Am ajuns cu 3 zile mai devreme de începerea cursului astfel încât am reușit să descopăr din frumusețile capitalei letone- Riga!
Mulțumesc pentru oportunitatea oferită organizației „Raibais kaķis - Pisica Colorată” din Balvi, Letonia și formatorilor de curs - Sergejs Andrejevs și Kristina, lui Vlad R de la Asociatia DAR DEVELOPMENT ASSOCIATION din România, dar și programului de formare profesională Erasmus+! 

Recomand cu căldură să aplicați..este o experiență de neuitat din toate punctele de vedere!

                                     Prof.inv.primar Dobranis Gabriela-Scoala Gimnaziala Ungureni,Bacau

            Un dar inegalabil este viat! Acest dar pe care trebuie să-l prețuim și să-l apărăm, este uneori amenințat de numeroase transformări politice, economice și sociale.
În prezent, mai mult de 5 miliarde de oameni folosesc resursele naturale. În fiecare colț al lumii se taie păduri, se extrag minerale și surse de energie, erodând solul, poluând aerul și apa, creând deșeuri periculoase etc.
         Poluarea înseamnă modificarea compoziției aerului, apelor, solului, datorată unor substațe chimice, praf si fum care aduc impurități și determină un dezechilibru ecologic natural. Aceasta duce la dispariția speciilor, extinderea deșerturilor, contaminarea cu pesticide, înmulțirea problemelor de sănătate, foametea, sărăcia sau chiar pierderea de vieți omenești. Mulți dintre experții nostri sunt îngrijorați de faptul că, dacă acest regim al degradării continuă, vom fi martorii distrugerii treptate a sistemelor care sprijină viața pe pământ.
            Omul este principalul vinovat de poluarea mediului si tot el suportă efectele ei negative asupra sănătății sale, de la o banală îmbolnăvire până la pierderea vieții, si de aceea, coordonatele actuale ale vieții cotidiene impun abordarea unor teme specifice în grădiniță și școală, alături de alte elemente de educație și probleme legate de calitatea mediului înconjurător. Astfel, se evidențiază prioritatea majoră a noastră, a tuturor, de a cunoaște, proteja și conserva mediul de viață, păstrarea particularităților naturii devenind eficientă și reală numai atunci când aceasta va face parte integrantă din filozofia și comportamentul nostru.
            Este bine ca încă de când sunt micuți, incepand de la gradinita, copiii să fie învățați despre cât de important este mediul și cum trebuie să-l protejeze. Ajutându-l pe copil să învețe să prețuiască și să ocrotească natură, îl vom ajuta să devină un cetățean responsabil și un bun locuitor al planetei. Nu este suficientă o simplă informare cu privire la mediul înconjurător, ci este important ca prescolarii si elevii să-şi poată exprimă idei personale şi să manifeste o atitudine legată de responsabilitatea pe care şi-o asumă în privinţa mediului în care trăiesc. Trebuie să fie capabili să înţeleagă relaţiile existente între anumite situaţii şi să analizeze, să sintetizeze şi generalizeze informaţiile. Este importantă rezolvarea cauzelor care au dus la o anumită situaţie şi nu a efectelor acesteia. Se impune ca, încă din grupele preșcolare, copiii să cunoască formele de viață existente în mediul înconjurător și să învețe să le ocrotească. Ei trebuie să cunoască și resursele naturale care asigură viața, dar și cauzele și formele de manifestare ale dezechilibrelor naturale din mediul înconjurător, în special a celor produse de om. Ceea ce învață copiii în primii ani reprezintă mai mult de jumătate decât vor învăța în restul vieții. Astfel, educația omului începe în copilărie, componentele dezvoltării sale fizice și psihice mergând în paralel cu trăsăturile de personalitate.
            Educarea copiilor si a elevilor a devenit o preocupare și o necesitate, prefigurate de schimbarile majore ce au avut loc asupra mediului înconjurător, ceea ce ne solicită sa trăim într-o permanentă stare de adaptare pentru a putea face față schimbărilor potențiale și a preveni eventualele dezastre ecologice.
           Educația de mediu este mai mult practică, în sensul învățării unor aspecte pozitive sau negative legate de mediul ambiental. Nu există modele universale pentru integrarea educației privind mediul înconjurător în procesul instructiv-educativ.
      Modalitățile acestei integrări sunt definite în funcție de condițiile, finalitățile și structurile educative și socio-economice ale ficărei țări. În funcție de vârsta copiilor, se aplică practici pedagogice diferite. Iată de ce cerințele perfecționării metodologiei și practicii geografice se înscriu pe primul plan al principiilor ce stau la baza abordării știintifice a mediului ambiant.
      În etapa actuală de cunoaștere a efectelor activității umane asupra mediului înconjurător se solicită acțiuni concrete de formare și educație în direcția protejării și ameliorării mediului înconjurător. În asemenea condiții, omul își înscrie pe primul plan al preocuparilor sale principiul fundamental al protejării naturii și poate în mai mică măsura cucerirea ei, în întelesul clasic al acestei noțiuni. Actiunile omenesti masive, bruște, pe teritorii imense, intervențiile directe prin despăduriri, organizarea pe mari șantiere hidrotehnice sau de altă natură, provoacă modificări sensibile în peisajele geografice, schimbarea unor echilibre biologice și climatologice. Suprafețe imense sunt de asemenea supuse eroziunilor, alunecărilor, inundațiilor, etc.
      În afara de degradarea directă, avem în vedere și influența indirectă a poluanților asupra pământului. Terenurile agricole, bunăoară, din apropierea unor surse de ape uzate, deversate în râuri au mult de suferit; ele își modifică structura chimică, suporta modificari biologice ca urmare a distrugerii microorganismelor. O agresivitate încă greu de apreciat este determinată de deversările reziduurilor direct în sol si aici este vorba îndeosebi de deversările petrolifere, uleiuri, săruri alcaline etc.
      Ocrotirea mediului in opinia mea este o problemă națională și, prin dimensiunile și importanța ei, o problema internațională chiar, care impune acțiuni concentrate și de lungă durată.
       În concluzie, elevii, educați si îndrumați de către cadrele didactice, pot să se implice, să lupte activ împotriva poluării pentru păstrarea unui mediu curat, pentru că un mediu poluat dăunează foarte mult sănătății omului. Mediul înconjurător este un mecanism viu, cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate și bună funcționare depinde întreaga activitate umană. A înțelege natura înseamnă a înțelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de amenițată astăzi, înseamnă a contribui la fericirea fiecăruia dintre noi.

