<![CDATA[iTeach: Blog-urile colegilor]]> https://iteach.ro:443/pg/blog/simona.codrea/friends/?offset=10 https://iteach.ro/pg/blog/claudia.toma/read/196431/la-responsabilité-collective-comme-argument-axiologique-dans-la-presse-française-lors-de-l-instauration-de-l-obligation-vaccinale-en-2018 Wed, 03 Sep 2025 17:14:34 +0300 https://iteach.ro/pg/blog/claudia.toma/read/196431/la-responsabilité-collective-comme-argument-axiologique-dans-la-presse-française-lors-de-l-instauration-de-l-obligation-vaccinale-en-2018 <![CDATA[La responsabilité collective comme argument axiologique dans la presse française lors de l’instauration de l’obligation vaccinale en 2018]]> L’introduction en 2018 de l’obligation de onze vaccins pour les enfants en France a généré une importante controverse médiatique. Si certains médias ont choisi de mettre en avant la liberté individuelle ou la prudence face à l’incertitude scientifique, une part significative de la presse a défendu la mesure en invoquant la responsabilité collective. Cet article analyse la manière dont cette notion est construite comme argument, en s’appuyant sur les catégories d’arguments proposées par Chaïm Perelman et Lucie Olbrechts-Tyteca dans Le Traité de l’argumentation, ainsi que sur les observations de Marianne Doury concernant les controverses publiques. Des exemples précis tirés de la presse écrite illustrent comment le discours journalistique met en scène la responsabilité collective comme valeur supérieure, destinée à légitimer la contrainte vaccinale.
L’année 2018 marque un tournant dans la politique de santé publique française avec l’adoption d’une loi rendant obligatoires onze vaccins pour les enfants de moins de deux ans. Cette mesure, soutenue par la ministre de la Santé Agnès Buzyn, répondait à la résurgence d’épidémies de rougeole et à une baisse préoccupante de la couverture vaccinale. Elle s’est inscrite dans un contexte de crise de confiance envers les institutions médicales et politiques, où la parole scientifique elle-même faisait l’objet de débats et de contestations. La presse française, en tant qu’espace privilégié de circulation des idées et des arguments, a largement relayé les discussions qui ont opposé partisans et adversaires de l’obligation vaccinale. Parmi les arguments avancés, celui de la responsabilité collective apparaît comme un pivot rhétorique majeur du discours favorable à la loi.
La construction argumentative de la responsabilité collective
Selon Perelman et Olbrechts-Tyteca, les arguments fondés sur la valeur et sur la hiérarchie des valeurs jouent un rôle central dans la persuasion. La responsabilité collective correspond précisément à une valeur qui transcende les intérêts individuels et qui se présente comme supérieure à la liberté de choix individuelle. Ainsi, dans Le Monde (janvier 2018), on pouvait lire : « La vaccination n’est pas seulement une affaire individuelle. En refusant de vacciner leurs enfants, certains parents compromettent l’immunité collective dont dépendent les plus fragiles ». Ce passage illustre un argument par liaison pragmatique : les conséquences d’un acte individuel sont mises en avant pour démontrer la nécessité de l’acte collectif.
De surcroît, cet exemple révèle ce que Perelman appelle une stratégie de hiérarchisation des valeurs : la santé publique est posée comme un bien supérieur à la liberté de choix, laquelle est relativisée au profit d’une solidarité sanitaire. Marianne Doury montre que, dans les controverses médiatiques, l’appel à la responsabilité sociale agit comme un argument de légitimation, car il transforme une mesure technique en impératif moral. La presse n’évoque pas seulement des données épidémiologiques, mais construit un discours normatif où refuser le vaccin devient un comportement répréhensible, associé à l’égoïsme ou à l’indifférence envers autrui. Ce cadrage rhétorique vise à créer un consensus autour d’une valeur partagée et à rendre inacceptable toute position divergente, ce qui illustre la force persuasive de l’argument de responsabilité collective.
L’argument de solidarité et sa mise en discours
L’argument de responsabilité collective, tel qu’il apparaît dans la presse française en 2018 à l’occasion de l’instauration de l’obligation vaccinale, constitue un exemple particulièrement révélateur de la manière dont les médias contribuent à façonner une norme sociale. Au-delà du contenu scientifique relatif à l’efficacité des vaccins, ce qui se joue dans le discours journalistique est la construction d’un cadre de pensée dans lequel la solidarité devient une valeur contraignante et incontestable. L’analyse des faits de langue employés dans les articles permet de mettre en évidence les procédés par lesquels l’argument de solidarité est mis en scène et rendu opérationnel dans l’espace public.
Un premier élément remarquable réside dans l’élargissement systématique du champ d’application de l’action vaccinale. Dans Libération (février 2018), le titre « Vacciner, c’est protéger ses enfants mais aussi les autres » illustre une stratégie discursive d’extension. Le syntagme « mais aussi » fonctionne ici comme un opérateur argumentatif qui inscrit l’acte médical individuel dans une relation de dépendance réciproque. Ainsi, l’action la plus intime – protéger son propre enfant – se voit immédiatement reliée à une responsabilité élargie qui concerne l’ensemble du corps social. Cette formulation traduit ce que Perelman désigne sous le terme de « technique de liaison », dans laquelle l’orateur, ou ici le journaliste, relie deux domaines de réalité distincts (l’intime et le collectif) afin de produire un effet de nécessité. La solidarité n’est plus seulement une option morale, mais une conséquence logique de l’acte vaccinal.
Dans Le Figaro (mars 2018), on pouvait lire : « Chaque parent doit comprendre que le geste de vaccination n’est pas seulement pour son enfant, mais pour l’ensemble de la société ». Le recours au modal « doit » introduit une dimension injonctive qui dépasse le simple conseil. La responsabilité est érigée en obligation morale, et le champ sémantique du devoir encadre la liberté parentale. Le lexique de l’« ensemble de la société » accentue le passage de l’individuel au collectif : on n’agit pas pour soi, mais pour une totalité supérieure. Marianne Doury souligne dans ses travaux que ce type d’argument fonctionne comme un argument de légitimation : il mobilise une valeur supérieure, ici la solidarité nationale, pour imposer la validité d’une position et rendre toute contestation socialement inacceptable.
Ces formulations relèvent également de ce que Perelman appelle la technique de « présence », qui consiste à rendre saillant un élément du réel pour influencer l’adhésion de l’auditoire. En insistant sur « les autres » ou sur « l’ensemble de la société », les journalistes donnent une présence discursive à des acteurs absents mais supposés vulnérables – nourrissons trop jeunes pour être vaccinés, personnes immunodéprimées – qui deviennent les figures symboliques de la responsabilité collective. L’effet pathétique se superpose alors à la logique argumentative : refuser le vaccin équivaut à mettre en danger autrui, ce qui est difficilement défendable sur le plan éthique.
Par ailleurs, ces discours s’appuient sur une opposition structurante entre deux valeurs : la liberté individuelle et la responsabilité collective. Or, cette opposition n’est pas présentée comme un simple débat équilibré. Par le biais d’une hiérarchisation implicite, la presse fait prévaloir la solidarité sur l’autonomie. Cette hiérarchisation rejoint la typologie de Perelman concernant les arguments fondés sur les valeurs : il ne s’agit pas d’invalider la liberté, mais de la subordonner à une valeur jugée supérieure, celle de la santé publique. Ainsi, le discours médiatique ne nie pas le droit des parents à décider, mais il rappelle sans cesse que ce droit est limité par une responsabilité plus grande envers autrui.
Enfin, la mise en langue de l’argument de solidarité contribue à produire ce que Doury appelle un « cadrage normatif » de la controverse. La répétition d’expressions comme « protéger les autres », « ensemble de la société », « responsabilité des parents » installe progressivement un horizon de normalité : vacciner devient ce que « tout citoyen responsable » est censé faire. Par ce processus, la presse ne se contente pas d’informer ; elle construit un ethos collectif où le comportement vertueux est clairement identifié, et où le comportement déviant – le refus de vacciner – est stigmatisé comme antisocial.
En définitive, l’analyse discursive des articles montre que la force de l’argument de solidarité ne réside pas uniquement dans sa dimension logique ou scientifique, mais dans sa mise en langue. Les choix lexicaux, syntaxiques et modaux traduisent une volonté de transformer une mesure de santé publique en un impératif moral partagé. La presse opère ainsi une double opération : elle fournit des raisons rationnelles pour adhérer à la vaccination, mais surtout elle inscrit cette adhésion dans un cadre de valeurs collectives indiscutables. Ce faisant, elle participe à la construction d’une normativité discursive qui confère à la solidarité sanitaire le statut d’un devoir social incontournable.
La responsabilité collective et le pathos de la vulnérabilité
La rhétorique de la responsabilité collective ne se limite pas à l’activation de raisonnements logiques ou à la démonstration scientifique des bénéfices de la vaccination ; elle s’appuie également sur une dimension affective destinée à susciter l’adhésion. L’exemple publié dans Le Parisien (avril 2018), où un reportage met en scène l’histoire d’un nourrisson hospitalisé après avoir contracté la rougeole dans un environnement non vacciné, illustre parfaitement ce recours au pathos. La phrase mise en exergue — « Ce bébé paye le prix du refus des autres » — condense en quelques mots une stratégie de dramatisation par personnification : l’abstraction d’une statistique épidémiologique est incarnée dans la figure d’une victime innocente.
Ce choix discursif correspond à ce que Perelman et Olbrechts-Tyteca qualifient de « technique de présence » : en rendant saillant un cas singulier, le discours confère une force persuasive accrue à une valeur collective. Le nourrisson devient ainsi le symbole de la vulnérabilité universelle et, par extension, le garant moral de l’obligation vaccinale. Marianne Doury, dans son analyse des controverses publiques, souligne que les arguments mobilisant des figures pathétiques visent à renforcer l’inacceptabilité sociale d’un comportement jugé déviant, ici le refus de vacciner. Le recours à l’émotion ne vient pas contredire la logique argumentative, mais la compléter en ancrant la rationalité scientifique dans une expérience humaine concrète.
La construction discursive de la vulnérabilité fonctionne également comme un procédé de culpabilisation implicite. En insistant sur le prix payé par un « bébé », le texte met en accusation indirecte les parents qui refusent la vaccination, lesquels apparaissent responsables de la souffrance d’autrui. L’argument de responsabilité par les conséquences, ici déployé dans sa dimension la plus dramatique, crée une tension éthique qui réduit la marge de manœuvre des opposants. L’émotion devient donc un vecteur d’adhésion : elle transforme une politique sanitaire en impératif moral, en assignant à chaque citoyen la charge symbolique de protéger les plus faibles.
La responsabilité collective comme norme sociale
L’efficacité persuasive de l’argument de responsabilité collective ne repose pas uniquement sur la logique causale ou sur l’émotion pathétique, mais également sur sa capacité à se constituer en norme sociale partagée. En qualifiant de « citoyens responsables » ceux qui adhèrent à la vaccination, la presse met en œuvre un processus de catégorisation discursive qui distingue le comportement valorisé – vacciner ses enfants – du comportement stigmatisé – refuser l’injection. Ce procédé rhétorique, déjà identifié par Perelman comme un argument basé sur l’adhésion à une valeur commune, s’appuie sur l’idée que certaines pratiques ne relèvent pas du choix individuel, mais de ce que tout membre d’une communauté est tenu de faire.
Dans Le Monde (mai 2018), un éditorial déclarait : « L’obligation vaccinale traduit ce que devrait être le sens commun de la solidarité nationale ». L’expression « sens commun » suggère que la norme préexiste à la loi et qu’elle n’est que rendue explicite par la décision politique. Marianne Doury a montré que dans les controverses publiques, de tels arguments contribuent à réduire la légitimité du désaccord en naturalisant une valeur collective. La presse, en encadrant discursivement la vaccination comme devoir civique, installe ainsi une norme sociale où la solidarité devient une évidence indiscutable, rendant socialement marginale toute contestation.

