DE PAȘTE, FII MAI BUN! (Simboluri pascale)

Publicat în 24. 04. 2025 de Simona-Violeta Clinciu

Simbolurie pascale specifice neamului românesc, creştini din moşi strămoşi, au rămas peste veacuri aceleaşi: oul, mielul, salcia, lumânarea aprinsă, pasca creştinilor, peştele, crucea/crucifixul. Oul, în mod simbolic, a fost asociat întotdeauna cu renaşterea, cu ţnceputurile, apoi cu Învierea Domnului. Pentru colorarea ouălelor a fost folosit iniţial doar roşul, acesta simbolizând sângele lui Hristos; mai târziu apar ouăle încondeiate cu teme şi motive diverse. Mielul simbolizează inocenţa, blândeţea şi puritatea, întruchipând triumful înnoirii, victoria ciclică a vieţii asupra morţii. Salcia plângătoare este pusă în legătură cu tristeţea şi moartea, dar ea este considerată şi simbolul Legii divine a nemuririi sufletului. Lumînarea aprinsă simbolizează lumina divină a lui Hristos, învierea, credinţa, şansa ficăruia de a se înălţa; arzând şi luminând simbolizeauă sacrificiul, topindu-se în tăcere. Pasca creştinilor, ca o pâine rotundă, împodobită cu o cruce, semnifică promisiunea învierii trupului şi a vieţii veşnice. Peştele este simbolul apei, vieţii, fecundităţii şi înţelepciunii, fiind unul dintre cele mai timpurii simboluri creştine, dar şi botezul cu apă, viaţă şi hrană spirituală. Simbolistica crucii ar putea fi rezumată la o veche ghicitoare: ʺCare este pomul cu rădăcinile în iad, cu vârful la Tronul lui Dumnezeu, între ramurile sale cuprinzând Lumea?ʺ Toate acestea, copiii noștri le văd în casa lor, la bunicii și părinții lor, le învață de mici, ca mai apoi să le transmită următoarelor generații. Pentru copiii, ce văd acasă, este sfânt, iar dacă la școală li se insuflă aceleași valori morale sănătoase, precum bunicii și părinții lor, viitorii adulți vor fi părinți minunați și cetățeni responsabili. Noi, profesorii, în acest secol al vitezei și al tehnologizării sistemului de învățământ, prin diverse activități extrașcolare, încercăm să le cultivăm copiilor sentimente de compasiune, respect, simpatie, generozitate, bunătate față de semenii lor; o modalitate prin care putem duce la îndeplinire acestea fiind Proiectele Educative, cu caracter de voluntariat, pe care noi le desfășurăm frecvent în mediul școlar, în parteneriate cu diferite instituții, precum: Cămine pentru persoane vârstnice, Biblioteca Municipală, Muzeul Octavian Moșescu, Casa de Cultură și alte asemenea. În anii trecuți, am derulat cu elevii mei asemenea activități, în cadrul proiectului intitulat „Jocurile copilăriei, între tradiție și modernism”, mergând la un centru de îngrijire bâtrâni din comunitatea noastră, cu felicitările realizate de copii și câteva dulciuri. Totodată, le-am prezentat și un micuț moment artistic, cântându-le câteva melodii populare. Evenimentul s-a desfășurat cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, la el participând toți locuitorii acestui așezămînt. Evenimentul, ca activitate integrantă a unui proiect județean, a constat în prezentarea unui mic program artistic, urmat de dăruirea de felicitări și dulciuri pentru locuitorii centrului. Momentul a fost emoționant, bunicuțele noastre fiind plăcut impresionate. Voluntariatul, ca activitate extrașcolară, aduce cu sine multiple beneficii: parcă ești tu mai bun, te simți mai bine când dăruiești și vezi chipuri fericite și zâmbete pe buze. La copii, asemenea activități pot conduce la sentimente de generozitate, dezvoltând spiritul civic, gândind la bunicii lor, care i-au crescut, și pe care-i iubesc și respectă totodată. În mediul școlar, activitățile de voluntariat pot îmbrăca diverse forme: dăruind jucării unor copii din medii defavorizate, participând benevol la activități cu caracter caritabil prin susținerea unor programe artistice, dăruind fructe și legume copiilor sau persoanelor, ce provin din medii dezavantajate, trimițând colete cu produse specifice copiilor (hăinuțe, produse de igienă, rechizite, jucării) cu ocazia unor sărbători importante, precum Crăciunul și Paștele, de exemplu,... și exemplele ar putea continua. Copiii ne oferă exemple de bunătate în fiecare zi: când ajută colegul la teme, îl întreabă dacă-l mai doare capul, dacă-i ok, dacă vine în parc, după ore, dacă merg împreună acasă, iar noi, dascălii lor trebuie să găsim resurse sufletești să le păstrăm seninul din priviri și zâmbetele inocente. Chiar dacă timpurile sunt presărate cu evenimente mondiale zbuciumate, în care oamenii suferă, noi trebuie să le insuflăm, prin ceea ce întreprindem la școală, speranță, bucurie, empatie, pentru a-i responsabiliza, în calitatea lor de viitori adulți. Paștele este un motiv, în plus, să ne gândim la semenii noștri, să le sărim în ajutor, dacă putem, să oferim bucurii copiilor, să ne înnobilăm sufletește înaintea celebrării sfintei sărbători. Străbătând veacurile, sărbătorile românilor îmbină două mari cicluri: cel al sărbătorilor religioase cu cel al trecerii omului, adică viaţa acestuia, parcă prea repede trecătoare. Când vine Paştele, să încercăm să fim mai buni, mai generoşi, să dăruim din ceea ce avem şi celor năpăstuiţi de soartă; să dăruim un colăcel, un ou roşu, o vorbă bună, un zâmbet cald. Proiectul județean - “Jocurile copilăriei, între tradiție și modernism” Concursuri, creativitate, jocuri, generozitate, voluntariat.

Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C8%99ti;
2. Ileana Vasilescu, Paștele la români, Editura House of Quides, 2011.