Activitățile desfășurate stimulează reflecţia, gândirea critică, integrarea noilor achiziţii şi fixarea lor făcând învăţarea autenticăşi de profunzime . Elevii sunt puși în situația de: a face faţă unei situaţii–problemă, a exploata resursele puse la dispoziţia lor de către profesor, a acţiona și a interacţiona cu ceilalți elevi și cu profesorul, a reflecta asupra propriilor activități şi rezultate, a structura şi sintetiza noile achiziţii, a integra noile achiziţii şi a le articula cu precedentele, a evalua procese şi produse, a conferi sens celor învăţate, a pregăti transferul de competenţe şi abilităţi învăţate.
Pentru proiectarea și implementarea unui astfel de proces se pot avea în vedere următoarele principii ale învățării:
Învățarea este o construcție a cunoașterii! Învățarea se produce mai ușor și achizițiile se păstrează mai mult timp, atunci când ceea ce este nou de învățat poate fi legat, construit, pe cunoștințele și experiențele anterioare ale celui care învață. Astfel, predarea trebuie să pornească de la ce știu deja cei cărora le predăm și să propună o modalitate de integrare a noilor achiziții în structura mentală a celui/celor care învață.
Învățarea este colaborativă! Învățarea se produce mai ușor când cei care învață sunt stimulați să interacționeze și să învețe unul de la celălalt. Prin colaborare, împărtășirea ideilor și oferirea de sprijin și feedback, elevii înțeleg mai bine subiectul studiat. Astfel, predarea trebuie să ofere oportunități variate de a colabora, lucra în echipă pentru a rezolva diverse sarcini, a pune întrebări unii altora, a auzi cum gândesc, ce părere au ceilalți și a spune cum gândești, ce părere ai tu însuți.
Învățarea este contextuală! Învățarea se produce mai ușor atunci când ceea ce trebuie învățat este exemplificat prin introducerea sa într-un context real relevant pentru cel care învață. Astfel, predarea trebuie să propună încă de la început sarcini care au legătură cu profesia viitoare, să extragă exemple relevante din mass media, practica profesională și/sau situații cotidiene relevante.
Învățarea este auto-direcționată! Învățarea se produce mai ușor, atunci când mintea celui care învață este activă, când cel care învață își planifică, monitorizează și evaluează propria învățare, când cel care învață recunoaște că este principalul responsabil pentru propria învățare. Astfel, predarea trebuie să se bazeze pe cunoașterea celui care învață și să ofere acestuia oportunități de a-și planifica, autoevalua și reflecta asupra propriei învățări. Învățarea este un efect al acțiunilor de predare și evaluare Învățarea, predarea și evaluarea sunt elemente ale aceluiași întreg, se determină una pe cealaltă.
Ce am obținut?
       Cred că utilizând metoda investigaţiei ştiinţifice în elaborarea strategiilor de învățare, profesorul încurajează elevii să se angajeze activ în propria învățare, astfel încât, prin colaborare, experimentare și soluționare de probleme reale, să își extindă cunoașterea.
Ce reacții au avut elevii?
     Ieşirea din rutina zilnică oferă elevilor un plus de motivaţie, de implicare. Am înţeles că invăţarea prin cooperare este o metodă eficientă de lucru, fiecare membru al grupului putând să-şi îmbunătăţească performanţele proprii şi să contribuie la creşterea performanţelor celorlalţi membrii ai grupului.
Ce feedback am oferit elevilor?
     Atunci când schimbă idei, elevii îşi descoperă neînțelegerile (preconcepțiile, concepțiile) și lacunele din cunoștințele lor sau își aprofundează înţelegerea fenomenului explicat. Lucrând împreună, elevii realizează că: probleme dificile, complexe pot fi rezolvate prin efort comun; au nevoie unii de alţii pentru a realiza sarcina dată; trebuie să fie atenţi ca toţi membrii grupului să-şi însuşească cunoştinţele necesare rezolvării sarcinii conform cerinţelor; sunt recompensaţi dacă îşi îndeplinesc cu responsabilitate sarcinile primite; utilizează resurse comune; îndeplinesc un anumit rol în cadrul grupului.
Testele sumative aplicate trebuie să verifice pe langă cunostinţe, abilitătile si competentele dobândite sau dezvoltate în unitatea de invăţare Itemii propusi să vizeze domeniile cognitive ale gândirii critice: cunoştere (recunoaștere, clasificare, exemplificare, definire. descriere, demonstrare), aplicare (comparare, folosirea modelelor, relaționare, interpretare, găsirea soluțiilor, explicare), raţionament (analiză, sinteză, formularea de ipoteze/predicții, planificare/design, fromulare de concluzii).
Valenţele formative ale metodelor şi tehnicilor de evaluare utilizate sunt:
• stimularea activismului elevilor;
• accentuarea valenţelor operaţionale ale diverselor categorii de cunoştinţe;
• evidenţierea, cu mai multă acurateţe, a progresului în învăţare al elevilor şi, în funcţie de acesta, facilitarea reglării/autoreglării activităţii de învăţare;
• formarea şi dezvoltarea unor competenţe funcţionale, de tipul abilităţilor de prelucrare, sistematizare, restructurare şi utilizare în practică a cunoştinţelor;
• formarea şi dezvoltarea capacităţilor de investigare a realităţii;
• formarea şi dezvoltarea capacităţii de cooperare, a spiritului de echipă;
• dezvoltarea creativităţii;
• dezvoltarea gândirii critice, creative şi laterale;
• dezvoltarea capacităţii de autoorganizare şi autocontrol;
• dezvoltarea capacităţilor de interevaluare şi autoevaluare;
• formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective şi a competenţelor metacognitive;
• cristalizarea unei imagini de sine obiective;
• dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare şi formarea unui stil de învăţare eficient.
     Indrumând astfel învăţarea, profesorii devin mai mult decât surse de informaţii care trebuie memorate. Ei devin facilitatori ai învăţării autentice pe care elevii le pot pune în practică în viitor. Rolul profesorului se transformă în cel de partener în procesul de învăţare, proces în care elevii trebuie să se implice   cu suficientă energie pentru a putea produce schimbările personale cerute de achiziţionarea unor cunoştinţe durabile. Profesorii care folosesc pentru predare şi învăţare un cadru bazat pe implicare activă, valorifică achizițiile cognitive şi stimulează creativitatea elevilor. Elevii si profesorii devin parteneri , iar clasa devine realmente o comunitate de învăţare. Acest lucru depinde doar de noi!