L’analyse des discours de presse autour de l’instauration de l’obligation vaccinale en 2018 montre que la responsabilité collective constitue un argument central dans la défense de la mesure. Construite comme une valeur supérieure, elle s’impose à travers différents procédés argumentatifs. Les faits de langue relevés dans les articles traduisent l’inscription du discours journalistique dans une logique d’adhésion plus morale que scientifique. En plaçant la protection d’autrui au cœur de l’argumentation, la presse française a contribué à légitimer la loi de 2018 comme l’expression d’un devoir commun.

 

Bibliographie
Perelman, C. & Olbrechts-Tyteca, L. (1958). Traité de l’argumentation. La nouvelle rhétorique. Bruxelles : Éditions de l’Université.
Doury, M. (2003). Le débat immobile. L’argumentation dans le débat médiatique sur les sciences. Paris : PUF.
Doury, M. (2016). Argumenter dans la communication publique. Paris : Armand Colin.
Plantin, C. (2016). Dictionnaire de l’argumentation. Lyon : ENS Éditions.

Exemples médiatiques : Le Monde, Libération, Le Figaro, Le Parisien (2018).

]]> Claudia Toma https://iteach.ro/pg/blog/cristina.ciripoiu/read/192414/programul-unei-zile-obisnuite Fri, 11 Jul 2025 17:40:37 +0300 https://iteach.ro/pg/blog/cristina.ciripoiu/read/192414/programul-unei-zile-obisnuite <![CDATA[PROGRAMUL UNEI ZILE OBIȘNUITE]]>   

]]> Cristina Ciripoiu https://iteach.ro/pg/blog/daniela.tutunaru/read/192236/Černá-hora-locul-unde-invatarea-urca-spre-varf Wed, 09 Jul 2025 20:04:46 +0300 https://iteach.ro/pg/blog/daniela.tutunaru/read/192236/Černá-hora-locul-unde-invatarea-urca-spre-varf <![CDATA[Černá Hora- locul unde învățarea urcă spre vârf]]>              În vara anului 2022 am trăit, împreună cu un grup de 20 de elevi din  clasa a IX‑a A de la Colegiul Național „Traian”, o experiență de excepție într‑un proiect Erasmus+. Schimbul cultural s-a desfășurat în stațiunea montană Janské Lázně, situată la poalele muntelui Černá Hora, în Cehia. Alături de colegii lor din Cehia – încă 20 de elevi – tinerii români au petrecut două săptămâni într‑un cadru natural spectaculos, combinând activități educaționale, drumeții, excursii și momente culturale memorabile.
           Copiii au fost cazați într‑un hotel din Janské Lázně, într‑o zonă liniștită și pitorească, ideală atât pentru activități indoor, cât și outdoor. Programul a fost coordonat de Richard, un tânăr organizator ceh, iar atelierele au fost susținute de Paul, un student român pasionat de educația interculturală.
            Ziua începea cu ateliere interactive în interior: jocuri de comunicare, miniproiecte de mediu și activități de lucru în echipă. După-amiezile au fost dedicate activităților outdoor – drumeții, orientare în natură și explorări tematice în zona montană. Elevii au lucrat în echipe mixte româno‑cehe, ceea ce a facilitat legături puternice și un schimb autentic intercultural.
            Drumețiile au dus grupul pe trasee montane marcate, ce urcă spre Panorama Lookout Tower, de pe vârful Cerna Hora, la 1.299 m. Panorama Munților Krkonoše este spectaculoasă.
              În afară de drumeții, programul a inclus două excursii organizate. Una dintre ele s-a  derulat în Liberec, un oraș mare, aflat la aproximativ o oră distanță. Aici am vizitat Primăria, o clădire neogotică impresionantă și Galeria de Artă.
             O escapadă la poalele muntelui, într-un parc de distracții destinat copiilor și adolescenților, ne-a adus un moment de relaxare și veselie binemeritat.
             Dar una dintre cele mai așteptate activități a fost seara culturală, în care fiecare echipă (română și cehă) a prezentat cântece, dansuri, costume și delicii naționale. Prin această activitate s‑au întărit prietenii și s‑au creat amintiri durabile.
            Proiectul Erasmus+  a reprezentat o legătură perfectă între educație, cultură și aventură. Elevii au câștigat abilități lingvistice, culturale și personale, au descoperit frumusețea naturii și au întărit spiritul de echipă. Pentru mulți a fost „cea mai frumoasă experiență din liceu” – o mărturie a impactului profund al unui astfel de program intercultural.                                                                                                                                                          

