Portofoliul – reprezintă un instrument de evaluare complex, ce include experienţa şi rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode de evaluare. Urmăreşte progresul global înregistrat de elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile acestuia înregistrate într-o unitate mai mare de timp – modul, an şcolar. Poate avea și o abordare interdisciplinară, valorificând și corelând cunoștințe dobțndite la mai multe discipline. În acelaşi timp, portofoliul reprezintă un mijloc de valorizare a muncii individuale a elevului, acţionând ca un factor de dezvoltare a personalităţii, elevului acordându-i-se un rol activ în învăţare.

Realizarea portofoliului nu trebuie să fie o sarcină obligatorie pentru toţi elevii; prin modul de realizare şi valorificare a acestuia trebuie să devină o dorinţă a oricărui elev, de a-şi întocmi portofoliul. La vârsta micii școlarități copiii sunt inventivi, manifestă multă energie, sunt interesaţi de ceva nou, îşi pot manifesta creativitatea, sunt perseverenţi în realizarea unui scop, sunt dornici de afirmare; colaborează unii cu alţii şi le plac competiţiile. Toate acestea pot fi fructificate prin activităţi deosebite, realizarea portofoliului făcând parte din acestea. Orice portofoliu are o structură tematică ce poate fi stabilită de profesor sau de comun acord cu elevii. Conţine una sau mai multe teme, cuprinse în mape tematice.

Model de portofoliu:

Structura tematică:

♦ mapa tematică nr.1 - ,,Intră şi tu în jocul cuvintelor” (elemente de vocabular)

Această mapă tematică este alcătuită din fişe-citat, fişe-rezumat, fişe de identificare, de recunoaştere, de dezvoltare şi de creaţie: cuvinte cu înţeles asemănător (sinonime), cu înţeles contrar (antonime), cu mai multe înţelesuri (cuvinte polisemantice), cuvinte compuse, derivate: familii de cuvinte, jocuri de cuvinte propuse pentru compunerea problemelor matematice, probleme în versuri (matematica distractivă). O parte din fişe sunt alcătuite de elevi; altele (cele de dezvoltare şi de creaţie, sunt date de profesor).

♦ mapa tematică nr.2 - ,,Marele povestitor român, Ion Creangă”

Fişa nr.1: Pe baza metodei investigaţiei, elevii alcătuiesc fişa biografică a scriitorului:

« satul natal;

« familia;

« drumul învăţăturii;

« publicaţii; 

Fişa nr.2: Durabila prietenie dintre Creangă şi Eminescu;

Fişa nr.3: Universul copilăriei lui Nică

« citate din ,,Amintiri din copilărie” cu secvenţe din: descrierea satului natal, imaginea mamei, ,,La cireşe”, ,,La scăldat”, ,,Pupăza din tei”, ş.a.

« compuneri: De vorbă cu Nică, Nică e printre noi, Lumea văzută prin ochii lui Ion Creangă

Fişa nr.4: Drumul școlirii, călătorie pe hartă – imagini din localități, fotografii ale școlilor, ”harta cu indicatori” ș.a.

Fişa nr.5: Să pătrundem în lumea slovelor... - explicarea unor regionalisme, expresii populare; - proverbe, zicători, vorbe de duh.

Fişa nr.6: ,,Moş Ion Roată şi vodă Cuza”- contextul istoric – fişă-aplicaţie;

Fişa nr.7: ,,De-a actorii” – fotografii cu imagini/secvenţe din dramatizările puse în scenă de elevi după amintirile, poveştile sau povestirile scrise de Ion Creangă.

♦ mapa tematică nr.3 - ,,Fiinţe dragi mie”

« Imaginea mamei – mama în viziunea unor mari scriitori (citate); - compunere despre mama;

« La bunici – compunere cu început dat;

« Caracterizarea colegului de bancă/a unui prieten – compunere după un plan dat;

« Scriitorul meu de suflet – scurtă bibliografie, compuneri;

« Muzicianul meu preferat – compuneri, cântece;

« Lumea necuvântătoarelor – compuneri, desene, cântece;

« Învățătoarea mea – compuneri, desene, creații în versuri.

Portofoliul nu constituie un simplu mijloc de colecţionare a unei cantităţi de material faptic. Este un instrument lucrativ, în sensul că elevul poate apela la fişe ori de câte ori simte nevoia; poate completa conţinutul mapelor tematice (acestea au un caracter deschis); poate reveni, în timp, cu observaţii suplimentare. Portofoliul sintetizează activitatea elevului/elevilor pe o perioadă mai mare de timp, servind astfel şi ca modalitate de evaluare sumativă, oferind în plus, date despre evoluţia şi progresele realizate de elevi. Înscriindu-se în liniile reformei curriculare, evaluarea este calitativ de tip descriptiv, activă, pozitivă, cu un pronunţat caracter formativ, având în vedere elevul, participant activ la formarea sa, conştientizând capacităţile sale.