CHIMIE SI REALITATE

Rodica Răcășanu — Thu, 08 Jul 2021 00:18:58 +0300

O plimbare într-o pădure...copacii nemișcați aduc liniște. In ciuda acestei aparente inactivități, în realitate copacii sunt un laborator chimic care funcționează neîntrerupt!
Ce reacție chimică predomină în natură și din ce categorie face parte?
În primul rând, trebuie să luăm în calcul că lumina este elementul de baza al tuturor proceselor importante din natură. Pentru plante și o parte din bacterii, lumina face posibilă fotosinteza, in urma careia din dioxid de carbon, săruri minerale si apă se degajă oxigen si se produce glucoză, principala sursă de energie pentru propriile funcții.

Pentru a putea trăi, a se putea hrăni și a face rost de energie, copacii au nevoie de niște structuri numite cloroplaste, care se găsesc în general în celulele plantelor. Cloroplastele conțin clorofilă, una din substantele organice fundamentale din natură, un pigment de culoare verde care poate fi de mai multe tipuri de la o specie la alta, care are rol de a ajuta în fotosinteză. Practic, prin fotosinteză, planta absoarbe energia luminoasă (adică lumina) de la Soare și o transformă în energie chimică prin intermediul clorofilei, Datorită clorofilei planta absoarbe doar lungimile de unda roşie si albastră care compun lumina, reflectând lumina verde.
Mai sunt și alți pigmenți în frunze, cum ar fi carotenoidele (galben, portocaliu, roșu) dar în cantități mai mici. Combinarea pigmenților cu clorofila face ca verdele frunzelor să aibă diferite nuanțe. Și tot datorită acestor pigmenți, toamna, frunzele devin ruginii.

       Odată cu scurtarea zilelor și sosirea frigului, copacii reabsorb substanțele nutritive din frunze și le stochează pentru o utilizare ulterioară. Clorofila este una din primele molecule care sunt reabsorbite și stocate, iși încetează activitatea prima, dar ceilalți pigmenți rezistă mai mult, și frunzele se fac galbene, portocalii sau roșii. Aceasta este cauza schimbării culorii frunzelor în timp.
      Există multe reacţii redox care au loc în natură. Fotosinteza este un proces de oxido-reducere în care apa se oxidează şi dioxidul de carbon se reduce:

       Importante în restul anului, pe timp de iarnă, frunzele ar pierde o cantitate mare de căldură prin suprafața mare pe care o au, iar in procesul de fotosinteză ar pierde o anumită cantitate de apă, care apoi ar fi reabsorbită. Iarna, copacul nu ar putea face rost de atâta apă încât să o înlocuiască pe cea pierdută prin frunze. Dacă frunzele ar rămâne pe copac, ele ar continua să încerce să facă fotosinteză, dar ar îngheța.
     Există și excepții. Una dintre acestea sunt coniferele (precum bradul, pinul și molidul) care au frunzele în formă de ace. Ele nu sunt la fel de eficiente ca frunzele de foioase când vine vorba de captarea luminii Soarelui, dar pot să facă fotosinteză tot anul. Fiind foarte subțiri, frunzele de conifer sunt etanșe și nu permit apei să iasă. Pe de altă parte, sunt destul de groase si în plus, au și un strat de rășină încât să supraviețuiască gerului de peste iarnă. Datorită acestor caracteristici, frunzele coniferelor pot sta pe copaci timp de câțiva ani fără să cadă.
“Tot ceea ce este viu aspiră la culoare” (J.W Goethe)