 

                  

 

                                                                                                                                  

]]> Daniela Tutunaru https://iteach.ro/pg/blog/alina.lazar2/read/192142/marconis-legacy-project-etwinning Wed, 09 Jul 2025 08:47:17 +0300 https://iteach.ro/pg/blog/alina.lazar2/read/192142/marconis-legacy-project-etwinning <![CDATA[Marconi's Legacy- project eTwinning]]> Scopul principal al proiectului eTwinning „Moștenirea lui Marconi” la care au participat si elevi din Liceul tehnologic Forestier din Rm Vâlcea a fost de a explora și valorifica contribuțiile lui Guglielmo Marconi în domeniul comunicațiilor moderne, promovând totodată colaborarea europeană între elevi și profesori. Proiectul a urmărit  să dezvolte la elevi competențe digitale, științifice și interculturale prin activități interdisciplinare care îmbină istoria, știința și tehnologia.Obiectivele proiectului au urmărit ca elevii să:

* înțeleagă impactul inovațiilor lui Marconi asupra lumii moderne;

* exploreze istoria telecomunicațiilor și rolul lor în dezvoltarea societății;

* colaboreze internațional pentru a crea materiale educaționale (prezentări, postere, clipuri video etc.);

* își dezvolte abilități de comunicare în limbi străine, în special engleza;

* învățe să folosească instrumente digitale moderne într-un context educațional.

Planificarea proiectului a fost realizată împreună cu 22 profesori din Austria, Slovenia, Turcia, Grecia și România prin întâlniri online (Zoom/Google Meet), unde am stabilit obiectivele, calendarul activităților, împărțirea sarcinilor și platformele digitale folosite (TwinSpace, Padlet, Canva etc.). De asemenea, am colaborat în redactarea conținutului pentru paginile proiectului și în organizarea evenimentelor comune (ex: „Ziua lui Marconi”, webinarii internaționale, schimburi de mesaje și resurse educaționale). Comunicarea a fost constantă și echilibrată, fiecare partener asumându-și responsabilități clare.

Scopul educațional al proiectului a fost dezvoltarea competențelor-cheie europene la elevi, în special:

* Competențele digitale – prin utilizarea instrumentelor online pentru colaborare și creație;

* Gândirea critică și cercetarea – prin investigarea vieții și invențiilor lui Marconi;

* Comunicarea într-o limbă străină (engleză) – prin interacțiunea cu elevii din alte țări;

* Lucrul în echipă – prin proiecte colaborative, în echipe naționale și internaționale;

* Spiritul de inițiativă – prin implicarea activă în toate etapele proiectului.

Abordările pedagogice au inclus:

* Lucrul în grupuri mici, atât la nivel local, cât și internațional, pentru încurajarea cooperării și a responsabilității;

* Cercetarea independentă a elevilor, ghidată de profesori, pentru a-i încuraja să descopere informații despre Marconi și impactul invențiilor sale;

* Învățarea prin proiecte (project-based learning), cu accent pe realizarea de produse finale digitale;

* Învățare colaborativă, prin întâlniri online, forumuri și crearea în comun a conținutului;

* Reflecție și autoevaluare, prin jurnale de învățare sau feedback scris după fiecare etapă.

Proiectul „Moștenirea lui Marconi” a fost integrat în mod activ în curriculumul școlar prin corelarea tematicii cu mai multe discipline, urmând o abordare multidisciplinară. Astfel:

* La Istorie și Știință/Tehnologie, elevii au cercetat viața și contribuțiile lui Guglielmo Marconi, învățând despre evoluția comunicațiilor și impactul tehnologiei asupra societății;

* La Limba Engleză, elevii au comunicat cu partenerii internaționali, au redactat texte, au prezentat informații și au participat la întâlniri online în limba străină;

* La Informatică/TIC, au fost dezvoltate abilități de utilizare a aplicațiilor digitale (Canva, Google Slides, Padlet etc.) pentru realizarea produselor proiectului;

* La Educație civică, elevii au învățat despre colaborare, responsabilitate și respectarea diversității culturale;

* În multe cazuri, au fost implicate și Arte Vizuale, prin activități creative (desene, afișe, benzi desenate, colaje digitale).

Această abordare a facilitat învățarea integrată și aplicată, stimulând curiozitatea și gândirea critică a elevilor.

Pe parcursul proiectului, elevii au dobândit și consolidat următoarele competențe-cheie europene:

* Competențe digitale – prin utilizarea platformelor educaționale, instrumentelor de colaborare online și editare multimedia;

* Competențe de comunicare în limbi străine – prin scrierea și vorbirea în limba engleză în contexte reale;

* Competențe sociale și civice – prin munca în echipă, colaborarea interculturală și respectarea opiniilor altora;

* Gândire critică și spirit de inițiativă – prin cercetare, analiză de informații și luarea de decizii în cadrul echipelor;

* Înțelegerea culturii și exprimarea artistică – prin activități creative și prezentarea vizuală a ideilor;

* Învățarea autonomă – prin asumarea unor roluri și sarcini individuale în cadrul echipei.

Elevii au fost implicați în activități colaborative transnaționale, precum:
* cercetare comună despre invențiile lui Marconi și impactul acestora;
* realizarea de prezentări PowerPoint și afișe digitale în echipe internaționale mixte;
* participarea la quiz-uri și jocuri educaționale online (ex. Kahoot, Wordwall);
* schimb de mesaje și idei prin forumurile din TwinSpace și prin videoconferințe;
* crearea unui jurnal de proiect digital în care au reflectat asupra experienței.
 Produsul final -video colaborativ- a fost realizat prin colaborare între echipe internaționale de elevi, folosind instrumentul digital Canva. Fiecare echipă a avut un rol bine definit (ex: cercetare, redactare, design, editare video), iar profesorii au oferit sprijin și coordonare. Produsele au fost publicate pe TwinSpace și distribuite în comunitățile școlare locale pentru a promova rezultatele proiectului.

Ca în orice proiect eTwinning, tehnologia a jucat un rol esențial în derularea și succesul acestuia. Toți partenerii au utilizat platforma TwinSpace pentru organizarea activităților, comunicare și publicarea rezultatelor. Pentru colaborarea și crearea de conținut, au fost folosite diverse instrumente digitale precum:

* Canva – pentru realizarea de postere, infografice și prezentări atractive;
* Google Slides & Docs – pentru lucrul colaborativ în echipe mixte;
* Padlet & Jamboard – pentru brainstorming și schimb de idei vizuale;
* Kahoot & Quizizz – pentru evaluarea interactivă a cunoștințelor;
* Zoom & Google Meet – pentru întâlniri online, workshopuri și prezentări internaționale;
* YouTube & Adobe Express – pentru crearea și publicarea videoclipurilor finale.
Tehnologia a permis elevilor să colaboreze în timp real, să-și dezvolte competențele digitale și să creeze produse originale într-un mediu modern și motivant.

