Pricesnele sunt, în esență, rugăciuni cântate, iar puterea lor constă nu doar în frumusețea melodică, ci mai ales în mesajul profund emoțional și spiritual pe care îl transmit. În cazul acestei pricesne, tema centrală este apelul la mila și ocrotirea Maicii Domnului, văzută ca simbol al compasiunii și al iubirii materne universale.
Textul pricesnei evocă suferința omului aflat în încercare, dar și speranța că există întotdeauna un loc de refugiu spiritual. Versurile transmit ideea că inima de mamă este cea care poate înțelege cel mai bine durerea celui aflat în necaz. Această metaforă este extinsă în plan spiritual asupra Maicii Domnului, percepută ca protectoare și mijlocitoare între oameni și Dumnezeu.
Din punct de vedere literar, textul este construit pe adresări directe și pe repetiții expresive, ceea ce creează impresia unei confesiuni sincere. Eul liric își asumă propriile slăbiciuni și limite: vorbește despre patimi, despre lipsa iubirii sau despre greșelile omenești, dar în același timp își exprimă dorința de îndreptare și întoarcere către bine. Această tensiune dintre slăbiciunea umană și speranța mântuirii este una dintre temele recurente ale cântărilor religioase tradiționale.
Interpretarea Ioanei Roman aduce un plus de autenticitate acestei pricesne. Vocea caldă și modul expresiv de interpretare pun în valoare caracterul meditativ al textului și creează o atmosferă de rugăciune. În tradiția pricesnelor, interpretarea vocală nu urmărește spectaculosul artistic, ci transmiterea emoției și a trăirii spirituale.

Valoare educațională și psihopedagogică
Dincolo de dimensiunea religioasă, pricesna „O, milostivă Maică” poate fi valorificată și în context educațional, în special în activități de consiliere și dezvoltare personală.
Textul aduce în prim-plan câteva teme importante pentru formarea emoțională a elevilor:
• nevoia de sprijin și de protecție în momentele dificile;
• importanța empatiei și a compasiunii;
• asumarea greșelilor personale;
• speranța ca resursă de depășire a suferinței;
• rolul figurii materne ca simbol al ocrotirii.
În activitățile de consiliere, aceste teme pot fi valorificate pentru discuții despre relațiile de sprijin din viața elevilor, despre modul în care oamenii caută alinare în momentele dificile și despre importanța exprimării emoțiilor.
De asemenea, pricesna oferă un cadru potrivit pentru reflecții asupra valorilor precum iertarea, smerenia, solidaritatea și responsabilitatea personală.

Propunere de activitate educațională
Tema activității: „Unde găsim sprijin în momentele dificile?”
Grup țintă: elevi de gimnaziu sau liceu
Durata: 30–40 de minute
Etape
1. Audierea pricesnei
Elevii ascultă fragmentul muzical și sunt invitați să identifice emoțiile transmise de interpretare.
2. Discuție ghidată
Profesorul sau consilierul propune câteva întrebări de reflecție:
• De ce simt oamenii nevoia să ceară ajutor atunci când suferă?
• Ce simbolizează „inima de mamă” în textul pricesnei?
• Cine sunt persoanele la care apelăm când avem nevoie de sprijin?
3. Reflecție personală
Elevii sunt invitați să noteze sau să discute despre o persoană care le oferă sprijin în momentele dificile și despre modul în care pot oferi, la rândul lor, sprijin altora.
4. Concluzie
Se subliniază ideea că empatia, sprijinul reciproc și exprimarea sinceră a emoțiilor contribuie la dezvoltarea relațiilor sănătoase și la echilibrul emoțional.

Concluzie
Pricesna „O, milostivă Maică” ilustrează puterea tradițiilor spirituale de a transmite valori și emoții care rămân actuale indiferent de epocă. Prin mesajul său despre compasiune, pocăință și speranță, această cântare religioasă devine nu doar o formă de expresie artistică și spirituală, ci și o resursă valoroasă pentru reflecție și dezvoltare personală.
În cadrul proiectului „Horea de sâmbătă”, astfel de cântece sunt readuse în atenția publicului nu doar ca elemente ale patrimoniului cultural și spiritual, ci și ca resurse educaționale deschise, care pot fi valorificate în activități de formare și consiliere.

Resursă educațională deschisă (RED)
Materialul poate fi utilizat în:
• ore de consiliere și dezvoltare personală;
• activități de educație morală și spirituală;
• proiecte educaționale dedicate tradițiilor religioase;
• activități de reflecție asupra emoțiilor și relațiilor de sprijin.