BIBLIOGRAFIE:
1.Mircea Dutu, ,,Ecologie. Filozofia naturală a vieții”, Editura Economică, București 1999
2.Sanda Visan, Steliana Cretu, Cristina Alpopi, „ Mediul înconjurător. Poluare și protecție”, Editura Economică, București, 1998
3.Valeria Dițoiu, Nina Holban, „Modificări antropice ale mediului”, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2005

● EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ:
2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple;
4. Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor.

● ARTE VIZUALE ȘI ACTVITĂȚI  PRACTICE:
2.2. Realizarea de compoziții la alegere, valorificând potențialul expresiv
al limbajului plastic;
2.3. Realizarea de produse unicat, personalizate și utilizabile, în urma
desfășurării unor activități dominant manuale, creative și ludice.

● MATEMATICĂ:
3.1. Localizarea unor obiecte în spațiu și a unor simboluri în diverse reprezentări;
4.1. Utilizarea unor instrumente și unități de măsură standardizate, în situații concrete, inclusiv pentru validarea unor transformări.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
        La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili să:
O1- să exemplifice activități cu ajutorul materialelor reciclabile;
O2- să construiască pista de mașini cu ajutorul materialelor reciclabile, mobilierului și diferitelor instrumente;
O3- să decoreze pista de mașini cu ajutorul marcajelor rutiere;
O4- să măsoare lungimea, lățimea și înălțimea pistei;
O5- să măsoare aria pistei, folosind formula învățată.
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: conversația euristică, explicația, exercițiul, demonstrația, turul galeriei
MIJLOACE DIDACTICE: laptop, videoproiector, materiale reciclabile, pet-uri, hârtie, carton, pistă pentru mașini, mobilier, poză, scoci, marcaje rutiere, acuarele, riglă, manual, filmulețe
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe
EVALUARE: Observarea sistematică a comportamentului copiilor, aprecieri verbale, autoevaluare, aprecieri individuale și colective
TIMP: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
✔ Programa școlară pentru disciplina ȘTIINȚE ALE NATURII, CLASELE a III-a – a IV-a, Aprobată prin ordin al ministrului Nr. …/….2014, București, 2014

✔ PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A, EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ, Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 3919 & 20.04.2005 Bucureşti, 2005

✔ Programa școlară pentru disciplina ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE CLASELE a III-a – a IV-a, Aprobată prin ordin al ministrului Nr. ……/….2014, București, 2014

✔ Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICĂ CLASELE a III-a – a IV-a Bucureşti, 2014

Etapele lecției Ob.
Op.
Conținuturile învățării Acțiuni și operații ale învățării Strategia didactică Evaluare
    Metode și procedee Mijloace didactice Forme de organiza-re
1. Moment organizatoric  Organizarea spațiului și a climatului socio-educațional într-un mod optim desfă-șurării acti-vității pro-puse. Invatatoarea face prezența si distribuie elevilor fișele de lucru, materialele de lucru.
Se pregătesc laptopul si videoproiectorul.
 

Laptop
Video-proiector Frontală
2. Anunțarea temei și a obiectivelor

O
2 Măsurarea lungimii și a distanței.
Pista pentru mașini. Invatatoarea anunță tema lecției și obiectivele într-un limbaj accesibil elevilor.
Cadrul didactic  le povestește despre o călatorie fantastică.
Li se prezintă verbal cele două tărâmuri, primul taram este cel al bomboanelor si următorul taram este cel al ciocolatei.
Obiectivul, fiind construirea unui drum, mai exact pista care va uni cele două lumi. Explicația

Conversația euristică

Explicația  Frontală

Frontală Observarea sistematică a comportamen-tului elevilor
3. Actualizarea cunoștințelor O1
Știință Vor fi prezentate elevilor câteva materiale reciclabile cum ar fi: pet-uri, hârtie, carton etc.
Aducem exemple de activități pe care le putem desfășura cu ajutorul acestor materiale. Convsersația euristică
Explicația
Demonstra-ția Materiale reciclabile:pet-uri, hârtie, carton etc. Frontală Observarea sistematică a comportamentu-lui elevilor
Aprecieri verbale
4. Captarea atenței  Tehnologie
Video-clipuri Se prezintă următoarele videoclipuri și se discută pe baza acestora.
Elevii vor viziona 3 materiale, în care sunt prezentate idei de activități folosind materiale reciclabile.
https://youtu.be/kNsXlzz8JvY

https://youtu.be/NAmsCWAYcjc
https://youtu.be/Fo1NriAKUWQ
Conversația euristică

Explicația Laptop

Video-proiector

Filmulețe Frontală

Individu-ală Observarea sistematică a comportamentu-lui elevilor
Aprecieri verbale
5. Dirijarea învățătii O2

O3 Inginerie

Artă

Pornind de la povestea spusă anterior, elevii clasei sunt rugați să construiască o pistă pentru mașinute cu ajutorul materia-lelor reciclabile, dar și cu aju-torul mobilierului din sala de clasă și diferite instrumente de care vor avea nevoie.
+ poză, și pe poză explicăm: cele două bancuțe vor fi tărâmurile magice de unde pleacă și sosesc mașinuțele de curse. Pista va fi făcută dintr-o bucata de carton, decorațiunile de start și finish vor fi făcute din pet-uri. Bucata de carton va fi lipită de cele două bănci într-un capăt și în celălalt cu scoci.