Toate activitățile s-au desfășurat cu respectarea regulilor privind protecția datelor personale și drepturile de autor. Măsurile luate au inclus:

* Obținerea acordului părinților pentru participarea elevilor la activitățile online și pentru publicarea de materiale (fotografii, videoclipuri etc.);
* Utilizarea unor conturi securizate pentru accesul pe platforme;
* Elevii au fost instruiți să folosească doar resurse cu licență liberă și să menționeze sursa corectă a imaginilor, sunetelor și informațiilor preluate;
* S-au evitat publicarea numelor complete ale elevilor în spațiile publice, folosindu-se doar prenume sau inițiale;
* Produsele finale au fost distribuite exclusiv în spațiul TwinSpace sau pe platforme unde accesul este controlat.
Prin aceste măsuri, proiectul a asigurat un mediu sigur, legal și etic pentru toți participanții.

Diseminarea proiectului a fost/ va fi realizată la nivel local, național și internațional, prin:

* Publicarea rezultatelor pe platforma TwinSpace, accesibilă tuturor partenerilor;
* Prezentarea proiectului în cadrul consiliilor profesorale și întâlnirilor cu părinții;
* Crearea unui colț eTwinning în școală (panou informativ cu imagini și produse ale proiectului);
* Articole în presa locală și pe site-ul școlii, promovând proiectul și colaborarea internațională;
*Participarea la evenimente eTwinning (webinarii, ateliere naționale, articole în reviste) pentru a împărtăși experiența cu alți profesori.

]]> Alina-Ștefania Lazăr https://iteach.ro/pg/blog/alina.lazar2/read/191955/inclusive-citizenship-education-building-bridges-across-cultures-proiect-etwinning Mon, 07 Jul 2025 12:47:00 +0300 https://iteach.ro/pg/blog/alina.lazar2/read/191955/inclusive-citizenship-education-building-bridges-across-cultures-proiect-etwinning <![CDATA[Inclusive Citizenship Education: Building Bridges Across Cultures- proiect eTwinning]]> În anul școlar care tocmai s-a încheiat, am desfășurat în calitate de co-fondator alături de elevii mei eTwinneri de la Liceul Tehnologic Forestier din Rm Vâlcea  proiectul online internațional "Inclusive Citizenship Education: Building Bridges Across Cultures"- "Educație civică incluzivă: Construirea de punți între culturi".

Obiective educaționale principale ale proiectului au fost:

  • *îmbunătățirea incluziunii: Partajarea și implementarea strategiilor care susțin educația incluzivă pentru toți elevii.
  • * Promovarea cetățeniei: Dezvoltarea unei programe școlare care să încurajeze cetățenia activă și responsabilitatea socială.
  • *  Schimb cultural: Facilitarea unei înțelegeri reciproce a diferitelor culturi și practici în rândul elevilor.
  • * Crearea de resurse: Dezvoltarea unui compendiu de practici și resurse care poate fi partajat între școli.

Printre abordările pedagogice folosite amintesc:

  • * învățare prin proiecte (project-based learning): elevii au creat povești, afișe, interviuri, manifeste;
  • * lucru în echipe mixte internaționale: sarcinile au fost distribuite și coordonate transnațional;
  • * scriere colaborativă și storytelling: elevii au creat povești și mesaje comune legate de incluziune și cetățenie;
  • * activități reflexive și dezbateri: forumuri pe TwinSpace, jurnale digitale și sesiuni live de discuții;
  • * abordare socio-emoțională: focus pe empatie, respect și incluziune.

 Colaborarea în cadrul proiectului a fost una autentică, susținută și planificată încă din faza de inițiere. Împreună cu partenerii din Turcia am lucrat la:

  • *conceperea obiectivelor comune și a structurii lunare a activităților (teme precum: empatie, diversitate culturală, drepturile omului, incluziune);
  • *stabilirea sarcinilor
  • * alegerea instrumentelor de colaborare: am decis împreună să folosim Padlet, Canva, Genially și forumul TwinSpace;
  • * organizarea lunară de videoconferințe în care elevii au prezentat progresul și au lucrat împreună la produse comune.

Deciziile au fost luate democratic, iar partenerii și-au asumat roluri clar definite pentru a asigura o distribuție echilibrată a responsabilităților.
 Elevii au fost implicați în numeroase activități colaborative internaționale:

  • * au realizat interviuri și podcasturi pe tema „Ce înseamnă cetățenia activă pentru mine?”, în echipe mixte formate de elevi din mai multe școli;
  • * au lucrat împreună la pregătirea unor infografice despre 9 dimensiuni pentru cetățenia digitală,  demontând mituri și au propus soluții educative;
  • * au participat la un joc Kahoot pe tema toleranței și a respectului pentru diversitate;
  • * au luat parte la întâlniri online în care și-au dezvoltat competențele de limbă engleză, s-au cunoscut și au schimbat impresii
  • * au colaborat la redactarea unui jurnal ca produs final

Aceste activități au fost susținute de sesiuni de lucru online, comentarii și reflecții comune în TwinSpace, precum și de utilizarea unor platforme interactive.
Produsul final ale proiectului a fost un jurnal de reflecție colectiv, în care elevii și-au exprimat opiniile despre cum pot deveni cetățeni activi și empatici și a fost realizat prin contribuția directă a elevilor, care au colaborat în echipe transnaționale.
Tehnologia a fost esențială în desfășurarea și succesul acestui proiect, permițând elevilor și profesorilor să colaboreze, să creeze și să reflecte într-un spațiu virtual comun.Toți partenerii au utilizat:

  • * TwinSpace – pentru planificare, comunicare, publicarea materialelor, feedback și organizarea activităților lunare;
  • * Canva & Genially – pentru realizarea de afișe, prezentări interactive, manifeste și materiale de promovare;
  • * Padlet – pentru brainstorming colaborativ, colectarea de opinii și lucrări artistice pe tema cetățeniei;
  • * Google Forms – pentru evaluarea activităților, colectarea reflecțiilor elevilor și feedback de la părinți;
  • * Zoom/Google Meet/ Whatsapp – pentru sesiuni internaționale de prezentare, discuții tematice și activități de colaborare live;
  • * StoryJumper – pentru realizarea poveștilor digitale și a produselor finale în format multimedia.

Folosirea consecventă a acestor instrumente a încurajat autonomia elevilor și colaborarea transnațională în timp real.
 Am respectat cu strictețe regulile de protecție a datelor personale și drepturile de autor, urmând aceste principii:

  • * Elevii au folosit prenume sau pseudonime, iar postările publice nu au inclus date identificabile;
  • * Imaginile cu elevi au fost utilizate doar cu acord scris al părinților, conform regulamentului intern;
  • * În cazul în care nu a existat acord, fețele elevilor au fost acoperite sau înlocuite cu avatare;
  • * Toate materialele media (imagini, sunete, grafice) au fost preluate exclusiv din surse gratuite și licențiate;
  • * Elevii au fost instruiți cu privire la etică digitală, copyright și utilizarea licențelor ;
  • * Fiecare material publicat a fost însoțit de menționarea sursei sau semnat de autor, în mod corespunzător.

Proiectul a contribuit, astfel, și la  la dezvoltarea competențelor de cetățenie digitală responsabilă!
Proiectul a fost integrat transversal în curriculumul mai multor discipline, valorificând teme actuale precum cetățenia activă, respectul pentru diversitate și drepturile omului.
Discipline implicate:

  • * Limba engleză / Limba română: redactare colaborativă de manifeste, interviuri, povești, exprimarea opiniilor în forumuri;
  • * Educație civică: teme precum stereotipuri, discriminare, egalitate de șanse, valori europene;
  • * Istorie / Geografie: explorarea diversității culturale și a moștenirii europene;
  • * Arte vizuale / TIC: creare de afișe, materiale multimedia, povești digitale;
  • * Consiliere și dezvoltare personală: reflecții despre empatie, identitate, apartenență.

Această abordare integrată a permis conexiuni autentice între materii, dezvoltând o perspectivă holistică asupra educației pentru cetățenie.