Bibliografie
Biblia sau Sfânta Scriptură.
Stăniloae, Dumitru. Spiritualitate și comuniune în Liturghia Ortodoxă. București: Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
Braniște, Ene. Liturgica generală. București: Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
Roman, Ioana – interpretare pricesnă „O, milostivă Maică”.

În seria „Horea de sâmbătă”, fiecare cântec sau priceasnă devine mai mult decât o interpretare muzicală. Ea devine o invitație la reflecție asupra valorilor care ne pot ghida viața și relațiile cu ceilalți. De această dată, am ales o priceasnă cu un mesaj profund moral și spiritual: „Vorbea Isus de pe colină”, o cântare care transmite una dintre cele mai puternice învățături creștine – iubirea aproapelui și depășirea urii. 

https://youtu.be/5qxm2Pq_weQ?si=gLuamj3lZetEO6qD

Inspirată din învățătura lui Isus despre iubirea vrăjmașilor, priceasna descrie situații simple, dar extrem de sugestive: dușmanul căzut în drum, omul bătut de soartă care bate la ușă sau cel în haine sparte care așteaptă ajutor. Fiecare dintre aceste imagini pune ascultătorul în fața unei alegeri morale: vom răspunde cu respingere sau cu compasiune?

În interpretarea sensibilă a Ioanei Roman, această priceasnă capătă o atmosferă profund meditativă. Linia melodică simplă și ritmul lent permit versurilor să transmită mesajul lor esențial: **„Tu lasă ura la o parte”**. Acest refren moral devine, de fapt, nucleul întregii cântări și o invitație la introspecție.

 Valoarea educațională a priceasnei

Din perspectiva consilierii școlare, mesajul priceasnei poate fi valorificat în activități educaționale dedicate dezvoltării socio-emoționale a elevilor. Temele pe care le sugerează sunt extrem de actuale:

* gestionarea conflictelor;
* empatia față de cei aflați în dificultate;
* depășirea resentimentelor;
* solidaritatea și ajutorul reciproc.

Elevii trăiesc frecvent situații de tensiune sau rivalitate în mediul școlar. Uneori, reacția instinctivă este respingerea sau răzbunarea. Priceasna propune însă o perspectivă diferită: capacitatea de a răspunde răului prin bine.

 O activitate posibilă cu elevii

Pornind de la mesajul acestei cântări, elevilor li se poate propune un exercițiu de reflecție intitulat **„Ce ai face dacă…”**.

Consilierul prezintă câteva situații inspirate din versurile priceasnei:

* un coleg care te-a supărat are nevoie de ajutor;
* un elev marginalizat cere sprijin;
* cineva care te-a jignit îți cere iertare.

Elevii discută în grupuri mici ce reacții ar avea și ce alternative ar exista. Activitatea poate conduce la o concluzie importantă: alegerea empatiei și a generozității este uneori dificilă, dar ea construiește relații mai sănătoase și o comunitate mai solidară.

Horea ca instrument educațional

În cultura tradițională românească, cântecul nu a fost niciodată doar divertisment. Horea a transmis emoții, experiențe de viață și valori morale. În acest sens, „Horea de sâmbătă” devine o formă de educație prin cultură, în care muzica populară și priceasna pot deveni suport pentru reflecție și dialog.

Mesajul acestei priceasne este simplu și profund în același timp: **binele făcut chiar și celui care ne-a greșit este o formă de libertate interioară**.

Poate că una dintre cele mai importante lecții pe care le putem transmite elevilor este tocmai aceasta: puterea de a lăsa ura la o parte și de a alege bunătatea.

Bibliografie

Biblia. București: Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.

Cucoș, Constantin (2014). Pedagogie. Iași: Editura Polirom.

Goleman, Daniel (2008). Inteligența emoțională. București: Editura Curtea Veche.

Neacșu, Ioan (2018). Psihologia educației. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Dumitru, Ion Al. (2008). Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice și sugestii practice. Iași: Editura Polirom.

Radu, Ion T. (coord.) (2010). Educația moral-civică. București: Editura Didactică și Pedagogică.

https://youtu.be/acHtxYuv7dQ?si=Nv7m4ABqt9Kxjt4X

Noaptea ca spațiu al frământării
Inspirată din dialogul biblic dintre Nicodim și Isus (Ioan 3), cântarea surprinde momentul întâlnirii dintre om și Adevăr. Nicodim vine noaptea. Nu întâmplător.
În activitățile de consiliere, „noaptea” devine metaforă:
• frica de a fi judecat,
• teama de a nu părea slab,
• rușinea de a recunoaște că nu știi.
Elevii vin și ei, simbolic, „noaptea”:
• după ore,
• în mesaje private,
• în șoapte la final de activitate.
Consilierea este, adesea, spațiul în care cineva are curajul să spună:
„Nu înțeleg.”
„Mi-e teamă.”
„Nu știu cine sunt.”