După finalizarea pistei de curse, aceasta trebuie decorată cu marcaje rutiere aferente unei ade-vărate piste pentru cursele de mașini. Acest fapt se va realiza prin intermediul acuarelelor. Conversația euristică

Explicația

Demonstra-ția

Exercițiul

Conversația euristică
Explicația
Demonstra-ția Pistă pentru mașini

Materiale reciclabile
Poză
Carton
Pet-uri
Scoci

Mobilier

Marcaje rutiere
Acuarele

Frontală

Pe grupe

Frontală
Pe grupe

Observarea sistematică a comportamentului elevilor

Aprecieri verbale

Observarea sistematică a comportamentu-lui elevilor
Aprecieri verbale

6. Transferul informației și obținerea performanței O4
O5 Matematică Pentru a putea da mai multe detalii participanților, echipa de construcție trebuie să facă următoarele calcule pistei:
-să numere de câte materiale reciclabile a fost nevoie pentru construirea pistei;
-cu ajutorul unei rigle, să măsoare lungimea, lățimea, înălțimea pistei;
-cu ajutorul acestor date, să măsoare aria pistei, folosind formula învățată. Conversația eutristică

Explicația

Exercițiul

Riglă Frontală
Individuală
Observarea sistematică a comportamentu-lui elevilor

Aprecieri verbale
7. Asigurarea feed-back-ului  Turul galeriei Se prezintă produsul final. Conversația Produsul final:
Pista pentru mașini Frontală Aprecieri individuale și colective
Autoevaluare
8. Încheierea activității  Sarcinile de lucru pentru acasă Încheierea activității se va rea-liza prin aprecieri verbale aduse elevilor pentru rezultatul obți-nut, munca depusă și modul de lucru.
Comunic elevilor tema pentru acasă: Ex.3 și 5/48. Conversația