După Ioan Şerdean capacitatea de a gândi creator trebuie să fie o caracteristică de primă dimensiune a omului societăţii contemporane. În societatea modernă, progresul este de neconceput fără a avea creatori numeroşi; nu se poate aştepta până vor apărea «creatori în mod natural», tema creativităţii nu poate fi lăsată ca o manifestare a hazardului în sfera evoluţiei istorice. Problema cultivării creativităţii poate fi realizată prin folosirea unor tehnici didactice care să permită «învăţarea creativităţii».” Prin formele de evaluare prezentate, am arătat că în evaluare, creativitatea este un indicator de preţ; ea presupune formarea unor capacităţi de cunoaştere, ce devin fundamente ale procesului creativ real, care permit găsirea unor soluţii, idei, metode etc., ,,descoperite” pe cale independentă, prin efort propriu de gândire, de către cei supuşi actului evaluării.

Prioritară rămâne necesitatea formării creatorilor în proporţii ,,de masă”. Problema aceasta, deloc simplă, poate fi rezolvată prin folosirea unor tehnici didactice care să favorizeze ,,învăţarea creativităţii”. Este vorba de găsirea unor căi, a unor soluţii care, chiar dacă nu sunt noi pentru societate, au fost stabilite pe o cale independentă, prin efort propriu de gândire. Prin urmare, cei care caută şi care, mai ales, găsesc asemenea soluţii, îşi cultivă, îşi exersează capacităţile creative, ce pot evolua într-o manieră de natură să le sporească valoarea calitativă, implicit nivelul originalităţii. Importante sunt nu atât achiziţiile informaţionale, cât mai ales capacităţile creative, care rămân durabile prin exersarea lor sistematică. În actul evaluativ, asemenea indicatori ridică în mod considerabil standardul de performanţă, nivelul calitativ al acestei componente a procesului didactic.

Bibliografie

1. IONESCU, Miron, RADU, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2004

2. ŞERDEAN, Ioan, Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Ed. Corint, Bucureşti, 2005

3. UNGUREANU, Adalmina, Metodica studierii limbii şi literaturii române – învăţământul primar, Ed. AS’S, Iaşi, 2003

prof. Nacu Roxana - Școala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici”, Bârlad

Este adevărat că anul 2020 a adus schimbări majore în viețile noastre. Perioada pandemică a influențat foarte mult sistemul educațional, punând elevii și profesorii în situația de a comunica virtual pe termen lung. Consider că totul a fost benefic, deoarece prin digitalizarea procesului de predare-învățare-evaluare s-au dezvoltat platflormele educaționale existente până în anul 2020 și au apărut noi platforme educaționale și aplicații menite să sprijine considerabil educația în școli. Dacă până atunci folosirea tehnologiei la clasă s-a realizat opțional, ori ca parte integrantă în contextul desfășurării activității curente la clasă, anul 2020 a adus „marea schimbare” și anume folosirea 100% a tehnologiei în procesul educațional.

Pandemia a scos la iveală situații în care mulți profesori chiar și-au depășit limitele pentru a se adapta și a putea să-și instruiască în continuare elevii la standardele obișnuite. Au învățat să acceseze platformele educaționale și au folosit instrumente digitalizate de predare-învățare și evaluare. Având în vedere salturile rapide din punct de vedere tehnologic prin care trece omenirea, dar și particularitățile noilor generații de copii, digitalizarea a devenit o necesitate.

În acest context al schimbărilor, plin de provocări, atitudinea mea a fost de a regândi modalitățile de predare-învățare folosind instrumentele digitale potrivite clasei mele. Din prima zi a „Școlii de acasă” am căutat să folosesc cele mai eficiente mijloace și tehnici de a-mi continua activitatea cu elevii mei. Am folosit ca mijloace de comunicare virtuală grupul închis Facebook „Clasa Prietenii Terrei#3”, Platforma ASQ, Platforma Campusului Virtual ISJ Vaslui, platforma educațională G-Suite for Education, dezvoltată cu succes și la nivelul școlii noastre, Școala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici” din Bârlad. Am contribuit la dezvoltarea instrumentelor digitale de predare-învățare, realizând multe resurse digitale pe platformele/aplicațiile: Campusul Virtual al ISJ Vaslui, ASQ, Wordwall.net, Padlet.com, Didactic.ro, Kahoot.com, LearningApps.org și lista poate continua. După perioada pandemică sistemul educațional digitalizat s-a dezvoltat foarte mult, beneficiile noilor tehnologii observându-se în interesul cadrelor didactice pentru pregătirea în acest sens, pentru îmbunătățirea activității zilnice la clasă, în condițiile în care tehnologia a evoluat foarte mult, într-un ritm alert.