De la teologie la psihologie: „nașterea din nou” ca transformare
Mesajul central al cântării – ideea nașterii din nou – poate fi valorificat în consiliere ca metaforă a transformării interioare.
Din perspectivă psihopedagogică, aceasta poate însemna:
• restructurare cognitivă,
• schimbare de mindset,
• reconstrucție identitară,
• dezvoltarea autoreglării.
Nu este vorba despre perfecțiune, ci despre proces.
Despre acel moment în care un elev realizează că poate alege altfel.

Activitate aplicată: „Întrebarea mea din noapte”
Într-o sesiune recentă, după audierea interpretării Ioanei Roman, le-am propus elevilor un exercițiu anonim:
„Întrebarea pe care mi-e teamă să o pun este…”
Răspunsurile au fost cutremurătoare în simplitatea lor:
• „Dacă nu sunt suficient de bun?”
• „Dacă părinții mei nu mă înțeleg niciodată?”
• „Dacă nu reușesc în viață?”
Când muzica creează spațiu sigur, întrebările ies la lumină.

Modelul RED – Realitate, Emoție, Dorință
Această experiență se încadrează natural în modelul pe care îl folosesc frecvent în activitățile mele:
Realitate – frământarea, nesiguranța, căutarea.
Emoție – teamă, speranță, vulnerabilitate.
Dorință – schimbare, claritate, sens.
Cântarea devine astfel o resursă educațională deschisă (RED), nu doar un moment artistic.
De ce funcționează muzica în consiliere?
Pentru că muzica:
• reduce defensivitatea,
• activează memoria emoțională,
• facilitează introspecția,
• creează coeziune de grup.
Într-o lume în care adolescenții primesc mii de stimuli pe minut, o melodie cu mesaj profund poate încetini ritmul și deschide un spațiu de reflecție autentică.

Concluzie: Curajul de a veni
În fond, nu este vorba doar despre Nicodim.
Este vorba despre fiecare dintre noi.
Despre momentul în care alegem să venim „noaptea” – cu întrebările noastre – într-un spațiu sigur.
Dacă școala reușește să devină acel spațiu, atunci consilierea nu mai este doar intervenție. Devine întâlnire.
Iar uneori, o simplă horea de sâmbătă poate deschide o lumină.
Bibliografie
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Evanghelia după Ioan, capitolul 3.
2. Ioanid, C. (f.a.). A venit un om la Domnul (versuri).
3. Moldoveanu, N. (f.a.). A venit un om la Domnul (muzică).
4. Zimmerman, B. J. (2000). Attaining self-regulation: A social cognitive perspective.
5. Dweck, C. (2006). Mindset: The New Psychology of Success.
6. Glava, A. (coord.). (2020+). Studii privind autoreglarea învățării și metacogniția.

„Că sunt copil al nimănui…”
Versul acesta mă urmărește.
În școală, rar auzi formulări atât de directe. Dar le vezi. În ochii celor care spun „nu-mi pasă”. În tăcerea celor care râd când ar trebui să doară. În glumele prea aspre.
De multe ori, adolescenții nu cer ajutor. Cer să fie lăsați „în fum să stea”. În lumea lor. În telefon. În ironie.
Personajul din cântec nu cere soluții.
Nu cere sfaturi.
Nu cere explicații.
Cere să i se cânte.
Ce înseamnă asta?
Înseamnă:
„Stai cu mine.”
„Nu mă corecta.”
„Nu mă analiza.”
„Doar fii aici.”

Muzica – ultimul refugiu demn
Îmi place la acest cântec faptul că nu victimizează. Nu dramatizează excesiv. E o demnitate a durerii acolo.
Bărbatul din cântec nu spune „salvați-mă”. Spune „cântă-mi”.
E o diferență.
Uneori, și în consiliere, diferența e aceasta:
nu trebuie să repari imediat.
Trebuie să rămâi.