Explicația Manual Frontală Aprecieri verbale

     In anul scolar 2020-2021, semestrul al II-lea in luna mai si iunie,  am desfasurat activitati remediale cu un grup de 12 elevi din clasele I- II, conform unui plan remedial elaborat pentru disciplinele: Comunicare in limba romana si Matematica si explorarea mediului.
     Scopul activitatii remediale desfasurata cu elevii celor doua clase pe care le-am indrumat, a  reprezentat stimularea şi îmbunatățirea ratei succesului școlar pentru elevii mei, dar si redresarea situației scolare a unor elevi cu rezultate slabe și a motivării în continuare a celor cu rezultate bune și foarte bune. Activitatea de educatie remediala a fost aplicata la nivel de grup/clasa, dar si la nivel individual pentru fiecare elev in parte din grupul tinta.
     Competenta “a invata sa inveti” este una din competenţele cheie care reprezintă abilitatea de a se implica şi de a persevera în învăţare, de a organiza propria învăţare, gestionând eficient timpul şi informaţia, atât individual, cât şi în grup. Aceasta include conştientizarea procesului şi a nevoilor individuale de învăţare, identificarea oportunităţilor existente şi abilitatea de a depăşi obstacolele care pot apărea, în scopul realizării unei învăţări de succes.          
    Organizarea programului de remediere cu cele doua clase (I-II) a avut un impact semnificativ în viaţa scolară a elevilor mei, având ca obiectiv schimbarea atitudinii faţă de fiecare copil care poate avea la un moment dat dificultăţi de învăţare la Comunicarea in limba romana si la Matematica si explorarea mediului.
    Competenta „a învăţa să înveţi” a presupus implicarea activa a elevilor mei din clasa I si a celor din clasa a II-a cu ajutorul planului remedial realizat în procesul de invatare, acesta fiind realizat intr-o maniera interdisciplinară, transdisciplinară și transcurriculară, favorizând astfel implicarea activă a elevilor în procesul de învățare, valorificându-i cunoștințele, priceperile, deprinderile însușite atât în cadru formal, cât și nonformal și informal.
    La nivel individual activitatea remediala a presupus:
•  identificarea punctelor slabe şi a celor forte;
• stabilirea prioritatilor de învăţare;
• alegerea celor mai adecvate metode şi strategii;
• înregistrarea progreselor elevilor.
    Am utilizat metode și procedee in care elevul a fost implicat activ în procesul de învățare, urmărind  dezvoltarea: gândirii, stimularea  creativității, dezvoltarea motivației pentru cunoaștere..Utilizand atât metode tradiţionale cât şi metode moderne începând cu evaluarea iniţială  care s-a desfăşurat conform cerinţelor actuale, elevii au fost notaţi obiectiv pe baza unor descriptori de performanţă bine definiţi, ritmic, rezultatele fiind consemnate de fiecare dată în mapa cu documentele activitatii remediale ale clasei. Am utilizat jocul in contexte si scopuri variate, cu continuturi diferite, am utilizat materiale interactive care au ajutat elevii  sa-si extinda invatarea, am monitorizat constant comportamentul elevilor mei, am utilizat instrumente si tehnici de informare si colectare de date, am utilizat strategii didactice care au asigurat caracterul aplicativ al invatarii si formarea competentelor specifice, realizand aplicatii practice pe baza de joc pentru exersarea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor insusite, abordand modalitati de finalizare in care sa integreze cunostintele si deprinderile achizitionate, identificand pentru fiecare unitate de invatare achizitiile anterioare necesare.
    In vederea optimizarii activitatilor didactice desfasurate, am utilizat eficient resurse materiale diverse, resurse TIC, selectand si utilizand materiale pentru a stimula explorarea, experimentarea, descoperirea,  implicandu-i pe elevii celor doua clase in activitati variate si interesante.
    In vederea formarii si dezvoltarii competentei de “a invata sa inveti” am organizat activitati cu elevii,individual, in grupuri, in perechi, diferentiat, pentru a le da posibilitatea sa-si impartaseasca ideile si opiniile si am propus/parcurs sarcini care necesita cooperarea intre elevi si gasirea unei solutii comune. Am utilizat permanent aprecieri verbale, laude, calificative pentru toti elevii, am elaborat si aplicat instrumente alternative de evaluare (formativa, continua, sumativa, finala) adecvate unitatilor de invatare, obiectivelor propuse si raportate la particularitatile de varsta ale copiilor. Mentionez ca am avut in vedere promovarea autoevaluarii si interevaluarii, oferind elevilor criterii accesibile de evaluare si autoevaluare, sprijinindu-i in autoevaluarea propriului comportament.
   Beneficiile in randul elevilor care au participat la activitatile remediale din perspectiva competentei “a invata sa inveti” a condus spre formarea unor deprinderi de muncă intelectuală necesare continuării studiului în mod independent si diferentiat.:Fara resursele energetice necesare, orice planificare a timpului devine inutila. De multe ori grijile sau stresul inutil il poate impiedica pe elev sa isi foloseasca timpul in mod eficient.
   Comunicarea in limba romana
   La finalul programului de remediere, elevii au reusit:
-sa citeasca corect, fluent si expresiv un text intr-un ritm propriu;
-sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat;
-sa construiasca enunturi logice;
-sa sesizeze cuvintele necunoscute dintr-un text dat;
-sa integreze cuvintele noi in enunturi proprii;
-sa desparta corect in silabe cuvinte date;
-sa pronunte clar si corect cuvintele;
-sa pronunte clar si corect enunturile;
-sa manifeste interes si curiozitate pentru lectura.
-sa scrie un text corect, lizibil si ingrijit utilizand semnele de punctuatie invatate;
-sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa.
       Matematica si explorarea mediului
      La finalul programului de remediere, elevii au reusit:
-sa scrie,sa citeasca,sa compare numerele naturale 0-31 si respectiv 0-100;
-sa efectueze operatii de adunare si scadere cu aceste numere,utilizand  notiunile  adecvate (termeni, suma, diferenta);
-sa aplice calculul oral si in scris pentru efectuarea operatiilor de adunare si scadere (fara si cu trecere peste ordin);
-sa recunoasca forme plane si forme spatiale in mediul inconjurator;
-sa rezolve probleme care presupun o singura operatie din cele invatate;
-sa exprime oral sau in scris in cuvinte proprii etapele rezolvarii unor probleme;
-sa compuna oral exercitii si probleme utilizand tehnici de calcul invatate;
-sa manifeste curiozitati pentru rezultatele obtinute la unele exercitii si probleme.
      Imbunatatiri /Beneficii reale
      In urma activităților remediale propuse, și realizate cu elevii clasei I si clasei a II- a am observat urmatoarele :
-o îmbunătățire a deficiențelor semnalate pe parcursul semestrului I al anului scolar 2020-2021;
-sprijinirea elevilor in vederea otinerii de rezultate mai bune la invatatura;
-participarea mai activa a elevilor in cadrul orelor;
-dezvoltarea la elevi a competentelor de baza (scris, citit);
-adaptarea nivelului de acumulare a cunostintelor la ritmul de invatare al fiecarui elev in parte;
-elevii vor avea oportunitati de consolidare a competentelor, accelerare a invatarii si intelegerii de invatare remediala, prin metode formale si nonformale de invatare;
-reducerea analfabetismului functional prin dobandirea si dezvoltarea abilitatilor de a citi si intelege un text, de a face conexiuni intre o informatie noua si informatii cu care au luat contact anterior, de a formula o opinie proprie si de a exprima in scris si verbal in mod coerent o opinie asupra unui anumit subiect;
-recuperarea de catre copii a unor decalajein invatare;
-participantii la programul remedial vor deprinde abilitati/comportamente sociale corecte.

Prof. înv. primar: Dobranis Gabriela- Școala Gimnaziala Ungureni, Bacau

Data:
Clasa: Pregatitoare + I
Aria curriculară: Tehnologii
Disciplina: Arte vizuale si abiliati practice
Unitatea de învățare: Bucuriile iernii
Subiectul lecției: „Copacul iarna” -dactilopictura
Tipul lecției: formare si consolidare de priceperi si deprinderi

Competențe specifice vizate:
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/colaj/film/desen animat, care reflectă un context familiar
1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în spaţiul înconjurător
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale

Obiective operationale:
O1:  să utilizeze corespunzator  instrumentele de lucru adecvate prelucrării unor materiale;
O2: să realizeze corect sarcina data folosind tehnicile invatate;
O3: să manifeste atracţie şi interes în realizarea lucrărilor practice;
O4- sǎ lucreze corect, îngrijit, asigurând aspectul estetic al lucrării;

Resurse:
 Procedurale (metode didactice): conversația, explicația, jocul didactic, demonstrația, exercițiul, observatia, turul galeriei.
 Materiale:  carton colorat, acuarele, pensule, 1 betisor de urechi, videoclip Pinterest
 Temporale: 25 de minute
 Spațiale: platforma Google Classroom/Aplicatia Google Meet
 Umane: 6 elevi clasa pregatitoare + 8 elevi clasa I

Forme de organizare a activității: frontal, individual

Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor, aprecieri verbale

Bibliografie:
1.L. Stan ( coord.) – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I- IV , Ed. Aramis , Bucureşti, 2002;
2. Programa scolara pentru clasa pregatitoare si pentru clasa I.

