Fundamentare psihopedagogică
Consilierea psihopedagogică urmărește dezvoltarea competențelor socio-emoționale, autocunoașterea și integrarea armonioasă în comunitate.
Cântecul popular oferă un context autentic pentru dezvoltarea:
• identității culturale;
• sentimentului de apartenență;
• comunicării autentice;
• empatiei;
• cooperării;
• respectului față de valorile comunității.
Versurile piesei evidențiază satul ca spațiu al întâlnirii, al comuniunii și al bucuriei colective, valori care pot fi transferate în viața școlară și socială.

Valoarea educațională a resursei RED
Resursa video poate fi utilizată:
• în orele de Consiliere și dezvoltare personală;
• în activitățile CJRAE/CMBRAE;
• în proiecte culturale;
• în activități extracurriculare;
• în programe privind prevenirea izolării sociale;
• în activități dedicate identității culturale.
Elevii pot viziona materialul atât în clasă, cât și individual, fiind o resursă educațională deschisă accesibilă permanent.

Competențe dezvoltate
Prin utilizarea acestei resurse sunt stimulate:
• autocunoașterea;
• exprimarea emoțiilor;
• comunicarea interpersonală;
• colaborarea;
• valorizarea patrimoniului cultural;
• respectul pentru diversitate;
• apartenența la comunitate;
• participarea civică.
Beneficii psihopedagogice
Integrarea cântecului în activitatea de consiliere conduce la:
• creșterea stimei de sine;
• consolidarea identității culturale;
• diminuarea sentimentului de izolare;
• dezvoltarea coeziunii grupului;
• stimularea dialogului intergenerațional;
• exprimarea emoțiilor într-un cadru sigur.
Elevii descoperă că tradițiile reprezintă resurse vii, capabile să creeze punți între generații și să ofere modele pozitive de relaționare.

Concluzii
Resursele educaționale deschise bazate pe patrimoniul cultural completează demersul educațional printr-o abordare interdisciplinară și experiențială.
„Horea de Sâmbătă – Episodul 53: Vin feciori-n sat” demonstrează că folclorul poate deveni un instrument modern de educație, contribuind simultan la dezvoltarea competențelor socio-emoționale și la cultivarea identității culturale.
Valorificarea acestei resurse în activitatea de consiliere psihopedagogică facilitează învățarea prin emoție, experiență și reflecție, apropiind elevii de patrimoniul cultural și de valorile comunității.
Bibliografie
Bocoș, M.-D. (2017). Instruirea interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune. Iași: Polirom.
Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ. București: Polirom.
Cucoș, C. (2014). Pedagogie. Iași: Polirom.
Jigău, M. (coord.) (2001). Consilierea carierei. București: Sigma.
Opre, A. (2007). Strategii de dezvoltare a competențelor socio-emoționale. Cluj-Napoca: ASCR.
UNESCO (2019). Open Educational Resources Recommendation.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Ministerul Educației (2023). Repere metodologice pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală.
Pavelea, T.-D. (2026). Proiectul cultural „Horea de Sâmbătă” – Episodul 53: „Vin feciori-n sat”. Resursă educațională deschisă (RED), YouTube.
ANEXA
Titlul activității
Comunitatea care ne unește – învățăm prin cântecul popular „Vin feciori-n sat”https://youtube.com/shorts/3mzH9bwUEes?si=sw8e1YJxalEAHTSb

Resursa utilizată
Videoclipul:
Horea de Sâmbătă – Episodul 53
„Vin feciori-n sat”
Tip resursă:
Resursă Educațională Deschisă (RED)
Durata videoclipului:
2–4 minute
Beneficiari
• clasele V–VIII
• liceu
• activități CJRAE
• cabinete de asistență psihopedagogică
• activități extracurriculare
Domeniul
Consiliere și dezvoltare personală
Competențe generale
• dezvoltarea autocunoașterii;
• dezvoltarea competențelor sociale;
• dezvoltarea identității culturale;
• dezvoltarea comunicării empatice;
• participarea activă în comunitate.

Obiective operaționale
La sfârșitul activității elevii vor putea:
O1 – să identifice minimum cinci valori promovate de cântec;
O2 – să explice rolul tradițiilor în dezvoltarea identității;
O3 – să descrie emoțiile resimțite în timpul audiției;
O4 – să formuleze modalități concrete prin care patrimoniul cultural poate fi promovat;
O5 – să realizeze un produs creativ inspirat de mesajul cântecului.