Ce-am învățat din acest episod
Am folosit piesa într-un context educațional. I-am întrebat pe elevi:
„Dacă ai avea un cobzar al tău, ce i-ai cere să-ți cânte?”
Răspunsurile nu au fost despre bani sau succes.
Au fost despre:
– curaj,
– liniște,
– acceptare,
– să nu mai doară.
Mi-am dat seama că, dincolo de generații, dincolo de diferențe, nevoia rămâne aceeași: să fim auziți fără să fim judecați.

Hora care nu se vede
În proiectul „Horea de sâmbătă” vorbim adesea despre joc, despre tradiție, despre comunitate.
Dar există și o horă interioară.
O horă pe care o joacă omul când pierde.
Când iubește.
Când se simte singur într-o mulțime.
„Să-mi cânți, cobzar” este despre această horă.
Nu se joacă în cerc.
Se joacă în inimă.

Un gând personal
Poate că fiecare om are nevoie, la un moment dat, de un cobzar.
Un prieten.
Un profesor.
Un coleg.
Un om care să nu dea soluții rapide, ci să ofere prezență.
Și poate că, uneori, fără să ne dăm seama, noi suntem acel cobzar pentru cineva.
Iar alteori… avem și noi nevoie de unul.

🎶 Tu ce melodie ai cere, într-o seară în care inima ți-e prea grea?

📚 RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED)
Titlu activitate:
🎭 „Dacă ai fi cobzarul meu…” – exprimarea emoțiilor prin muzică
Grup țintă:
Clasele IX–XII (adaptabil și pentru gimnaziu, clasele VII–VIII)
Durata:
50 minute
Competențe vizate:
• identificarea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• reflecție asupra mecanismelor sănătoase vs. nesănătoase de coping;
• conștientizarea riscului de refugiu în comportamente de evitare.

🧩 Etapele activității
1️⃣ Moment de conectare (10 min)
Audierea fragmentului muzical.
Întrebări de reflecție:
• Ce emoții transmite personajul?
• Ce înseamnă „copil al nimănui” în plan simbolic?
• De ce cere muzică și nu sfaturi?

2️⃣ Analiză ghidată (15 min)
Discuție despre:
• singurătate vs. izolare;
• rolul artei în reglarea emoțională;
• diferența dintre exprimarea sănătoasă a durerii și evitarea ei prin consum (alcool – element prezent simbolic în text).

3️⃣ Exercițiu aplicativ (15 min)
Elevii completează enunțul:
„Dacă aș avea un cobzar al meu, i-aș cere să-mi cânte despre…”
Variantă alternativă:
Scrisoare imaginară către un „cobzar” – persoană de sprijin din viața lor.

4️⃣ Debriefing (10 min)
Discuție despre:
• Cui ne adresăm când ne este greu?
• Ce alternative sănătoase avem la „crâșma-ntunecată” metaforică?

🧠 VALORIFICARE ÎN CONSILIERE
Această resursă poate fi utilizată în:
✔️ activități de prevenire a consumului de alcool;
✔️ intervenții pe tema despărțirilor și a pierderii;
✔️ dezvoltarea inteligenței emoționale;
✔️ ateliere de educație pentru sănătate emoțională;
✔️ grupuri de suport pentru adolescenți vulnerabili.

🌿 REFLECȚIE EDUCAȚIONALĂ
Personajul piesei nu este un model comportamental – este o oglindă a durerii neexprimate.
Rolul consilierului nu este să judece „paharul”, ci să descopere povestea din spatele lui.
În spațiul școlar, muzica poate deveni:
• punte între generații,
• catalizator al dialogului,
• instrument de prevenție.

📝 Concluzie
„Să-mi cânți, cobzar” poate deveni o metaforă pedagogică:
În spatele fiecărui adolescent care pare indiferent, poate exista un suflet care ar spune:
„Lasă-mă să fiu ascultat.”
Iar uneori, consilierul este chiar acel „cobzar”.
 

Notă a autorului
Acest articol pornește dintr-o experiență personală: interpretarea celor două piese la propria nuntă (1998), moment care a devenit, peste ani, parte din proiectul „Horea de sâmbătă”.
În spatele unei filmări de arhivă nu se află doar nostalgie, ci și o oportunitate educațională. Muzica tradițională, adesea percepută exclusiv ca element de divertisment, poate deveni instrument de reflecție și dezvoltare personală în activitatea de consiliere.https://youtu.be/dbxeOgc_XSw

1. Muzica și activarea memoriei afective
Literatura de specialitate evidențiază rolul emoției în procesul învățării și al dezvoltării identitare (Goleman, 1995; Siegel, 2012). Muzica are capacitatea de a activa memoria afectivă, facilitând accesul la experiențe semnificative și la valori internalizate.
În context educațional, utilizarea unui stimul artistic cu încărcătură simbolică poate deschide spații de dialog autentic, mai ales în rândul adolescenților, pentru care exprimarea directă a emoțiilor este adesea dificilă.