Momentele lecției Obiective
operationale      Conținutul științific și informațional al lecției Metode și procedee Mijloace Forme de
organizare Evaluare
1.Organizarea
activității
           (2 min.)  Asigur un climat educaţional favorabil pentru desfăşurarea lecţiei: stabilirea  liniştii, îndrumarea elevilor în  activitatea de pregătire, prezenta. -conversatia  -activitate
frontala
2.Captarea atenției
           (6 min.)
  Le voi arata elevilor cateva imagini pe laptop, iar ei vor trebui sa gaseasca cuvantul-cheie, folosind initialele imaginilor. (COPAC)  -explicatia

-jocul didactic https://wordwall.net/ro/resource/9548281/ghiceste-cuvantul-format-din-initialele-imaginilor
-activitate frontala

-aprecieri verbale
3. Anuntarea temei si a obiectivelor
           (2 min.)
Voi anunta tema de astazi si obiectivele acesteia.
  -activitate
frontala

4. Dirijarea învățării
        (25 min.) O1

O2

O3

O4
Voi  prezenta elevilor mei pasii necesari realizarii picturii.

Voi posta un filmulet demonstrativ.

Pe fundal, le voi pune muzica instrumentala/cantece de iarna (la laptop)

Ofer informatii suplimentare elevilor care au nevoie, dandu-le indicaţii suplimentare individuale.
Urmăresc executarea copacelului si ajut elevii care au nevoie de sprijin în executarea lucrarii. -explicatia

-demonstratia

-exercitiul

-explicatia https://ro.pinterest.com/pin/1196337392207456/
Pinterest

-youtube
-activitate frontala

-activitate
frontala
-activitate individuala -observarea sistematica

-aprecieri verbale

-observarea sistematică
-aprecieri verbale
5. Asigurarea feed-back-ului
        (6 min.)
Elevii vor prezenta pe rand si apoi toti deodata picturile realizate.
Voi discuta cu elevii despre dificultățile înlâlnite în realizarea lucrării, atat cu elevii care au lucrările realizate corect, dar şi cu elevii care au lucrat mai puţin corect.
Lucrarile se vor afișa și se vor aprecia. -metoda Turul galeriei

-observatia
-activitate
frontala

-aprecieri verbale
6. Încheierea activității.
          (4 min.)  In incheierea activitatii voi solicita elevii în realizarea unei evaluări obiective
Elevii vor fi notaţi în funcţie de modul de lucru.
Voi face cateva aprecieri generale cu caracter motivant asupra modului de lucru al elevilor.
-conversatia  -activitate
frontala
-calificative
-aprecieri
verbale

  înv. Gabriela Dobranis, Școala Gimnazială Ungureni, Bacău

     Tema, reprezintă pentru elevi, un mijloc de a-și fixa și consolida cunoștințele dobândite la școală, iar pentru părinți, un mod concret de a se implica în procesul educațional.
      Odată devenit școlar, copilul începe sa aibă anumite responsabilități, mult mai mari decât atunci când mergea la grădiniță, ca preșcolar. În primul rând, începe să aibă responsabilități în ceea ce privește viitorul său în devenirea sa ca adult. Printre aceste responsabilități ale sale se află și « temele pentru acasă ».
      Elevii trebuie să ințeleagă de ce primesc teme pentru acasă:
-deoarece trebuie să își fixeze și consolideze informațiile primite la ore;
-să se pregatească pentru zilele următoare de școală;
-să aibă un motiv de a recurge la anumite surse de informare suplimentare (cărți, dicționare, enciclopedii, internet, etc.).
      În același timp, temele îi ajută pe copii să devină mai încrezători în capacitatea lor de decizie, să dorească și să se informeze, dar și să devină mai disciplinați, să își planifice timpul și să respecte « termenele limită ».
     Necesitatea temelor pentru acasă este discutabilă, existând păreri pro, dar și contra. Enumăr câteva:
a)argumente pro
1.Temele pentru acasă ajută la însușirea noțiunilor redate în orele de curs. Acestea conțin elemente învățate de către elevi în ziua respectivă și sunt impuse tocmai pentru o mai bună înțelegere a noțiunilor. Aceste teme îl obligă pe elev să aplice partea teoretică într-o problemă de ordin practic. Astfel, partea teoretică va fi înțeleasă și învățată mai ușor și nu in mod mecanic.