Metode
• conversația euristică
• brainstorming
• învățarea prin descoperire
• reflecția
• studiul de caz
• joc de rol
• metoda cubului
• turul galeriei
Mijloace didactice
• calculator
• videoproiector
• boxă audio
• flipchart
• markere
• fișe de lucru
• telefon mobil
• cod QR către videoclip
Desfășurarea activității
1. Moment organizatoric (3 minute)
Crearea climatului pozitiv.
Profesorul propune întrebarea:
Ce înseamnă pentru voi satul românesc?
2. Captarea atenției (5 minute)
Vizionarea videoclipului.
Elevii urmăresc:
• expresivitatea interpretării;
• mesajul;
• emoțiile;
• atmosfera.
3. Brainstorming (7 minute)
Profesorul scrie pe tablă:
SAT
Elevii spun spontan cuvinte asociate.
Exemple:
familie
prieteni
bunicii
joc
sărbătoare
horă
biserică
respect
comunitate
copilărie
4. Analiza mesajului (10 minute)
Întrebări:
Ce transmite cântecul?
Ce relații există între oameni?
Cum sunt prezentate tradițiile?
Care sunt personajele?
Ce emoții predomină?
5. Activitate pe grupe (15 minute)
Patru echipe.
Echipa 1
Identifică valorile.
Echipa 2
Identifică emoțiile.
Echipa 3
Identifică comportamentele sociale pozitive.
________________________________________
Echipa 4
Propune modalități moderne de promovare a tradițiilor.
________________________________________
Fiecare grup prezintă rezultatele.
________________________________________
Activitate creativă
Elevii aleg una dintre sarcini.
✔ realizează un afiș
✔ creează un slogan
✔ redactează o postare Facebook
✔ creează un Reel
✔ scriu o scrisoare către bunici
✔ compun patru versuri inspirate din cântec
Reflecție individuală
Completează:
Astăzi am descoperit că...
Mi-a plăcut...
M-a impresionat...
Vreau să păstrez...
În familia mea tradițiile înseamnă...
Evaluare
Profesorul utilizează:
• observarea sistematică
• autoevaluarea
• feedback colegial
• produsul realizat
• participarea la discuții
Extensii
Elevii pot:
• intervieva un bunic despre horele din sat;
• înregistra un cântec popular local;
• realiza un album digital;
• crea un podcast despre tradițiile comunității;
• promova videoclipul „Horea de Sâmbătă” pe platforma școlii ca exemplu de patrimoniu cultural digital.
Valoarea adăugată a RED
Resursa facilitează învățarea interdisciplinară prin conexiuni între:
• Consiliere și dezvoltare personală;
• Limba și literatura română;
• Educație muzicală;
• Istorie;
• Educație socială.
În același timp, ea stimulează competențele-cheie europene privind conștientizarea și exprimarea culturală, competențele sociale și civice și competențele digitale, deoarece elevii nu doar analizează mesajul cântecului, ci pot crea și propriile materiale digitale inspirate de patrimoniul cultural.

Printre obiectivele acestui proiect se numără schimb de experiență, studierea științifică a fenomenelor din natură, aplicarea cunoștințelor TIC și utilizarea limbilor străine în colaborare între școli, educație ecologică, drepturile copilului, drepturile familiei, educație științifică etc. Există trei secțiuni, pe ateliere, în cadrul Concursului Internațional, pentru următoarele niveluri de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial și liceal, plus o secțiune pentru elevii de învățământ special. SECȚIUNEA I - creație literară (în proză, în versuri, ghicitori, scenete, referate, creații științifico-fantastice, schițe, lucrări, portofolii etc.) SECȚIUNEA II - creație plastică, experimente științifice, desene, reciclare, picturi, colaje, machete, pliante, postere, origami, pictură pe calculator etc. SECȚIUNEA III - EDUCAȚIE SPECIALĂ - pentru toate nivelurile (preșcolar, primar, gimnazial, liceal)

Activitățile au fost desfășurate pe platforma comună TwinSpace, unde partenerii au colaborat la realizarea de materiale vizuale, prezentări și produse digitale care reflectă echilibrul natural și diversitatea culturală europeană. Elevii au participat la ateliere tematice despre protejarea mediului, reciclare creativă, design sustenabil și arhitectura inspirată de natură. Prin utilizarea instrumentelor digitale precum Canva, Google Slides și aplicații de editare grafică, au creat postere, logo-uri și prezentări interactive care au fost publicate în TwinSpace.