2. „Satra (Drumu-i plin de umbre)” – simbolul drumului și al autonomiei
Versurile evocă mișcarea, nomadismul, focul, energia colectivă. Din perspectivă psihopedagogică, pot fi identificate următoarele teme relevante:
• traseul personal de dezvoltare
• asumarea riscului
• dinamica grupului
• nevoia de apartenență
În consiliere, piesa poate facilita discuții despre:
• „drumul” fiecărui elev
• obstacolele întâlnite
• resursele interne și externe

3. „Când eram acasă la tata, fecior” – valori, apartenență și decizie
Această piesă introduce dimensiunea conflictului valoric: dragoste versus siguranță materială, dorință personală versus influență familială.
Teme abordabile în consiliere:
• clarificarea sistemului personal de valori
• relația cu familia de origine
• presiunea socială în procesul decizional
• maturizarea afectivă
Versurile pot constitui punct de plecare pentru dezbateri privind alegerile responsabile și consecințele acestora.

4. De la experiență personală la demers educațional
Integrarea acestor piese în seria „Horea de sâmbătă” transformă un moment biografic într-un cadru de reflecție colectivă.
Proiectul urmărește valorificarea patrimoniului muzical tradițional ca resursă pentru:
• dezvoltarea identității culturale
• consolidarea coerenței personale
• stimularea dialogului intergenerațional
Astfel, muzica devine punte între trecut și prezent, între experiența adultului și căutările adolescentului.

5. Concluzii
Cele două cântece ilustrează etapele simbolice ale devenirii: energie – alegere – asumare – continuitate.
În consilierea școlară, muzica tradițională poate funcționa ca:
• instrument de activare emoțională
• suport pentru clarificarea valorilor
• catalizator al reflecției personale
„Horea de sâmbătă” nu reprezintă doar o inițiativă culturală, ci un demers educațional integrat, care valorifică tradiția în sprijinul dezvoltării personale.

Anexă
Fișă de activitate – Metoda RED
(Realitate – Emoție – Dorință)
Titlul activității: „Drumul meu între foc și dor”
Durata: 45–50 minute
Grup țintă: gimnaziu/liceu
1. REALITATE
Elevii ascultă fragmente din cele două piese.
Întrebări orientative:
• Ce situație este descrisă în versuri?
• Ce conflict sau experiență observi?
2. EMOȚIE
• Ce emoții îți transmite fiecare piesă?
• Cu ce moment din viața ta rezonezi?
3. DORINȚĂ
• Ce fel de drum îți dorești pentru tine?
• Ce valori sunt importante în deciziile tale?
Metode: reflecție individuală, discuție ghidată, jurnal personal
Competențe vizate: autocunoaștere, clarificarea valorilor, exprimare emoțională

Bibliografie
Bruner, J. (1996). The Culture of Education. Harvard University Press.
Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. Bantam Books.
Illeris, K. (2018). Contemporary Theories of Learning. Routledge.
Neacșu, I. (2010). Psihologia educației. Polirom.
Siegel, D. (2012). The Developing Mind. Guilford Press.

Introducere
În activitatea de consiliere psihopedagogică, temele legate de atașament, pierdere, siguranță emoțională și sens apar frecvent, atât în lucrul cu elevii, cât și în consilierea părinților sau a cadrelor didactice. Muzica – în special cântecul cu valoare afectivă și culturală – poate deveni un mediator emoțional puternic, facilitând exprimarea trăirilor greu de verbalizat.
Cântecul „Căsuța noastră”, interpretat de Gică Petrescu, oferă un cadru simbolic extrem de potrivit pentru explorarea ideii de acasă – nu doar ca spațiu fizic, ci ca loc al siguranței, al promisiunilor și al identității relaționale.
De ce „Căsuța noastră”?
Textul cântecului vorbește despre: - construirea unei relații și a unui spațiu comun; - ruptura afectivă și abandonul; - dorul persistent și speranța întoarcerii; - promisiunea refacerii legăturii („de-ai să vii…”).
Din perspectivă psihopedagogică, „căsuța” devine o metaforă a atașamentului securizant: un loc în care copilul sau adultul se simte văzut, acceptat și protejat. Atunci când acest spațiu este pierdut sau amenințat, apare dorul, tristețea, nesiguranța – emoții prezente frecvent la elevii aflați în contexte de separare, divorț, migrație parentală sau pierdere.
Valoare educațională și de consiliere
Utilizarea cântecului în activități de consiliere permite: - accesarea emoțiilor printr-un limbaj non-invaziv; - normalizarea trăirilor de dor și tristețe; - conectarea experiențelor personale cu un produs cultural comun; - stimularea reflecției asupra relațiilor semnificative și a nevoii de siguranță.
Activitatea poate fi adaptată pentru: - consiliere individuală (copii, adolescenți); - consiliere de grup; - activități de educație parentală; - ore de dirigenție sau dezvoltare personală.