Elevii au dezvoltat o varietate de competențe-cheie europene, printre care:

  • * Competențe de comunicare (în limba maternă și limbi străine): exprimare argumentată, scriere creativă, lucru în echipe internaționale;
  • * Competențe sociale și civice: empatie, respect, cooperare, participare activă;
  • *Competențe digitale: utilizarea platformelor online, siguranță digitală, creare de conținut media;
  • * Competențe culturale și expresive: creare de afișe, povești vizuale, exprimare artistică;
  • * Competențe de învățare și reflecție: jurnal de proiect, autoevaluare, feedback.

Proiectul Inclusive Citizenship Education: Building Bridges Across Cultures a avut un impact semnificativ la toate nivelurile – individual, instituțional și comunitar.

*  Pentru elevi:

  • Creșterea empatiei și a respectului pentru diversitate – prin contactul direct cu elevi din alte culturi și prin explorarea temelor legate de incluziune, drepturi și stereotipuri;
  • Consolidarea competențelor de comunicare în limba engleză, dar și a abilităților sociale (colaborare, argumentare, reflecție);
  • Stimularea spiritului civic – elevii au înțeles că pot contribui activ la o societate mai tolerantă și mai deschisă;
  • Autonomie și implicare – au fost actori principali în construirea produselor finale (manifeste, povești, hărți interactive).

* Pentru profesori:

  • Oportunitate de formare continuă prin colaborare internațională și schimb de bune practici;
  • Acces la metode moderne de predare centrată pe valori (storytelling, învățare colaborativă, reflecție);
  • Creșterea motivației profesionale – proiectul a oferit sens, recunoaștere și satisfacție didactică;
  • Îmbunătățirea competențelor digitale și interculturale.

*  Pentru școală:

  • Vizibilitate la nivel național și european – implicarea în eTwinning a consolidat imaginea școlii ca instituție deschisă, modernă, preocupată de educație incluzivă;
  • Îmbunătățirea climatului școlar – colaborarea dintre elevi și cadre didactice din mai multe țări a promovat toleranța și învățarea în spirit democratic;
  • Valorificarea proiectului în cadrul activităților educative și a ofertei curriculare la decizia școlii (CDȘ).

*  Pentru comunitatea locală:

  • Sensibilizarea părinților și a comunității asupra valorilor europene: toleranță, nediscriminare, incluziune;
  • Implicarea comunității în diseminare – afișe, evenimente locale, prezentări;
  • Crearea de punți între școală și societate – promovarea dialogului între generații și culturi;
  • Inspirarea altor instituții (școli partenere locale) să se implice în proiecte internaționale similare.
]]> Alina-Ștefania Lazăr https://iteach.ro/pg/blog/alina.lazar2/read/191892/the-tale-of-leaves-proiect-etwinning Sun, 06 Jul 2025 21:47:07 +0300 https://iteach.ro/pg/blog/alina.lazar2/read/191892/the-tale-of-leaves-proiect-etwinning <![CDATA["The Tale of Leaves"- proiect eTwinning]]> Unul din proiectele internaționale online la care au participat elevii eTwinneri de la Liceul Tehnologic Forestier din Rm Vâlcea s-a intitulat "The Tale of Leaves", un proiect ce și-a propus ca elevii să se exploreze pe ei înșiși și împrejurimile lor, să cerceteze copacii ca ființe vii din natură și să citească și să analizeze lucrări scrise despre copaci în literatura universală, să crească gradul de conștientizare a elevilor cu privire la mediu și natură, învățând despre copacii din natură și beneficiile pe care le oferă, ajutându-i să crească ca indivizi conștienți.

Proiectul și- a propus să îmbine dragostea pentru copaci cu dragostea pentru lectură și să ajute elevii să își exprime sentimentele și gândurile în scris, exprimându-se astfel literar. Proiectul a integrat diferite forme de artă, cum ar fi pictura și muzica, precum și cu domenii științifice, cum ar fi matematica și științele, permițând elevilor să se exprime în diferite discipline. Drept urmare, elevii au dobândit abilități de gândire de ordin superior, s-au explorat pe ei înșiși, natura și cărțile.

Obiectivele proiectului au fost:

* Dezvoltarea competențelor de exprimare creativă în limba engleză;

* Stimularea sensibilității ecologice și a înțelegerii ciclurilor naturale;
* Dezvoltarea competențelor artistice și digitale;

* Promovarea cooperării internaționale și a valorilor europene;
* Încurajarea învățării prin descoperire și exprimare narativă.

Abordările pedagogice au fost variate, cu accent pe:
* Învățarea prin proiecte (project-based learning) – elevii au creat povești, ilustrații și produse digitale;

* Lucru în echipe internaționale – elevii au colaborat transnațional, cu sarcini comune;
* Cercetare independentă – elevii au căutat informații despre arborii locali, mituri sau legende tradiționale legate de frunze și natură;

* Scriere creativă – elevii au exersat expresivitatea și gândirea logică prin redactarea poveștii comune;
* Reflecție și autoevaluare – prin sondaje, feedback și schimburi de păreri pe TwinSpace.

"The Tale of Leaves" a fost dezvoltat printr-o colaborare reală, constantă și bine organizată între școlile partenere din România,  Turcia și Grecia.

Împreună am creat structura lunară a activităților și temele transdisciplinare (biologie, artă, mediu, literatură),am împărțit responsabilitățile, am realizat videoconferințe lunare pentru planificare și revizuire și am decis în comun produsele colaborative și metodele de lucru (TwinSpace, Padlet, Canva, e-book). Comunicarea s-a desfășurat constant pe TwinSpace și WhatsApp, iar fiecare decizie a fost validată prin consens

Produsul  final ale proiectului a fost o carte digitală colaborativă cu titlul Story About Tree (Common Product), în care fiecare echipă a contribuit la poveste și ilustrații.

Elevii au realizat aceste produse în echipe internaționale, lucrând în Google Docs și Canva, apoi au integrat totul pe TwinSpace și în e-bookul creat în Canva. Fiecare partener a avut un rol clar în procesul de editare, traducere și formatare finală..

Proiectul "The Tale of Leaves" a fost integrat natural în mai multe materii din curriculum, printr-o abordare interdisciplinară, care a conectat:

* Limba română / Limbi moderne – elevii au participat la scrierea poveștii colaborative și la traducerea acesteia în limba engleză;

* Biologie / Științe ale naturii – elevii au studiat arbori locali, frunze, ciclul anotimpurilor și ecologia pădurilor;

* Arte vizuale – elevii au realizat ilustrații, colaje, afișe și design grafic digital;

* TIC – toate produsele au fost create cu instrumente digitale (Canva, BookCreator, Padlet), iar colaborarea s-a făcut online prin TwinSpace.

Această abordare a permis o învățare autentică, bazată pe experiențe reale, cu sens, care a motivat elevii și a consolidat cunoștințele prin activități practice.

Elevii au dezvoltat un set variat de competențe cheie europene:

* Competențe de literație – exprimare scrisă, redactare creativă și structurare logică a ideilor;

* Competențe de comunicare în limbi străine – utilizarea limbii engleze în contexte reale de comunicare și colaborare;

* Competențe de învățare și gândire critică – autonomie în învățare, reflecție asupra propriei contribuții, feedback între colegi;

* Competențe sociale și civice – colaborare internațională, empatie, responsabilitate în echipă;

* Competențe culturale și artistice – exprimare vizuală și creativă, înțelegerea diversității culturale prin povești și simboluri naturale;

* Competențe digitale – utilizarea conștientă a aplicațiilor online, publicare de conținut, siguranță digitală.