Proiectul a avut un impact semnificativ asupra elevilor, stimulându-le creativitatea, responsabilitatea ecologică și colaborarea internațională. Activitățile au fost integrate în curriculumul liceului tehnologic, oferind elevilor oportunitatea de a aplica cunoștințele din domeniul CAD și design tehnic în contexte reale, interdisciplinare. Prin participarea la acest proiect, elevii au învățat să valorifice tehnologia în scopuri educaționale și să contribuie la o cultură a păcii și respectului față de natură.

Diseminarea rezultatelor s-a realizat prin prezentări interne, expoziții tematice, postări pe rețelele sociale și publicarea produselor elevilor în TwinSpace. Proiectul The Harmony of Nature 2025 demonstrează că educația modernă poate uni tineri din întreaga Europă în jurul valorilor comune ale sustenabilității, creativității și armoniei.

Introducere
Într-o perioadă în care adolescenții sunt expuși permanent la modele culturale globale și la o comunicare predominant digitală, școala are responsabilitatea de a păstra echilibrul dintre modernitate și valorile autentice ale culturii naționale.
Folclorul nu reprezintă doar o expresie artistică, ci și o arhivă emoțională a unui popor. Fiecare cântec popular transmite experiențe de viață, valori morale, modele de relaționare și modalități autentice de exprimare a sentimentelor.
În activitatea profesorului consilier școlar, muzica populară poate deveni un instrument terapeutic și educativ prin intermediul căruia elevii învață să identifice emoții, să comunice autentic și să-și construiască o imagine pozitivă despre propria identitate.

Fundamentare teoretică
Numeroase cercetări din domeniul psihologiei educației demonstrează faptul că muzica influențează dezvoltarea cognitivă, afectivă și socială.
Daniel Goleman evidențiază faptul că inteligența emoțională presupune recunoașterea propriilor emoții, înțelegerea emoțiilor celorlalți și gestionarea eficientă a relațiilor interpersonale.
La rândul său, Howard Gardner include inteligența muzicală printre formele fundamentale ale inteligenței umane, subliniind rolul muzicii în dezvoltarea sensibilității și creativității.
În consilierea psihopedagogică, utilizarea cântecului popular facilitează exprimarea emoțiilor într-un cadru securizant, stimulează dialogul și dezvoltă capacitatea de reflecție asupra propriei persoane.

Valențele educative ale cântecului
„M-am suit în dealul Clujului” aparține patrimoniului muzical al Transilvaniei și surprinde, printr-un limbaj poetic accesibil, teme universale:
• iubirea;
• dorul;
• speranța;
• frumusețea naturii;
• atașamentul față de comunitate;
• sinceritatea sentimentelor.
Versurile creează imagini poetice care facilitează exprimarea emoțiilor și permit elevilor să stabilească legături între experiențele personale și mesajul artistic.
Astfel, cântecul devine un excelent suport pentru activități de autocunoaștere și dezvoltare personală.

Rolul profesorului consilier
Profesorul consilier nu urmărește analiza muzicologică a cântecului, ci valorificarea mesajului educativ.
Prin întrebări deschise și activități interactive, elevii sunt încurajați:
• să identifice emoțiile transmise;
• să exprime propriile trăiri;
• să compare experiențele personale cu mesajul cântecului;
• să descopere valorile tradiționale care contribuie la dezvoltarea caracterului.
În acest mod, folclorul devine un mijloc modern de educație socio-emoțională.

Beneficiile activității
Integrarea cântecului popular în consilierea psihopedagogică conduce la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• reducerea anxietății prin intermediul muzicii;
• îmbunătățirea comunicării în grup;
• consolidarea identității culturale;
• creșterea respectului pentru patrimoniul național;
• dezvoltarea empatiei;
• stimularea reflecției personale.