2.Temele pentru acasă reprezintă un mod eficient pentru elev de a-și petrece timpul liber. Rezolvarea temelor pentru acasă conferă elevului o creștere a nivelului de inteligență a acestuia, ceea ce va duce la obținerea de rezultate mai bune în școală, dar și în viață. Tot în acest fel copilul va capăta mai multă încredere în modul sau de a raționa.
b)argumente contra
1.Temele pentru acasă nu reprezintă o modalitate eficientă de educare a elevilor. Acestea sunt ineficiente în contextul în care, acasă, copilul este înconjurat de numeroase tentații (calculator, televizor, telefon), iar părinții sunt prea ocupați pentru a-și supraveghea în permanență copiii.
2.Elevul poate demonstra însușirea cunoștințelor în clasă. Orice aplicație care poate fi dată că tema pentru acasă poate fi redefinită pentru a fi lucrată în clasă. Distincția școală- acasă este similară pentru elevi cu cea de muncă- timp liber. De altfel, dacă școala îl pregătește pe elev pentru viață, așa ar și trebui să fie. Tot ceea ce elevul are de a demonstra, va trebui să se pregătească la locul de învățare. Este de preferabil că activitățile de verificare a deprinderilor și cunostintelor învățate să se petreacă în clasă.
     Volumul de muncă necesar efectuării temelor pentru acasă trebuie să se înscrie în limite rezonabile. De aceea, un număr mare de exerciții duce la lucru de mântuială, copiere, abandonarea întregii teme, refuz față de abordarea temei. Aceasta trebuie să fie în corespondență cu posibilitățile elevilor și să fie legată de însușirea și aplicarea cunoștințelor predate. Ea trebuie dată diferențiat, atunci când între elevii aceleiași clase sunt diferențe mari în ceea ce privește capacitatea și pregătirea lor.
     Tema trebuie să fie însoțită de explicații ajutătoare și de indicații potrivite. Mulți elevi învață pe de rost metodele de rezolvare a unor probleme și își formează șabloane pe care le aplică automat.
     Învățătoarea are obligația de a-i învața pe elevi cum să-și facă tema, nu să creeze în permanență un climat ce determină ca necesitate apariția unui mediator între elev și cadru didactic care predă la clasă. Temele de acasă își ating scopul dacă sunt controlate în permanentă de către profesor. Temele nu trebuie folosite niciodată că pedeapsă.
     Greșit este să i se promită diverse recompense pentru a-și efectua temele, iar părintele nu trebuie să stea permanent lângă copil și nici nu trebuie să-l păzească. Un părinte trebuie să evite extremele, să nu fie nici prea cicălitor, dar nici să nu știe dacă copilul său are sau nu teme de rezolvat pentru acasă.
     În opinia mea, temele pentru acasă se dau pentru:
-a rezolva și a înțelege mai bine ceea ce s-a discutat în clasă;
-a-și însuși mai rapid informațiile predate la școală;
-a înțelege ce se va discuta în ziua următoare la ore;
-a se obișnui de mici să consulte diferite resurse precum cărțile de la bibliotecă, enciclopediile, dicționarele etc.;
-a-i ajuta pe copil să-și dezvolte aptitudini pozitive, să găsească unele soluții, să-și consolideze cunoștințele etc.
     Elevii care acordă o mare atenție temelor se descurcă mai bine la școală, descoperă lucruri noi, iar părinții descoperă la rândul lor multe lucruri noi legate de educația copiilor lor și atunci se vor implica activ în educația copilului.

Bibliografie:
1.Cucoș Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002;
2.Dima Emilia, Metode alternative de evaluare, Revista Învățământului primar

      Pornind de la citatul "Elevul trebuie învăţat să citească orice, nu să citească manualul de limba şi literatura română!” studiul de faţă propune să formeze cititorului o viziune asupra formării şi dezvoltării competenţelor de citire la elevi care constituie o activitate importantă a procesului învăţării la clasele primare. În clasele I şi a II-a elevii învaţă să citească, iar în clasele a III-a şi a IV-a citesc pentru a învăţa, citirea devenind un instrument de învăţare şi o tehnică a muncii cu cartea. Întreaga evoluţie a elevilor, atât în şcoală cât şi în viaţă, depinde de măsura în care cititul, devine un mijloc de informaţie şi de autoinstruire.
     Studiind  curriculum-ul actual observam că mutaţia fundamentală propusă de către programa şcolară- noul model comunicativ- funcţional- vizează, în primul rând, modalităţile de structurare a competenţelor de comunicare. Conform acestui model, „comunicarea este un domeniu complex care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a celui scris („citirea/lectura"), precum şi cele de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă".
      Obiectivul central al studierii limbii şi literaturii române în învăţământul primar îl constituie „dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7 - 10/11 ani". Cu ajutorul manualului de limba română elevul intră în lumea citit- scrisului; cu ajutorul citit-scrisului din celelalte manuale străbate, cutreieră, înţelege şi are acces în lumea cunoaşterii. Intrarea trebuie să fie urmată de o ieşire, nu de o rătăcire!
      Se pot folosi următoarele tipuri de exerciţii la clasele mici:
-citirea împreună: elevul citeşte împreună cu învăţătorul;
-citirea în cor:  se citeşte rar o parte din lecţie, având influenţă în realizarea justă a intonaţiei;
-citirea în perechi: citesc doi elevi cu capacităţi diferite, având rol în diminuarea inhibiţiei;
-citirea ecou: un elev citeşte, iar altul îl secondează; unul citeşte iar ecoul este grupul, echipa; un grup de elevi citeşte, iar ecoul este alt grup;
-citirea alternativă:  se citeşte o propoziţie cu voce tare, iar alta în gând; se citesc cu voce tare cuvintele care încep cu o consoană şi în gând cele care încep cu o vocală;
-citirea întârziată: elevul citeşte în gând şi apoi cu voce tare; elevul citeşte de două ori, prin repetare;
-citirea ortoepică: variantă a citirii silabisite; fiecare silabă se citeşte de două ori (lărgeşte orizontul de citire, dezvoltă precizia elevilor în succedarea silabelor în cuvinte);
-citirea consecutivă:  un elev care citeşte mai lent citeşte după un elev care citeşte cursiv şi invers;
  -citirea prin excludere: textul se citeşte cu voce tare, se exclud cuvinte la alegere, cuvinte care încep cu o vocală, primul sau ultimul cuvânt din propoziţie, se exclud cuvintele după virgulă sau unele părţi de vorbire;
  -citirea continuă: învăţătorul citeşte o parte din text, iar un elev preia de unde a rămas;
  -citirea în ştafetă: învăţătorul citeşte prima propoziţie sau un alineat, după care solicită un elev să citească mai departe;
  - vânătorul de greşeli: un elev citeşte până greşeşte, iar apoi citeşte alt elev;
   -citirea de semnalare a greşelilor: un elev citeşte iar ceilalţi semnalează când greşeşte;
  -citirea în lanţ: fiecare citeşte câte o propoziţie, pe rând;
  -citirea pe roluri: ca şi citirea dialogurilor, imprimă un ritm normal, cerut de conţinutul textului;
   -citirea jocurilor de cuvinte: sunt citite la început rar, apoi din ce în ce mai repede, în cor şi individual;
  -citirea în şoaptă: elevul citeşte fără rezonanţa treptelor vocale;
   -citirea în gând: se citeşte un alineat şi se formulează o întrebare legată de conţinut;
  -citirea selectivă: se selectează din text un enunţ care descrie un obiect sau un personaj;
   -lanţul cuvintelor: se citeşte un cuvânt, iar elevii subliniază cuvintele care încep cu litera cu care s-a terminat cuvântul precedent. Se citeşte o propoziţie şi se subliniază în propoziţia următoare orice cuvânt care începe cu litera de la începutul ultimului cuvânt citit anterior;
  -bucheţelele: se scrie pe tablă un cuvânt, iar elevii caută în text cuvintele care încep cu fiecare literă din cuvântul respectiv.