Noile tehnologii și procesul de digitalizare a schimbat sistemul educațional în lumea întreagă. Este important de punctat faptul că eTwinning este o largă comunitate a şcolilor din Europa, care oferă personalului didactic ce activează în şcolile din ţările europene participante o platformă de comunicare, colaborare, demarare de proiecte şi schimb de informaţii, pe scurt, un spaţiu în care să simtă că fac parte din cea mai palpitantă comunitate educaţională din Europa. eTwinning a devenit parte integrantă a Erasmus+, Programul UE pentru Educație, Formare, Tineret și Sport. Activez în cadrul acestei comunități educaționale din anul 2015 până în prezent – 2025. În cadrul acestei comunități europene am cunoscut profesori din diferite țări, având șansa de a participa la proiecte și evenimente educaționale în cadrul cărora am făcut schimb de experiență în domeniul educației școlare. Datorită noilor tehnologii am avut posibilitatea participării la webinarii organizate online atât cu profesorii cât și cu elevii școlilor implicate în proiectele derulate.

Un proiect foarte interesant la care am participat alături de elevii mei în acest an școlar (2024-2025) este Proiectul eTwinning „CULTURAL EXPLORER WITH FOLK SONGS AND FAIRY TALES”, în parteneriat Turcia - România (7 profesori din Turcia și 3 profesori din România). Școala Gimnazială “Episcop Iacov Antonovici” din Bârlad este reprezentată de prof. Nacu Roxana.

Perioadă de desfășurare: an școlar 2024-2025

Despre proiect:

Limbă: turcă, engleză, azeră Interval de vârstă: 5-10 ani

Subiecte: Istorie culturală, muzică, discipline școlare și preșcolare, educație fizică, geografie, limbă și literatură, teatru, istorie, cetățenie, educație pentru mediu

Obiective:

1. Să ne asigurăm că moștenirea noastră culturală imaterială este transferată generațiilor viitoare;

2. Să se efectueze demersurile necesare pentru o cooperare eficientă între școlile partenere;

3. Să se ofere elevilor încredere în sine și oportunitatea de a se exprima;

4. Să se disemineze munca pe care am implementat-o în cadrul proiectului prin colaborare, interacțiune și comunicare cu fondatorii și partenerii proiectului prin partajarea de fotografii și imagini video pe pagina proiectului Twinspace, pe conturile de social media pe care le-am creat pentru proiectul nostru;

5. Să se includă activități axate pe cultură în învățarea copiilor;

6. Să se prezinte poveștile alese folosind jocuri, muzică, pictură, materiale tridimensionale, dramaturgie, pentru a le permite să interiorizeze emoția descrisă în textul literar.

Planul de activități:

Din sfera activităților desfășurate menționez:

- Atelierul meu de divertisment (atelier de știință, atelier de descoperire, codificare)

- Knowing My Country (evenimente muzicale care vor fi implementate pe tot parcursul instruirii)

OCTOMBRIE: - poster, concurs de logo-uri, board Etwining, sondaj de lansare a proiectului, videoclipuri promoționale

NOIEMBRIE: - Bunici la școală - Jocuri tradiționale (prezentarea jocului și a jucăriilor tradiționale)

DECEMBRIE: - Activitate cu părinții (o reconstituire a poveștilor folosind costume tradiționale)

- Ateliere de gătit tradițional (colaborare cu părinții)

IANUARIE: Expoziție de final de proiect, sondaj de sfârșit de proiect, e-magazine, materiale video

Activități propuse:

- Webinarii online cu profesorii implicați în proiect;

- Activități specifice tematicii proiectului (jocuri și jucării tradiționale, evenimente muzicale, atelier de teatru pe baza poveștilor citite, bucate tradiționale); - ⁠Întâlniri online cu copiii;

- ⁠Activități desfășurate în colaborare cu familia (părinți, bunici).

Rezultate așteptate:

1. Dezvoltarea imaginației și a abilităților de exprimare a elevilor implicați în proiect;

2. Consolidarea cunoștințelor despre basm, pictură, teatru, muzică și joc în educația copiilor;

3. Efectuarea de sondaje în rândul managerilor de proiect, a membrilor echipei, părinților, pe tot parcursul proiectului;

4. Schimbul de idei și de bune practici educaționale prin cooperarea între școlile partenere în proiect;

5. Să se asigure că fondatorii și partenerii proiectului interacționează și comunică cu activitățile comune desfășurate.

Acest proiect reprezintă un parteneriat internațional de valoare, care a adus împreună elevi și profesori din diferite țări, pentru un real schimb de experiență și bune practici, folosind tehnologiile moderne pentru realizarea strânsei colaborări dintre școli, pentru organizarea activităților on-line și pentru realizarea diferitelor materiale informative, de monitorizare, a chestionarelor de satisfacție, a prezentărilor și materialelor video necesare derulării proiectului. Integrarea tehnologiilor moderne în viața școlii a devenit o necesitate și o normalitate a vremurilor pe care le trăim. Inteligența artificială ne ajută să fim ancorați permanent la cerințele societății actuale, de aceea sistemul educațional digitalizat este în progres continuu, iar noi trebuie să ne adaptăm, pentru a le oferi viitoarelor generații de copii educația necesară.

