De Paște, fii mai bun! Obiceiuri și tradiții românești străvechi

Simona-Violeta Clinciu — Wed, 23 Apr 2025 23:28:33 +0300

DE PAȘTE, FII MAI BUN!
(Tradiții și obiceiuri românești străvechi)

Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene).
În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus.
Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară mâncăruri tradiționale: pască, cozonac, drob, dar și alte preparate specifice diferitelor zone ale României.
În mai multe sate din Moldova, tradiția cere să ne spălăm pe față cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani și un ou roșu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roșu, bogați și sănătoși. Potrivit aceluiași obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii. Tot în Moldova oamenii pun dimineața un ou roșu și unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa acea se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni și pielea albă precum cele două ouă, tot anul. La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda ușii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele. Un alt obicei spune că, din primul ou ciocnit în ziua de Paști trebuie să mănânce toți membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună. Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenușuri în prima zi de Paști, pregătește-te de nuntă; o vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând.
În lumea tradițional românească, oamenii se pregăteau cu mult sârg atât din punct de vedere spiritual (prin post) cât și din punct de vedere lumesc, încercând să pășească curați sufletește în ziua de Paște, în biserica satului pentru slujbă și liniște sufletească.
În Săptămâna Patimilor se definitivau pregătirile. Pentru sfintele Paști totul trebuia să fie în bună rânduială, locuințele să fie îngrijite și curate. Se termina curățenia, se împristeau ouăle, se făcea pasca, se tăiau mieii. În mod tradițional, până înainte de joia mare, bărbații lucrau munca câmpului. Odată cu joia mare, începeau și lucrările de pe lângă casa. Se tăiau mieii sau după caz purceii, se mătura curtea și strada din fața casei și se pregăteau hainele de sărbătoare.
În Transilvania și Banat se credea că în Joia Mare n-ai voie să dormi ziua. Cel care va dormi va fi „puturos, leneș și netrebnic” tot anul. Tot omul avea pentru ziua de Paște cel puțin o piesă de îmbracaminte nouă.
Tot în vinerea mare, se ține post negru, nu se mănâncă, nu se bea și nu se lucrează nimic, obiceiuri transmise din generații în generații cu pioșenie și credință.

Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C8%99ti;
2. Ileana Vasilescu, Paștele la români, Editura House of Quides, 2011.

Tradițiile sunt esența noastr� ...