Concluzii
Într-o lume caracterizată de schimbări rapide, folclorul rămâne un reper identitar și emoțional.
Cântecul „M-am suit în dealul Clujului” demonstrează că patrimoniul muzical românesc poate depăși statutul de simplă creație artistică și poate deveni un instrument educațional autentic în activitatea profesorului consilier.
Prin intermediul muzicii, elevii învață să comunice, să reflecteze asupra propriilor emoții și să redescopere frumusețea valorilor care definesc identitatea culturală românească.

ANEXĂ RED
Fișa activității de consiliere psihopedagogică
Titlul activității https://youtube.com/shorts/gcM1JvazLDg?si=bP8X8JrbP0Sx9AUC

„Pe dealul sufletului meu – descoperind emoțiile prin folclor”
Nivel: gimnaziu/liceu
Durata: 50 minute
Competențe vizate
• dezvoltarea autocunoașterii;
• identificarea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• valorizarea patrimoniului cultural;
• dezvoltarea comunicării asertive.

Obiective operaționale
La finalul activității elevii vor putea:
• identifica emoțiile transmise de cântec;
• explica mesajul artistic;
• realiza conexiuni între experiențele personale și textul cântecului;
• exprima opinii într-o manieră argumentată;
• identifica valori promovate de folclorul românesc.

Desfășurarea activității
1. Moment organizatoric (2 minute)
Crearea unui climat pozitiv.

2. Captarea atenției (5 minute)
Audierea cântecului.
Elevii notează primul cuvânt care le vine în minte.

3. Reflecție individuală (10 minute)
Completează:
• Emoția dominantă este...
• Cel mai frumos vers este...
• Dacă acest cântec ar avea o culoare, ar fi...
• Dacă ar fi un anotimp...
• Dacă ar fi un loc...

4. Lucru pe grupe (15 minute)
Realizarea posterului
„Harta emoțiilor”
Grupele identifică:
• emoțiile;
• valorile;
• simbolurile naturii;
• mesajul pentru tinerii de astăzi.

5. Exercițiu de autocunoaștere (10 minute)
Completează propozițiile:
Mă simt acasă atunci când...
Dorul înseamnă pentru mine...
Tradițiile familiei mele sunt...
Cel mai valoros lucru moștenit este...

6. Reflecția finală (8 minute)
Elevii completează bilețelul:
„Astăzi plec acasă cu...”
Bilețelele sunt așezate într-o cutie intitulată
„Comoara sufletului”.

Bibliografie
• Goleman, Daniel – Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche;
• Gardner, Howard – Frames of Mind. The Theory of Multiple Intelligences;
• Băran-Pescaru, Adriana – Consiliere educațională, Editura Aramis;
• Iucu, Romiță – Managementul și consilierea clasei de elevi, Editura Polirom;
• Neacșu, Ioan – Psihologia educației, Editura Polirom;
• Platforma iTeach;
• Platforma EDICT;
• Reflecții pedagogice și adaptări metodice realizate cu sprijinul ChatGPT.

Proiectul a pornit de la realitățile specifice comunității noastre școlare: peste 900 de elevi, provenind din medii sociale diverse, mulți dintre aceștia confruntându-se cu provocări legate de stres, presiunea mediului online, dificultăți de comunicare sau lipsa unui sprijin emoțional constant. În acest context, ne-am propus să dezvoltăm o cultură școlară bazată pe empatie, colaborare și implicare activă.

Elevii – din beneficiari în agenți ai schimbării

Elementul central al proiectului a fost reprezentat de cei 20 de elevi voluntari selectați ca Ambasadori ai Schimbării. Aceștia au participat la activități de formare și au devenit promotori ai sănătății emoționale în rândul colegilor lor.

Un aspect important al proiectului a fost abordarea de tip peer-to-peer, prin care elevii au învățat să transmită mesaje relevante și să creeze contexte de dialog și reflecție pentru colegii lor. În acest fel, tinerii nu au fost doar beneficiari ai activităților, ci parteneri activi în implementarea proiectului.

Ateliere pentru sănătatea emoțională și starea de bine

Pe parcursul proiectului au fost organizate șapte ateliere susținute de psihologi și specialiști în domeniul sănătății emoționale, abordând teme precum:

gestionarea emoțiilor;
stresul și anxietatea;
bullyingul și cyberbullyingul;
relațiile sănătoase;
utilizarea responsabilă a mediului online;
dezvoltarea rezilienței și a încrederii în sine.