CITITUL ÎN CLASA I/a II-a
Sub aspect metodic, învăţarea cititului la clasa I parcurge câteva secvenţe obligatorii:
          Însuşirea imaginii vizuale a unor semne vizuale a unor semne şi simboluri;
          Recunoaşterea literelor;
          Educarea percepţiei vizuale prin care se asigură reţinerea şi fixarea literelor;
          Asocierea fiecărui semn grafic (literă) cu un fenomen (sunet);
          Formarea câmpului vizual de o silabă- citirea pe silabe (urmată de citirea integrală a cuvântului);
          Formarea câmpului vizual de un cuvânt; pronunţarea corectă a unui cuvânt înseamnă citirea corectă;
          Inţelegerea sensului cuvântului citit- citirea conştientă.
În ce priveste scrisul, învăţătorul trebuie să aibă permanent în vedere următoarele aspecte:
          Poziţia corectă a corpului, a caietului si a instrumentului de scris;
          Asigurarea spaţiului necesar de scris (trebuie strâns alfabetarul, abecedarul, celelalte materiale ajutătoare);
           În cazul transcrierii, elevul trebuie învăţat cum şi unde se aşază textul tipărit, cum e dispus caietul, în aşa fel încât să se asigure condiţii optime de scris.
          Sunt obligatorii pauzele de relaxare a mâinii, exerciţiile de educare a motricităţii;
        Îmbinarea momentelor de scriere cu cele de comunicare verbală.

Sunt interzise sancţiunile de tipul:
          Ai greşit, scrie încă de trei ori!";
          „Copiază de n ori propoziţia!";
           „Scrie de 15 ori cuvântul x despărţit în silabe!";
          „Ai greşit, rupe foaia!";
          „Transcrie de două ori poezia!" etc.

Iată cateva exemple de competenţe la Limba şi literatura română la clasa a II-a:
-Abilitatea de a exprima şi interpreta gânduri, sentimente şi fapte atât oral cât şi în scris se poate realiza prin :
          ascultarea unor fragmente din operele literare studiate în interpretarea unor actori ;
          ascultarea unor cantece adecvate temei propuse;
          prezentarea orală a soluţiilor la problemele puse în discuţie;
          citirea corectă, conştientă şi expresivă a unor texte;
          scrierea unor cuvinte, propoziţii şi texte de mică întindere;
          folosirea ciorchinelui în prezentarea unor însuşiri.
-Competenţele generale şi specifice care sunt formate în învăţământul primar, prin procesul educaţional centrat pe matematică, au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:
          Manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea şi rezolvarea de probleme;
          Manifestarea tenacităţii, a perseverenţei şi a capacităţii de concentrare;
          Dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate şi imparţialitate;
          Dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune
          Manifestarea iniţiativei şi a disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
          Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii;
          Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice;
          Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi profesională.

Clasa a III-a:
          Exerciţii de transcriere caligarafică;
          Exerciţii de completare a unui text lacunar;
          Dezlegarea unui rebus;
           Exercitii de citire a unui text şi rezolvarea de exerciţii pe baza acestuia.

Clasa a IV-a
          Execiţii de completare a unui text lacunar;
          Exerciţii de ordonare a versurilor poeziei;
          Formarea de  cuvinte cu ajutorul silabelor date;
          Formarea unei  propoziţii cu ajutorul cuvintelor găsite;
          Ordonarea pieselor de puzzle;
          Ghicitori.

Competenţe matematice clasa a II-a:
  Folosirea operaţiilor matematice de baza (adunarea şi scăderea cu trecere  peste ordin în concentrul 0-100) pentru efectuarea calculului mental şi scris în vederea rezolvării  unor probleme prin:
- metoda R.A.I., în efectuarea calculului oral;
- jocul didactic în calculul scris;
- rezolvarea de probleme şi compunerea lor prin munca în echipă.