Obiectivele proiectului "The Tale of Leaves" au fost atinse printr-o planificare riguroasă, colaborare eficientă cu partenerii și activități inovatoare, ancorate în curriculum. Elevii au învățat să creeze o poveste colaborativă în limba engleză, cu teme ecologice și interculturale, să își exprime ideile prin artă și tehnologie digitală, să colaboreze internațional, asumându-și roluri clare în echipele mixte, să înțeleagă natura, frunza și arborele ca simboluri ale vieții, schimbării și unității.
Toate aceste obiective au fost transpuse în activități creative și colaborative, care au dus la rezultate concrete și vizibile.
Evaluarea a fost făcută în mod continuu, prin metode formative și participative: reflecții scrise de elevi, în care aceștia și-au exprimat trăirile și progresul, chestionare Google Forms pentru feedback l(pentru elevi, profesori), autoevaluare și evaluare între colegi, prin rubrici simple publicate pe TwinSpace, revizuirea produselor finale de către toți partenerii (cartea digitală), observația directă a implicării și cooperării în timpul activităților. Această evaluare a permis adaptarea procesului de lucru și valorizarea fiecărei contribuții.
Proiectul a fost diseminat pe mai multe niveluri:
* La nivel școlar: prezentări în cadrul Consiliului Profesoral, expoziție în biblioteca școlii, postări pe site-ul și pagina de Facebook a școlii;
* La nivel local și regional: participare la cercuri pedagogice, diseminare prin Inspectoratul Școlar și rețelele de ambasadori eTwinning;
* La nivel european: distribuirea poveștii finale prin TwinSpace, BookCreator și rețelele sociale ale proiectului;
* Participare la evenimente eTwinning: proiectul a fost prezentat într-un webinar dedicat schimbului de bune practici, dar și în comunitatea Iteach.
Elevii au fost mândri să-și vadă munca publicată și apreciată internațional, ceea ce le-a crescut motivația și încrederea în propriile abilități.

]]> Alina-Ștefania Lazăr https://iteach.ro/pg/blog/alina.lazar2/read/191844/funny-math-etwinning-project Sun, 06 Jul 2025 14:38:35 +0300 https://iteach.ro/pg/blog/alina.lazar2/read/191844/funny-math-etwinning-project <![CDATA[FUNNY MATH- eTwinning project]]>      Viețile noastre de zi cu zi sunt împletite cu matematica. Există matematică în mediul din jurul nostru, în natură, în corpul nostru, în muzică, în spațiu, în jocuri și în multe alte locuri. Prin acest proiect am dorim să evidențiem aspectul distractiv al matematicii, asigurându-ne că elevii noștri dobândesc conștientizare, lucrând în grupuri mixte pe teme precum matematica vedică, marii matematicieni, matematica în muzică și inventarea de jocuri matematice etc. Au învățat matematică distrându-se, jucând diverse jocuri logice. Au lucrat în armonie și colaborare ca echipe mixte. Prin acest proiect, scopul a fost ca elevii să învețe matematică în acțiune, distrându-se în același timp.Au existat diverse subiecte și activități, inclușând diferențe culturale în matematică, matematică în natură, diverse jocuri matematice și statistică.

    În cadrul proiectului Funny Math, colaborarea între școli a depășit nivelul de comunicare formală și s-a concretizat printr-un proces de lucru clar structurat și distribuit. Împreună cu partenerii din Italia, Turcia, Franța, Portugalia, Polonia și Republica Moldova am conceput planul proiectului, stabilind temele lunare și sarcinile fiecărei echipe.
De exemplu:

  1. Italia și Turcia s-a ocupat de aranjarea paginilor in Twinspace și de realizarea quizurilor interactive.
  2. Grecia a coordonat partea grafică și animațiile matematice.
  3. România, Franța, Turcia și Italia a propus structura revistei finale și a gestionat lucrul echipelor mixte
  4. Franța, Turcia și România au elaborat sondajele de evaluare pentru elevi, profesori și părinți. Toate deciziile au fost luate în mod colaborativ, în cadrul videoconferințelor lunare și pe forumul TwinSpace.

Elevii au fost implicați în echipe mixte internaționale. Au colaborat la:

  • Crearea unor benzi desenate cu teme matematice în Canva.
  • Realizarea de glume matematice și meme-uri pe teme alese (geometrie, proporții, logică etc.).
  • Schimb de probleme create de ei înșiși, rezolvate de elevii din celelalte școli. Folosind Padlet, Google Docs și forumurile TwinSpace, elevii au comunicat, comentat și oferit feedback unii altora, stimulând învățarea colaborativă.

​Produsul final a fost un e-book  realizat în grupe mixte de elevi din Italia, Portugalia, Republica Modova, Franța și elevi de la Liceul Tehnologic Forestier din Rm Vâlcea, România-ei au creat o poveste și un desen animat pe temele

🔹 Grupa 1: Calcule zilnice la cafenea – Prețuri în meniu și calcul profit
🔹 Grupa 2: Planificarea unei excursii școlare – Bugetare și gestionare a timpului
🔹 Grupa 3: Cumpărături cu matematică – Supraviețuirea unei zile cu reduceri
🔹 Grupa 4: Matematică acasă – Bugetul familiei și gestionarea facturilor

      Elevii au contribuit la aceste produse prin sarcini clar împărțite, iar produsul final a fost compus colaborativ, a fost realizat în Genially, fiecare țară colaborând pentru a menține un stil vizual unitar.
     Toți partenerii implicați în proiectul „Funny Math” au utilizat diverse instrumente digitale pentru a încuraja creativitatea, colaborarea și învățarea activă.  Am folosit aplicații precum Canva pentru crearea materialelor vizuale (postere, benzi desenate, meme-uri), Padlet pentru brainstorming colaborativ și partajare de idei, Google Docs pentru editarea comună a documentelor și Genially pentru prezentări interactive, Kahoot pentru quizuri. Elevii au participat la sesiuni online prin Zoom sau Google Meet, în care și-au prezentat lucrările și au interacționat cu colegii din alte țări. TwinSpace a fost folosit pentru comunicare, încărcarea rezultatelor și gestionarea activităților comune.
      Ca în orice proiect eTwinning s-a acordat o atenție deosebită protecției datelor și respectării drepturilor de autor pe tot parcursul proiectului. Elevii au fost instruiți să folosească doar prenumele sau pseudonimele în mediul online. Fotografiile și materialele media care conțineau chipuri de elevi au fost utilizate doar cu acordul părinților sau au fost editate pentru a nu permite identificarea. Pentru toate creațiile grafice sau resursele utilizate (imagini, sunete, fonturi), am folosit platforme cu licență liberă (ex. Pixabay, Unsplash, Flaticon), iar sursele au fost întotdeauna menționate corespunzător. De asemenea, am discutat în proiect cu elevii despre ce înseamnă Creative Commons și responsabilitatea în mediul digital.
      Obiectivele proiectului au urmărit
*să-i ajute pe elevi să înțeleagă rolul matematicii în viața de zi cu zi.
*să încurajeze elevii să exprime concepte matematice în moduri creative.
*să dezvolte abilități precum colaborarea, rezolvarea problemelor, gândirea critică și utilizarea instrumentelor digitale.
*să promovoveze comunicarea între elevi din culturi diferite
* să promoveze o atitudine pozitivă față de matematică și să răspândească ideea că „matematica este distractivă”.

Abordările pedagogice folosite au inclus:
- Lucru în grupuri mixte, pentru a încuraja participarea tuturor elevilor
- Învățare bazată pe proiect și pe sarcini (project-based learning)
- Cercetare independentă: elevii au creat propriile probleme și glume matematice
- Învățare prin colaborare internațională, folosind instrumente digitale comune
- Reflecție și autoevaluare: elevii au completat sondaje de evaluare și au oferit feedback colegilor

     Proiectul Funny Math a fost integrat în programa de matematică prin activități care au stimulat creativitatea, rezolvarea de probleme și aplicarea noțiunilor în contexte ludice și reale. Am folosit teme din capitole precum: fracții, proporții, ecuații, geometrie, pentru a crea glume, benzi desenate și probleme amuzante. Abordarea a fost una multidisciplinară, implicând:

  • Limba engleză – elevii au redactat descrieri, glume și au colaborat în această limbă
  • TIC – utilizarea aplicațiilor digitale pentru creare de conținut vizual și interactiv
  • Arte vizuale – realizarea de postere, meme-uri și benzi desenate
  • Educație civică – colaborare internațională, promovarea valorilor europene și respect intercultural

       Pe parcursul proiectului, elevii au dezvoltat următoarele competențe cheie:

* Competențe matematice – rezolvare de probleme, gândire logică și aplicarea matematicii în contexte neconvenționale

* Competențe digitale – folosirea platformelor Canva, Padlet, Genially, Google Docs

* Competențe de comunicare în limba engleză – scriere creativă, exprimare orală și scrisă

* Competențe sociale și civice – colaborare, empatie, lucru în echipă, respect reciproc

* Competențe de învățare – autonomie, reflecție personală și responsabilitate în procesul propriu de învățare

Impactul asupra elevilor a fost semnificativ: aceștia și-au dezvoltat nu doar competențele matematice, ci și încrederea în sine, capacitatea de exprimare și abilitățile digitale. Ca profesor am beneficiat de un proces de învățare colaborativă, schimb de bune practici și deschidere spre inovatie!