În completarea acestora, elevii au participat la un atelier de yoga și la un atelier de nutriție, menite să evidențieze legătura dintre sănătatea fizică și cea emoțională.

Activitățile de wellness și exercițiile de relaxare au oferit participanților instrumente concrete pentru gestionarea stresului și creșterea stării de bine.

Implicarea profesorilor și a părinților

Proiectul a urmărit o abordare integrată, implicând nu doar elevii, ci și profesorii și părinții.

Cadrele didactice au participat la o sesiune de prezentare a proiectului și la un workshop online susținut de specialiști, dedicat rolului profesorului în susținerea sănătății emoționale a elevilor.

De asemenea, a fost organizat un atelier comun elevi–părinți, care a oferit oportunitatea unor discuții autentice despre comunicare, încredere și sprijin reciproc.

Aceste activități au contribuit la consolidarea relației dintre școală și familie și la dezvoltarea unei perspective comune asupra nevoilor adolescenților.

Safe-Talk Room – un spațiu pentru dialog și suport

Unul dintre cele mai importante rezultate ale proiectului este crearea conceptului de Safe-Talk Room, un spațiu dedicat dialogului, reflecției și sprijinului emoțional.

Elevii au fost implicați direct în alegerea mobilierului, a jocurilor educaționale și a elementelor decorative, contribuind astfel la construirea unui spațiu care să răspundă nevoilor lor reale.

Amenajarea completă a spațiului este în curs de finalizare, însă interesul manifestat de elevi confirmă necesitatea existenței unor astfel de locuri în cadrul școlii.

Impact și lecții învățate

Proiectul a demonstrat că elevii sunt capabili să devină lideri pozitivi atunci când li se oferă încredere și responsabilitate. Participarea lor activă a crescut gradul de implicare și relevanța activităților desfășurate.

De asemenea, experiența ne-a arătat că sănătatea emoțională nu poate fi abordată izolat. Este nevoie de colaborarea elevilor, profesorilor, părinților și specialiștilor pentru a crea un mediu educațional sigur și incluziv.

„Ambasadorii Schimbării” a fost mai mult decât un proiect; a fost o oportunitate de a construi relații, de a încuraja dialogul și de a transforma școala într-un spațiu în care fiecare elev să se simtă ascultat, respectat și sprijinit.

Creativitatea elevilor s-a manifestat și prin compunerea unui cântec dedicat cetățeniei globale. Fiecare grup internațional a contribuit la scrierea unei părți din versuri, rezultatul final reflectând diversitatea culturală și valorile comune împărtășite de participanți. Prin activitățile desfășurate în cadrul proiectului „Shaping Tomorrow: Global Citizenship for a Better Future”, elevii au avut ocazia să își dezvolte competențele de comunicare, colaborare, gândire critică și creativitate, în timp ce au reflectat asupra rolului lor într-o lume globalizată. Proiectul a demonstrat că educația pentru cetățenie globală poate fi abordată într-un mod atractiv și relevant, utilizând instrumente digitale moderne și colaborarea internațională oferită de platforma eTwinning. Astfel, participanții au devenit nu doar beneficiari ai procesului educațional, ci și actori implicați în modelarea unui viitor mai echitabil, mai sustenabil și mai solidar.

În contextul transformărilor rapide generate de tehnologie, proiectul a oferit elevilor oportunitatea de a înțelege rolul inteligenței artificiale în societatea contemporană și de a explora modalități prin care aceasta poate contribui la construirea unui mediu mai accesibil și mai incluziv. Activitățile au abordat teme precum accesibilitatea, incluziunea, cetățenia digitală, siguranța online și alfabetizarea AI. Tema centrală a proiectului a fost utilizarea inteligenței artificiale pentru crearea unor resurse accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere și auz. Elevii au analizat provocările cu care se confruntă aceste categorii și au realizat materiale digitale accesibile, utilizând diverse aplicații AI și instrumente Web 2.0.

Prin aceste activități, participanții au înțeles că tehnologia nu reprezintă doar un instrument de inovare, ci și o resursă valoroasă pentru promovarea egalității de șanse și a incluziunii sociale.

