Preambul. Un punct forte al acestui proiect a fost faptul că am putut discuta între profesori, pentru a stabili un program al activităților, un calendar al desfășurării acestora fără a impune și fără sincope. Fiecare dintre noi a înțeles că școala de proveniență are un ritm propriu, elevii și partenerul profesor de proiect au un ritm propriu la care proiectul nostru trebuie să se adapteze, ceea ce înseamnă înțelegere mutuală și colaborare.
Un alt punct forte al acestui proiect a fost intergarea activităților în valorile și atitudinile UE prezențe și programa școlară a clasei a IX-a, bilingvă francofonă. Elevii au trebuit să manifeste flexibilitate  în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă cu colegii și pertenerii lor din orvietto, Italia. Ei au consșientizat rolul limbii moderne franceze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii universale prin meldiile pe care le-am propus unii altora spre ascultare și au manifestat disponibilitate pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale transmise cu ajutorul limbii franceze. Prin sondajul pe care l-au relaizat și prin răspunsurile pe care le-au oferit colegilor lor in timpul videoconferinșelor ( 5 videoconferințe) și pein mesajele de răspuns a postările lor pe padlet, elevii au demonstrat ca au un interes pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin receptarea unei varietăţi de muzică în limba franceză, italiană, română şi prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural francofon , italian și românesc prin activitățile de inetracțiune cu rpivire la momentele zilei n care ascultă muzică, la situațiile in care muzica i-a ajutat să depășească obstacole, dificultăți.
(https://school-education.ec.europa.eu/en/etwinning/projects/la-musique-des-jeunes)
La musique des jeunes – Un proiect eTwinning care transformă muzica în limbaj intercultural
În anul școlar 2025–2026, Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” Brașov și Liceul lingvistic IIS Majorana-Maitani Orvieto au dezvoltat un proiect eTwinning cu o miză profund umană: apropierea tinerilor prin muzică. Intitulat La musique des jeunes, proiectul a reunit elevi de 14–16 ani într-o serie de activități colaborative menite să stimuleze comunicarea, toleranța culturală și expresivitatea artistică.
Documentul de evaluare subliniază încă din preambul un element esențial: „Fiecare dintre noi a înțeles că școala de proveniență are un ritm propriu… ceea ce înseamnă înțelegere mutuală și colaborare.” Această atitudine a devenit fundamentul unui proiect fluid, adaptat nevoilor reale ale elevilor și ritmului fiecărei instituții.
Un proiect construit pe colaborare autentică.Colaborarea dintre cele două școli a depășit nivelul formal al comunicării. Profesorii au organizat o întâlnire virtuală preliminară pentru a stabili obiectivele, aplicațiile digitale, calendarul și modul de evaluare. Elevii au participat la cinci întâlniri online, desfășurate lunar, în care au discutat despre preferințele lor muzicale, despre momentele în care ascultă muzică și despre rolul acesteia în viața lor.
Un fragment din conversațiile profesorilor ilustrează dinamica naturală a colaborării: „On pose des questions sur les chansons préférées?… A tour de rôle? Un de tes élèves, puis un de mes élèves?” Această coordonare atentă a permis ca fiecare activitate să fie construită în oglindă, cu responsabilități împărțite echilibrat.
Activități care pun elevii în centru. Proiectul a inclus șapte activități majore, fiecare cu un rol formativ:
• Se présenter – elevii s-au prezentat reciproc, punând întrebări despre hobby-uri, familie și muzică.
• Ma mélodie préférée – fiecare elev a propus o melodie preferată și a explicat motivele alegerii.
• Sondajul Top 3 – elevii au votat cele mai apreciate melodii românești și italiene.
• Interviul în parc – o activitate propusă chiar de elevii români, în care au jucat roluri de jurnaliști și trecători.
• La musique comme thérapie – elevii au împărtășit situații personale în care muzica i-a ajutat să depășească dificultăți.
• Evaluarea finală – o întâlnire online în care au discutat deschis despre punctele forte și slabe ale proiectului.
Documentul notează cu admirație autonomia elevilor: „Activitatea de realizare a interviului în parc s-a bucurat de cea mai mare bucurie, pentru că a fost propusă de ei și realizată în totalitate de ei.”

Tehnologia – un instrument pedagogic esențial. Proiectul a integrat o gamă largă de instrumente digitale, ca de exemplu :
• Google Meet pentru întâlnirile online
• Padlet și Digipad pentru colaborare vizuală
• Vocaroo pentru înregistrări audio
• WhatsApp pentru coordonare rapidă
• YouTube pentru publicarea interviului
Utilizarea tehnologiei nu a fost un scop în sine, ci un mijloc de a facilita comunicarea și de a depăși limitele geografice. Documentul subliniază: „Tehnologia este utilizată pentru a ajuta partenerii să își atingă obiectivele pedagogice.”
Abordări pedagogice moderne și roluri diverse. Proiectul a valorificat metode variate: conversații naturale, producere de mesaje orale, activități de imersiune, cercetare comparativă, rezolvarea de probleme. Elevii au preluat roluri multiple – jurnaliști, actori, tehnicieni, creatori de conținut – dezvoltând competențe transversale.
Un aspect remarcabil este dezvoltarea competențelor interculturale. Elevii au învățat să accepte diferențele, să depășească stereotipurile și să exprime opinii contradictorii într-un mod civilizat. „Ei au manifestat disponibilitate pentru acceptarea diferențelor și pentru manifestarea toleranței.”
Integrarea curriculară – un proiect ancorat în programa L1
Proiectul a fost integrat în programa de limba franceză, nivel L1, dezvoltând toate cele patru competențe generale:
1. Receptarea mesajelor orale și scrise
2. Producerea de mesaje adecvate contextului
3. Interacțiunea în comunicare orală și scrisă
4. Transferul și medierea mesajelor
Activitățile au fost realizate în proporție de 90% în timpul orelor de curs, ceea ce a permis o continuitate didactică și o evaluare riguroasă.
Impactul asupra elevilor și profesorilor. Evaluările elevilor, publicate pe platforma eTwinning, arată dorința lor de a continua astfel de proiecte, de a avea mai multe întâlniri online și de a-și îmbunătăți competențele de comunicare în limba franceză. Profesorul coordonator notează: „Din punctul meu de vedere, proiectul a fost un succes didactic, bazat pe dezvoltarea competențelor, ritmicitate, colaborare, instrumente tehnice variate.”
Concluzie – Muzica devine punte între culturi. La musique des jeunes este un exemplu de bună practică în colaborarea internațională. Muzica, un limbaj universal, a devenit pretextul ideal pentru a dezvolta competențe lingvistice, digitale, sociale și culturale.
Proiectul nu doar a conectat două comunități școlare, ci a creat un spațiu sigur în care adolescenții au putut vorbi despre emoții, preferințe, vulnerabilități și identitate. A fost, în sensul cel mai profund, un exercițiu de umanitate.