]]> Alina-Ștefania Lazăr https://iteach.ro/pg/blog/alina.lazar2/read/190561/oportunitati-de-formare-a-profesorilor-in-strainatate Sat, 21 Jun 2025 10:38:46 +0300 https://iteach.ro/pg/blog/alina.lazar2/read/190561/oportunitati-de-formare-a-profesorilor-in-strainatate <![CDATA[Oportunități de formare a profesorilor în străinătate]]> Agenția Spațială Europeană (ESA) este poarta Europei către spațiu. Misiunea sa este de a modela dezvoltarea capacității spațiale a Europei și de a se asigura că investițiile în spațiu continuă să aducă beneficii cetățenilor Europei și ai lumii.

Inițiativa „Teach with Space” a ESA oferă o gamă largă de activități și resurse pentru sala de clasă care utilizează subiecte legate de spațiu în sprijinul predării și învățării disciplinelor STEM în sala de clasă, la nivel primar și secundar. 

Cursurile de formare pentru profesori din cadrul ESA Teach with Space însoțesc și îi îndrumă pe aceștia în utilizarea unor astfel de activități inspiratoare și inovatoare în sala de clasă. 

ESA oferă, de asemenea, sprijin profesorilor de școală primară și secundară din propria țară prin intermediul proiectului și rețelei sale ESERO. Un obiectiv cheie al ESERO este de a oferi cursuri de formare a cadrelor didactice bazate pe resurse legate de spațiu, adaptate la programa școlară națională și furnizate în limba/limbile naționale. Astfel de eforturi sunt desfășurate în colaborare cu parteneri și instituții naționale. Ori de câte ori este posibil, cursurile sunt cursuri de Dezvoltare Profesională Continuă (CPD) acreditate oficial.

 

Cursurile ESA oferă resurse interdisciplinare: matematică, fizică, științele naturii, TIC, artă și inginerie. Profesorii învață cum să integreze gândirea critică, rezolvarea de probleme și creativitatea în lecțiile zilnice.

Subiecte precum explorarea spațială, viața pe alte planete, tehnologiile viitorului captează imaginația și curiozitatea elevilor, îi ajută să înțeleagă mai bine legătura dintre știință și viața reală ceea ce conduce la creșterea motivației acestora.

Prin participarea la cursuri ESA, profesorii devin parte dintr-o comunitate internațională activă de educatori STEAM. Se creează oportunități de colaborare în proiecte Erasmus+, eTwinning, Scientix.

Nu în ultimul rând, ESA oferă certificate de participare și recunoaștere europeană – utile pentru portofoliu, mobilități și avansare profesională.

Am participat atât în țară cât și în străinătate la aceste tipuri de activități și pot afirma că oferă acces la conținut științific de înaltă calitate, conectarea cu dimensiunea europeană și globală a educației,  dezvoltare profesională continuă.

Pentru mai multe informații despre oportunitățile de formare a cadrelor didactice și despre sprijinul acordat profesorilor la nivel de școală de către ESA 

https://www.esa.int/Education/Teachers_Corner/ESA_Teach_with_Space_teacher_training_opportunities

]]> Alina-Ștefania Lazăr https://iteach.ro/pg/blog/daniela.arsene/read/188242/proiect-educational-eroii-neamului-–-trecut-prezent-si-recunostinta-29-mai-ziua-eroilor Thu, 29 May 2025 21:50:06 +0300 https://iteach.ro/pg/blog/daniela.arsene/read/188242/proiect-educational-eroii-neamului-–-trecut-prezent-si-recunostinta-29-mai-ziua-eroilor <![CDATA[PROIECT EDUCAȚIONAL „Eroii neamului – trecut, prezent și recunoștință” 29 MAI - Ziua Eroilor]]>
PROIECT EDUCAȚIONAL
„Eroii neamului – trecut, prezent și recunoștință”
29 MAI - Ziua Eroilor

                                             Prof. înv. primar Arsene Daniela
Școala Gimnazială Nr.1 Ștefăneștii de Jos, Județul Ilfov

MOTTO:      „Nu numai că eroismul nu se poate porunci, dar e cu neputință să-l răsplătești! Eroi sunt cei care și-au păstrat raționamentul și umanitatea intacte în fața suferințelor groaznice. Eroii, cunoscuți sau anonimi, unii știuți doar de Dumnezeu, merită, pe veci, cinstirea noastră!” – Nicolae Iorga

ARGUMENT
Educația pentru valori, în special pentru cultivarea patriotismului și a respectului față de trecutul istoric, joacă un rol fundamental în formarea personalității copiilor din învățământul primar. Într-o societate aflată în continuă schimbare, în care modelele autentice sunt adesea estompate de influențe efemere, este esențial ca școala să-și asume rolul de formator de conștiință națională și de promotor al respectului față de cei care au contribuit la devenirea poporului român.
Ziua Eroilor, marcată de Înălțarea Domnului, are o dublă semnificație: una spirituală, legată de înălțarea sufletului și comuniunea cu divinitatea, și una națională, legată de recunoștința față de jertfa eroilor care au apărat pământul, valorile și libertatea României. Pentru elevii din ciclul primar, această zi reprezintă un prilej educativ valoros de a învăța despre curaj, sacrificiu, dăruire și dragoste față de țară, prin mijloace adecvate vârstei: povești, poezii, cântece, activități creative și ceremonii comemorative.
Prin acest proiect, ne propunem să-i apropiem pe elevi de semnificația profundă a Zilei Eroilor, ajutându-i să înțeleagă că libertatea și pacea de care se bucură astăzi sunt rezultatul jertfei a numeroși români care au pus mai presus de sine valorile neamului. Activitățile desfășurate vor stimula gândirea critică, empatia, exprimarea artistică și colaborarea, contribuind la dezvoltarea competențelor cheie prevăzute în profilul absolventului din învățământul primar.
Totodată, implicarea părinților, a comunității locale și a bisericii conferă proiectului o dimensiune comunitară importantă, consolidând relațiile dintre școală și societate și oferind copiilor modele de implicare civică și respect pentru tradiție. În acest fel, nu doar comemorăm, ci și educăm – pentru a nu uita niciodată cine suntem și de unde venim.

SCOP:  Dezvoltarea sentimentului de recunoștință, respect și responsabilitate față de trecutul istoric al țării și față de eroii neamului.

OBIECTIVE:
-   să conştientizeze importanţa evenimentelor istorice;
-   să redescopere şi să cultive sentimentul patriotic;
-   să recite poezii patriotice, dedicate eroilor nemului;
-   să interpreteze cântece dedicate Zilei Eroilor;
-   să vizioneze PPT-uri dedicate acestui eveniment;
-   să vizioneze fragmente din filme istorice, despre eroii țării noastre;
-   să prezinte un program de bătăi pe dube și dans tradițional – „Călușarul”, dedicate evenimentului;
-   să stimuleze interesul elevilor faţă de studiu şi lectura patriotică;
- să dezvolte capacităţile cognitive, să stabilească analogii, corelări şi sistematizări între evenimentele marcante;

RESURSE PROIECT:
• Resurse umane: cadrele didactice partenere ale proiectului, elevii claselor primare, părinţi, membri ai comunității locale;
• Resurse temporale:29 Mai 2025
• Resurse financiare: autofinanţare;    
• Resurse de spaţiu: -sala de clasă, curtea școlii, Monumentul Eroilor din comuna, biserică
• Resurse materiale: 
• informaţionale: cărţi, reviste, ilustraţii, prezentări PPT ;
• materiale pentru realizarea desenelor: foi bloc desen, aracet, creioane colorate, carioca, acuarele, carton colorant, stegulețe;
• audio-video: aparat foto, laptop, video-proiector.