Produse colaborative

Rezultatele proiectului s-au concretizat în realizarea unor produse comune:

Letters From The Future 2036, o activitate de storytelling digital prin care elevii și-au imaginat societatea viitorului;
Inclusive School Wall, un spațiu colaborativ dedicat ideilor pentru o școală accesibilă tuturor;
e-Safety Day Acrostic Poem, realizat cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet;
The S.P.A.R.K. Multiverse Life Skills Playbook, un e-book care reunește experiențele, reflecțiile și produsele create de elevi.
SPARKVerse – produsul final al proiectului
S.P.A.R.K. a demonstrat că proiectele eTwinning reprezintă contexte autentice de învățare în care tehnologia, colaborarea internațională și educația pentru cetățenie se completează reciproc. Prin participarea la acest proiect, elevii au dobândit competențe esențiale pentru secolul XXI, au învățat să utilizeze inteligența artificială în mod responsabil și au înțeles importanța construirii unei societăți accesibile și incluzive pentru toți.
Punctul culminant al colaborării a fost realizarea SPARKVerse, o expoziție virtuală care reunește toate produsele și activitățile proiectului. Aceasta demonstrează modul în care inteligența artificială poate fi utilizată pentru a crea conținut accesibil și pentru a sprijini participarea activă a tuturor membrilor comunității educaționale. 

Introducere
Muzica populară transmite, din generație în generație, valori care depășesc dimensiunea artistică. Ea vorbește despre respect, sinceritate, apropiere, responsabilitate și dor, oferind contexte excelente pentru reflecție și autocunoaștere.
În cadrul proiectului „Horea de sâmbătă”, fiecare cântec devine punctul de plecare pentru o activitate educațională. Episodul 51 valorifică melodia „Bade, pălărie nouă”, interpretată în cadrul întâlnirii promoției de 35 de ani a absolvenților Liceului Pedagogic, transformând un moment artistic într-o experiență educativă.

Valențe educative
Versurile surprind mai multe teme relevante pentru dezvoltarea personală:
• exprimarea sinceră a emoțiilor;
• gestionarea dorului și a atașamentului;
• respectul reciproc într-o relație;
• comunicarea afectivă;
• umorul și naturalețea în relațiile interumane;
• autenticitatea sentimentelor.
Elevii pot descoperi că iubirea autentică presupune respect, comunicare și reciprocitate.

Valorificarea în consilierea psihopedagogică
Melodia poate fi utilizată în cadrul temelor:
• Educație emoțională;
• Relații sănătoase;
• Comunicare asertivă;
• Respect și limite personale;
• Inteligență emoțională;
• Identitate culturală.
Profesorul consilier poate facilita discuții despre:
• Cum exprimăm afecțiunea?
• Ce înseamnă respectul într-o relație?
• Cum comunicăm emoțiile fără a răni?
• De ce sunt importante gesturile mici?
Astfel, cântecul popular devine un instrument de reflecție și dezvoltare personală.

Concluzii
Educația modernă are nevoie atât de metode inovatoare, cât și de rădăcini culturale solide. Folclorul românesc oferă contexte autentice pentru dezvoltarea inteligenței emoționale și a competențelor sociale.
„Bade, pălărie nouă” demonstrează că un cântec popular poate deveni un excelent instrument educativ, capabil să apropie elevii de valorile autentice și de patrimoniul cultural românesc.

Bibliografie
• Goleman, D. – Inteligența emoțională, Curtea Veche.
• Băran-Pescaru, A. – Consiliere educațională, Aramis.
• Iucu, R. – Managementul și consilierea clasei de elevi, Polirom.
• Neacșu, I. – Psihologia educației, Polirom.
• Platformele iTeach și EDICT.
• Reflecții pedagogice și adaptări metodice realizate în cadrul proiectului „Horea de sâmbătă”.