Competenţe matematice generale la clasa a III-a/a IV-a:
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate;
Toate aceste competenţe pot fi dobândite prin utilizarea diferitelor metode noi, interactive, diversificate şi adaptate la clasa de elevi ca grup social.
După cum a spus şi Plutarh:
“Capul copilului nu este un vas pe care  să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie.” 
     

                                                                                
BIBLIOGRAFIE:
1.Barna Andrei, Antohe Georgeta, Curs de pedagogie, Introducere în pedagogie, teoria  educaţiei şi teoria curriculum-ului, Editura Sinteze, Galaţi, 2003

2.Neacşu Ioan, Gălăţeanu Monalisa, Predoi Petr, Dumitrescu Veronica, Didactica Matematicii în învăţământul primar, Ghid Practic, ediţia a II-a revizuită, Ed. Aius PrintEd Craiova, 2006 

3.Şerdean Ioan, Didactica Limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Corint, Bucureşti 2006

Nu spun ca acum cunosc tot..dar sigur stiu mai multe..imi doresc sa aflu mai multe..sa fac mai multe!!! Stiu unde sa caut...unde sa ma documentez...unde sa intreb...unde sa aflu despre experientele altora..

Acum as putea sa spun oricui ca eTwinning este o comunitate online a profesorilor , o proprietate a sistemului european de invatamant ce urmareste formarea continua a profesorilor prin proiecte europene, prin schimbul de bune practici, folosind noile tehnologii.

Cu ce-i ajuta aceste proiecte pe elevii zilelor noastre? In primul rand socializeaza, comunica intr-o limba straina ajutandu-i sa inteleaga, sa exprime si sa se exprime, sa interpreteze concepte, ganduri, sentimente, fapte si opinii oral, scris, citit.

Initial se informeaza folosind tehnicile moderne actuale, iar mai apoi invata despre cultura altor tari, afla cum functioneaza sistemul de invatamant al tarii respective si astfel pot compara cu ceea ce ei stiu deja. Astfel ei isi dezvolta abilitatea de a cauta, culege si procesa informatia si de a o folosi intr-un mod critic si sistematic.

Invata sa lucreze impreuna, comunicand si colabarand atat intre ei dar si cu partenerii de proiecte, devin responsabili!!

Infratirea intre scoli poate continua cu infratirea intre localitati, completand comunicarea si cooperarea online prin alte proiecte( activitati culturale, vizite etc)astfel incat si comunitatea locala poate sa beneficieze de  proiectele eTwinning.

Atat cadrele didactice dar si elevii au acces prin aceasta platforma europeana la un cadru activ de invatare si la instrumente pedagogice care integreaza noile tehnologii  in activitatea didactica.

Acest mediu virtual de colaborare se adreseaza tuturor profesorilor din invatamantul preuniversitar indiferent de specialitatea de predare, directorilor de unitati scolare, inspectorilor scolari 

like a fairy tale. Acest proiect oferă elevilor oportunitatea de a crea filme, pornind de la animarea unor basme, poveşti sau legende naţionale, utilizând materiale diverse: desene, colaje, materiale naturale, condiţia principală fiind subtitrarea în limba engleză a poveştii alese. Acest proiect va fi un prilej de descoperire a specificului cultural din diferite ţări implicate în proiect, de asemenea profesorii şi elevii comunică cu toţi partenerii din proiect îşi vor exersa abilităţile lingvistice într-o limbă străină.

 Coordonatorul proiectului este Letonia, aflată în parteneriat cu România şi Republica Moldova.

Proiectul oferă elevilor şi profesorilor coordonatori posibilitatea de a se familiariza cu tehnica animaţiei, mai ales pentru o mai bună îmbunătăţire a metodelor de predare-învăţare utilizate la clasă. Prin acest proiect elevii şi profesorii din diferite ţări fac schimb de informaţii, pot dezvolta alte proiecte de colaborare utilizând tehnologiile comunicării şi informaţiei. Pot utiliza informaţii online, pot demara proiecte, pot căuta alţi parteneri în proiect, colaborează imediat şi fac schimb de bune practici.

 Colaborarea din cadrul acestui proiect va încuraja permanent respectul reciproc şi va înlesni aprecierea muncii fiecărei echipe partenere, mai ales că produsul cel mai bun va fi votat şi premiat de către organizatori. Astfel, fiecare ţară va aduce la viaţă basme, poveşti sau legende, care îmbogăţesc patrimoniul fiecărei ţări.

 Proiectul se va derula pâna în luna februarie a acestui an, şi va presupune animarea a trei basme, legende sau poveşti. Pentru început echipa noastră a ales să realizeze un filmuleţ, valorificând un basm popular Capra cu trei iezi.

Descrierea proiectului

       Obiective: -conştientizarea conceptului de cetăţean european

                          -dezvoltarea sensibilităţii elevilor noştri faţă de cultura altor popoare

                          -dezvoltarea creativităţii prin noi tehnici de informare şi comunicare

                          -elaborarea de produse frumoase

                          -elaborarea în comun a unui sitte

      Produse finale: rapoarte, albume, utilizarea unei pagini web, crearea unui alt sitte împreună cu toţi partenerii din proiect, realizarea unui filmuleţ.

     Impactul proiectului asupra elevilor: 25 elevi implicaţi în proiect, dintre care 15 fete şi 10 băieţi, utilizînd limba engleză

Se promovează diversitatea culturală, se formează unele abilităţi, se acumulează cunoştinţe într-un anumit domeniu, dar le dezvoltă elevilor încrederea şi stima de sine, dar şi contribuţia la dezvoltarea dimensiunii europene în cadrul politicii şcolii.