Bibliografie:

https://school-education.ec.europa.eu/en/etwinning?check_logged_in=1  

https://school-education.ec.europa.eu/en/etwinning/projects/cultural-explorer-folk-songs-and-fairy-tales-turkulerle-masallarla-kultur-kasifi/twinspace

Domeniul cultural-artistic (literatură)

PREZENTAREA PROIECTULUI

Argument: „Un copil care citeşte va fi un adult care gândeşte” – Sasha Salmina

Cititul, împărtășirea poveștilor, familiarizarea cu universul cărților ajută dezvoltarea timpurie a copilului în numeroase moduri. Cititul îl familiarizează pe copil cu sunetele și cuvintele, promovează dezvoltarea creierului și imaginația, îl învață despre lumea din jurul său, îi dezvoltă vocabularul și, în cele din urmă, cultivă dragostea pentru literatură și îl încurajează să fie curios și să continue să citească mai târziu în copilărie. În funcție de vârsta la care se află, un copil trebuie să citească sau să i se citească cel puțin 15 – 20 de minute pe zi. Când vorbim despre copii la vârsta școlară mică, ne gândim că deja se află în stadiul dezvoltării cognitive potrivit cititului independent de intervenția unui adult. Însă copiii au tendința de a se îndepărta de lectură, atracțiile din jur fiind tot mai mari, tehnologia fiind cea care domină prezentul. Atunci, prezența adultului este foarte importantă pentru a schimba ordinea priorităților copiilor, implicându-se activ, cu responsabilitate în buna creștere a minților fragede, aflate în perioada formării, a dezvoltării. Clubul de lectură „Stele pentru cititori” este o activitate organizată la bibliotecă, cu scopul de a atrage copiii către lectură. Fiecare întâlnire de club are o prezență inedită: un scriitor preferat de copii, cărți cu o anumită tematică (despre animale, despre sărbătoarea Crăciunului), o carte citită de toți copiii sau cartea preferată, prezentate în variate moduri: prin jocuri interactive de captare a atenției, sub formă de lapbook, folosind jocul de rol sau aducând un element surpriză. Aceste tipuri de activități aduc copiii împreună, îi ajută să citească, să povestească, să caracterizeze personaje, să facă schimb de idei, să aibă propriile opinii și să le dezvăluie celorlați.

Este proiectul meu de suflet, desfășurat cu încă două generații de copii. Cred în puterea cărților și în curiozitatea fără granițe a copiilor. Ne revine misiunea de a le satisface copiilor curiozitatea de a descoperi lumea fascinantă a cărților.

Scopul proiectului:

•Crearea unei percepții pozitive față de cărți și de lectură

•Dezvoltarea limbajului, a vocabularului și a spiritului creativ

Obiectivele specifice ale proiectului:

1.Elaborarea, redactarea proiectului educativ și formarea echipei de implementare;

2.Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susține o opinie referitoare la mesajul citit;

3.Formularea unei păreri/opinii despre o povestire/personajele acesteia și prezentarea ei;

4.Evaluarea elementelor textuale care conduc la înțelegerea de profunzime în cadrul lecturii;

5.Recitarea poeziilor folosind intonația potrivită, mimica și gesturile corespunzătoare;

6.Prezentarea ordonată logic și cronologic a unui proiect despre o carte citită;

7.Colaborarea, ajutorul reciproc în realizarea proiectelor despre cărțile preferate;

8.Desfășurarea unor proiecte tip lapbook, cu informații bine documentate, dar și jocuri interactive despre cărțile citite;

9.Acordarea diplomelor și a premiilor – stele pentru cititori.

Activităţi propuse:

1.Formarea echipei de proiect și elaborarea proiectului – noiembrie 2024

2.Lecturi preferate de Crăciun – ȘCOALA ALTFEL decembrie 2024

3.Mihai Eminescu – Luceafărul poeziei românești – 15 ianuarie 2025

4.ZICI – Ziua Internațională a Cititului Împreună – 7 februarie 2025

5.Copilul și mama prezintă CARTEA PREFERATĂ – martie 2025

6.Cărți de calitate – aprilie-mai 2025

7.Festivitatea de acordare a stelelor pentru cititori – iunie 2025