ANEXA 1
Resursă educațională deschisă (RED)
Titlul activității
„Bade, pălărie nouă” – comunicarea afectivă, respectul reciproc și exprimarea emoțiilor prin intermediul cântecului popular
Domeniul  https://www.youtube.com/watch?v=In-4Thhn2YY&list=RDIn-4Thhn2YY&start_radio=1
Consiliere psihopedagogică
Aria curriculară
Consiliere și orientare
Nivel de învățământ
Gimnaziu (VII–VIII)
Liceu (IX–XII)
Durata
50 minute
Tipul activității
• dezvoltare personală
• educație emoțională
• consiliere de grup
• activitate interdisciplinară
Competențe generale
• dezvoltarea autocunoașterii;
• dezvoltarea relațiilor interpersonale sănătoase;
• exprimarea adecvată a emoțiilor;
• valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Competențe specifice
Elevii vor fi capabili să:
• identifice emoțiile transmise prin mesajul artistic;
• diferențieze comportamentele bazate pe respect de cele bazate pe posesivitate;
• formuleze modalități sănătoase de exprimare a afecțiunii;
• argumenteze rolul comunicării într-o relație echilibrată;
• valorizeze cântecul popular ca resursă educativă.
Obiective operaționale
La finalul activității elevii vor putea:
O1 – să identifice minimum cinci emoții exprimate în cântec;
O2 – să explice semnificația simbolurilor din versuri;
O3 – să descrie 3 caracteristicile unei relații bazate pe respect;
O4 – să participe activ la dezbatere;
O5 – să realizeze o reflecție personală.
Metode și procedee
• conversația euristică;
• brainstorming;
• audiția muzicală;
• problematizarea;
• reflecția ghidată;
• studiul de caz;
• metoda cubului;
• jurnalul reflexiv;
• învățarea prin descoperire.
Forme de organizare
• frontal;
• individual;
• perechi;
• grupe.
Resurse
Materiale
• videoclipul Horea de sâmbătă – Episodul 51;
• versurile cântecului;
• fișe de lucru;
• coli flipchart;
• markere;
• post-it-uri.

Desfășurarea activității
I. Moment organizatoric (2 minute)
Crearea unui climat pozitiv.
Profesorul solicită elevilor să noteze pe un bilețel:
„Care este primul cuvânt care îți vine în minte atunci când auzi cuvântul «iubire»?”
II. Captarea atenției (5 minute)
Se vizionează interpretarea cântecului.
Profesorul solicită elevilor:
Ascultați fără să analizați.
Lăsați muzica să transmită emoția.
III. Explorarea emoțiilor (10 minute)
Elevii completează tabelul.
Vers Emoția transmisă Argument
Bade pălărie nouă... iubire exprimarea atașamentului
Mi se rupe inima... dor despărțire
Dorurile mă cuprind nostalgie lipsa persoanei iubite
Se discută:
• Ce emoție predomină?
• Care este versul cel mai puternic?
IV. Analiza mesajului (15 minute)
Profesorul propune următoarele întrebări.
1. Cum își exprimă personajul iubirea?
2. Ce înseamnă
„Mi-ai rupt inima-n două”?
Este doar o metaforă?
Cum apare suferința emoțională?
3. Ce înseamnă
„Tu mi-o coase cu fir roșu de mătase”?
Elevii discută despre:
• iertare;
• repararea relațiilor;
• vindecarea emoțională.

V. Activitate pe grupe
Fiecare grup primește o sarcină.
Grupa 1
Identifică toate emoțiile.
Grupa 2
Identifică toate comportamentele sănătoase.
Grupa 3
Ce comportamente NU ar trebui imitate?
Grupa 4
Rescrieți ultimele două strofe astfel încât mesajul să promoveze comunicarea asertivă.

VI. Joc de rol (10 minute)
Situația
Doi adolescenți se ceartă deoarece unul consideră că nu primește suficientă atenție.
Elevii trebuie să rezolve conflictul folosind:
• ascultarea activă;
• empatia;
• comunicarea asertivă;
• respectul.