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI
Activitatea Obiective Resurse Responsabil Perioada

Cine sunt eroii? –
Lecție tematică interdisciplinară Identificarea caracteristicilor eroilor și înțelegerea semnificației Zilei Eroilor
Cunoașterea unor episoade istorice importante; dezvoltarea gândirii critice Imagini, fișe de lucru, povestiri istorice, videoproiector Echipa de proiect, elevii 29 Mai
1h
Atelier de creație: Eroii în ochii copiilor Exprimarea recunoștinței prin desen, colaj, pictură Hârtie colorată, creioane, lipici Echipa de proiect, elevii, părinți 29 Mai
1h
Concurs de poezii și cântece patriotice Dezvoltarea memoriei, exprimarea emoțiilor prin poezie și muzică Texte literare, aparat audio Echipa de proiect, elevii, părinți 29 Mai
1h
Moment comemorativ la monument Cultivarea respectului și a recunoștinței față de eroi Flori, lumânări, stegulețe Echipa de proiect, elevii, preotul, părinții 29 Mai
1h
Expoziție finală: Eroul meu Promovarea creațiilor elevilor, valorizarea efortului artistic Lucrările elevilor, panouri, panglici Echipa de proiect, elevii 29 Mai

REZULTATE AȘTEPTATE / FINALITĂȚI
• Cunoașterea semnificației Zilei Eroilor.
• Participarea activă la activități comemorative.
• Realizarea unui panou expozițional tematic.
• Cultivarea atitudinii de respect și recunoștință pentru eroii neamului.
EVALUARE:
• Realizarea de portofolii cu desenele și lucrările copiilor, expoziţii de fotografii ;
• Ecusoane.

MEDIATIZARE/DISEMINARE:
• Mediatizare pe pagina web a școlii

]]> Daniela Arsene https://iteach.ro/pg/blog/daniela.arsene/read/188240/proiect-educational-copilaria-–-lumea-magica-a-zambetelor-si-viselor Thu, 29 May 2025 21:41:15 +0300 https://iteach.ro/pg/blog/daniela.arsene/read/188240/proiect-educational-copilaria-–-lumea-magica-a-zambetelor-si-viselor <![CDATA[PROIECT EDUCAȚIONAL „Copilăria – lumea magică a zâmbetelor și viselor”]]> PROIECT EDUCAȚIONAL
„Copilăria – lumea magică a zâmbetelor și viselor”

Prof. înv. primar Arsene Daniela
Școala Gimnazială Nr.1 Ștefăneștii de Jos, Județul Ilfov


”Copilăria este o lume de miracole şi de uimire a creaţiei scăldate în lumină, ieşind din întuneric, nespus de nouă şi proaspătă şi uluitoare”
Eugene Ionesco
Argument
Copilăria este perioada definitorie a formării fiecărui individ, un timp al jocului, al descoperirii, al emoțiilor curate și al viselor fără margini. Ziua de 1 Iunie – Ziua Internațională a Copilului – reprezintă un prilej de sărbătoare, dar și de reflecție asupra rolului educației în protejarea și valorificarea potențialului copiilor.
Prin acest proiect educațional integrat ne propunem să celebrăm copilăria într-un mod interactiv, creativ și empatic, oferind elevilor oportunitatea de a se exprima liber, de a învăța prin joc și de a conștientiza faptul că au drepturi, dar și responsabilități. Activitățile propuse îmbină latura ludică cu cea educativă, dezvoltând abilități de colaborare, comunicare, creativitate și respect reciproc. Proiectul promovează incluziunea, participarea activă, diversitatea și învățarea prin experiență, în acord cu valorile școlii moderne centrate pe copil.
Scopul proiectului:
Cultivarea spiritului comunitar, a creativității și a bucuriei copilăriei prin activități educative, artistice și recreative, care valorifică potențialul individual al fiecărui elev.
Obiective:
• Să înțeleagă semnificația Zilei de 1 Iunie;
• Să cunoască drepturile fundamentale ale copilului;
• Să exprime prin desen, scris, cântec și joc idei legate de copilărie, prietenie și visuri;
• Să colaboreze în activități de grup;
• Să manifeste empatie, respect și spirit civic în cadrul comunității.
Activitățile proiectului educațional – 1 Iunie
Nr. crt. Denumirea activității Tipul activității Obiective specifice Resurse necesare Modalități de evaluare
1 Deschiderea proiectului: „De ce este copilăria o comoară?” Activitate conversațională și de reflecție - Să identifice caracteristici ale copilăriei;
- Să exprime opinii și sentimente personale Video educativ, imagini, cartonașe, coli colorate Participare activă, răspunsuri verbale
2 Atelier de creație: „Copiii colorează lumea” Activitate artistică - Să exprime prin desen teme legate de copilărie;
- Să colaboreze în realizarea unei expoziții Hârtie colorată, carioci, creioane, acuarele, lipici Lucrări expuse, originalitate, implicare
3 Scriere creativă: „Dacă aș fi Regele Copiilor...” Activitate de exprimare scrisă - Să își exprime idei și dorințe într-un text coerent;
- Să manifeste creativitate Caiete, foi, pixuri/creioane, cartonașe decorative Textele realizate, exprimarea clară a ideilor
4 Spectacol artistic: „Ziua talentelor” Activitate cultural-artistică - Să se exprime prin cântec, poezie, teatru sau dans;
- Să valorifice talente personale Costume, decor, microfon, boxe, playlist muzical Apreciere publică, aplauze, diplome
5 Parada copilăriei Activitate festivă - Să participe cu entuziasm la un eveniment de grup;
- Să își exprime originalitatea Costume colorate, accesorii, materiale reciclabile Implicare vizibilă, creativitate, spirit de echipă
6 Jocuri și prietenie – Zi în aer liber Activitate recreativă și sportivă - Să colaboreze în jocuri de echipă;
- Să manifeste respect față de colegi Mingi, saci, jaloane, baloane, cretă, premii simbolice Respectarea regulilor, fair-play, participare
7 Balonul dorințelor Activitate simbolică de încheiere - Să își exprime o dorință personală legată de copilărie și viitor Baloane, hârtie, carioci Reflecții scrise, exprimarea dorinței într-un mod sincer și empatic

Resurse necesare:
• Materiale pentru activități artistice (hârtie colorată, culori, lipici etc.)
• Echipamente audio (pentru spectacol)
• Costume, materiale reciclabile
• Balonase, premii simbolice, diplome
• Sprijinul părinților și al comunității locale
Parteneri educaționali:
• Părinți
• Consiliul elevilor
Modalități de evaluare:
• Observarea directă a implicării elevilor;
• Produse finale (desene, compuneri, afișe);
• Expoziții și prezentări publice;
• Feedback din partea copiilor și părinților (chestionare, impresii);
• Diplome de participare și diplome pentru implicare deosebită.
Rezultate așteptate:
• Implicarea activă a elevilor în activități educative și recreative;
• Dezvoltarea spiritului de echipă, creativității și încrederii în sine;
• Consolidarea relațiilor între elevi, profesori și părinți;
• Creșterea conștientizării privind drepturile copilului;
• O experiență pozitivă de învățare nonformală prin joc, emoție și colaborare.

MEDIATIZARE/DISEMINARE:
• Mediatizare pe pagina web a școlii

]]> Daniela Arsene