Fișa de reflecție
Completează propozițiile.
Astăzi am înțeles că...
Mi-a plăcut versul...
L-aș explica astfel...
În relațiile mele voi încerca să...
Exercițiu creativ
Imaginează-ți că personajele din cântec trăiesc în anul 2026.
Scrie dialogul lor pe WhatsApp.
Cum și-ar exprima emoțiile?
Ce mesaje și-ar trimite?
Exercițiu de inteligență emoțională
Completează tabelul.
Emoția Cum o recunosc? Cum o exprim sănătos?
dor 
iubire 
tristețe 
speranță 
Transfer
Profesorul întreabă:
Cum putem "coase cu fir roșu de mătase" relațiile noastre atunci când le-am rănit?
Elevii formulează exemple concrete.
Evaluare
Autoevaluare
Astăzi am învățat...
⭐
Mi-a fost ușor să...
⭐
Mai vreau să aflu...
⭐
Tema pentru acasă
Discută cu un bunic sau cu un alt membru al familiei despre un cântec popular pe care îl consideră reprezentativ pentru tinerețea sa.
Notează:
• titlul cântecului;
• mesajul acestuia;
• valorile promovate;
• asemănările cu „Bade, pălărie nouă”.
Extensie interdisciplinară
Activitatea poate fi realizată în colaborare cu:
• profesorul de limba și literatura română (figuri de stil);
• profesorul de muzică (interpretare și expresivitate);
• profesorul de istorie (context cultural);
• profesorul de religie (iertare și respect);
• profesorul diriginte (relații interpersonale și dezvoltare personală).

Proiectul eTwinning Geo‑Architecture, desfășurat în anul școlar 2025-2026, a oferit elevilor o experiență interdisciplinară unică, în care geografia, matematica, artele vizuale, istoria, noțiunile de arhitectură, competențele lingvistice și competențele digitale s-au îmbinat armonios pentru a explora arhitectura locală și europeană printr-o perspectivă modernă și colaborativă. Proiectul a reunit școli din mai multe țări europene, transformând învățarea într-un proces activ, vizual și conectat la realitate.

Viziunea și obiectivele proiectului

Geo‑Architecture a avut ca scop principal dezvoltarea unei înțelegeri profunde a modului în care spațiul geografic, geometria și arhitectura se influențează reciproc. Printre obiectivele proiectului s-au numărat:

- explorarea formelor geometrice în arhitectura reală 
- dezvoltarea competențelor digitale prin utilizarea platformei TwinSpace 
- înțelegerea patrimoniului cultural european
- creșterea creativității vizuale prin activități artistice 
- colaborarea internațională în echipe mixte de elevi 
- dezvoltarea gândirii critice prin analiză și comparație 

Proiectul a demonstrat că arhitectura este un domeniu interdisciplinar, în care matematica, arta și geografia se completează reciproc.

Activități și experiențe de învățare

Elevii au participat la activități variate, atractive și relevante pentru curriculum:

-Geometry Hunt – identificarea formelor geometrice în arhitectura școlii și a orașului 
- SketchUp Training – inițiere în modelare 3D 
- crearea și votarea logo‑ului proiectului
- realizarea eTwinning corner în școală 
- întâlniri online cu partenerii europeni 
- pre‑survey și post‑survey pentru evaluarea progresului 

Aceste activități au stimulat observația, creativitatea, colaborarea și utilizarea instrumentelor digitale.

Impactul proiectului asupra elevilor și profesorilor

Participarea la Geo‑Architecture a avut un impact semnificativ asupra elevilor:

- au înțeles mai bine legătura dintre geometrie și arhitectură
- au dezvoltat competențe digitale prin utilizarea instrumentelor online 
- au devenit mai atenți la detalii și la patrimoniul cultural local 
- au învățat să colaboreze în contexte internaționale 
- și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare și prezentare 

Pentru profesori, proiectul a reprezentat o oportunitate de a integra metode moderne, de a colabora cu colegi din alte țări și de a valorifica resurse digitale în activitățile de la clasă.

Dimensiunea europeană și colaborarea internațională

Un element definitoriu al proiectului a fost colaborarea europeană autentică. Elevii au lucrat în echipe internaționale, au împărtășit fotografii, prezentări și produse digitale în TwinSpace și au participat la întâlniri online. 
Această interacțiune a contribuit la:

- dezvoltarea competențelor interculturale 
- creșterea toleranței și deschiderii către diversitate 
- consolidarea identității europene 

Concluzii

Geo‑Architecture este un proiect eTwinning exemplar, care a reușit să îmbine armonios științele, artele și tehnologia într-o experiență educațională modernă și relevantă. Activitățile variate, colaborarea europeană și produsele finale demonstrează valoarea pedagogică și inovația proiectului.

Toate aceste rezultate susțin în mod solid aplicarea pentru Certificatul de Calitate eTwinning evidențiind profesionalismul, implicarea și impactul real asupra elevilor și comunității școlare.