Articolul propune valorificarea cântecului „Căsuța noastră” ca instrument de consiliere psihopedagogică, în cadrul seriei educaționale „Horea de sâmbătă – Episodul 31”. Pornind de la metafora „căsuței” ca spațiu al atașamentului și siguranței emoționale, materialul evidențiază modul în care muzica poate facilita exprimarea emoțiilor de dor, pierdere și speranță. Anexa include o fișă RED (Realitate – Emoție – Dorință), aplicabilă în consiliere individuală și de grup, educație parentală și activități de dezvoltare personală.
Cuvinte-cheie
consiliere psihopedagogică; educație emoțională; atașament; dor; resurse educaționale deschise; muzica în educație; Horea de sâmbătă
________________________________________
ANEXĂ – Fișă RED de consiliere
(Realitate – Emoție – Dorință)
Titlul activității
„Căsuța mea interioară” – explorarea atașamentului și a dorului prin cântec
Tipul resursei
Resursă Educațională Deschisă (RED) – consiliere psihopedagogică
Grup țintă
• Elevi gimnaziu (10–14 ani)
• Elevi liceu (15–18 ani)
• Adaptabil pentru adulți (părinți, cadre didactice)
Durata
45–60 de minute
Competențe vizate
• Recunoașterea și exprimarea emoțiilor
• Dezvoltarea conștiinței de sine
• Identificarea relațiilor semnificative
• Autoreglare emoțională
Obiective
La finalul activității, participanții vor fi capabili:
- să identifice emoțiile asociate ideii de „acasă”;
- să exprime verbal sau simbolic trăiri de dor, pierdere sau speranță;
- să formuleze o dorință legată de siguranță și relații.
________________________________________
Etapa 1 – REALITATE
Stimulus: Audierea cântecului „Căsuța noastră”.
Întrebări de explorare: - Ce este „căsuța” din cântec? - Este doar o casă sau altceva? - Cine lipsește din această căsuță?
Activitate: Participanții sunt invitați să deseneze sau să descrie în câteva cuvinte o „căsuță” care a fost importantă pentru ei (reală sau simbolică).
________________________________________
Etapa 2 – EMOȚIE
Întrebări ghidate: - Ce simți când te gândești la această căsuță? - Ce emoție apare cel mai des: dor, tristețe, bucurie, speranță? - Unde simți această emoție în corp?
Activitate: Alegerea unei culori care reprezintă emoția dominantă și explicarea alegerii.
________________________________________
Etapa 3 – DORINȚĂ
Întrebări de reflecție: - Ce ți-ai dori pentru această „căsuță”? - Ce ar avea nevoie ca să fie din nou un loc sigur? - Ce poți face tu pentru a-ți construi sau păstra o căsuță interioară sigură?
Activitate finală: Formularea unei propoziții de tip: > „Mi-aș dori ca în căsuța mea să existe…”
________________________________________
Metode și tehnici
• audiție muzicală
• conversație ghidată
• desen expresiv
• reflecție scrisă
Evaluare
• autoevaluare verbală
• feedback emoțional (un cuvânt / un simbol)
Adaptări
• pentru elevi cu CES: suport vizual, timp extins, răspunsuri non-verbale;
• pentru grupuri vulnerabile: accent pe siguranță și voluntariat emoțional.
Concluzie
„Căsuța noastră” devine, în context educațional, mai mult decât un cântec: este un spațiu de întâlnire cu sine, cu propriile emoții și cu nevoia profund umană de apartenență și siguranță.

Bibliografie
Bowlby, J. (1988). A Secure Base: Parent-Child Attachment and Healthy Human Development. London: Routledge.
Cassidy, J., & Shaver, P. R. (Eds.). (2016). Handbook of Attachment: Theory, Research, and Clinical Applications (3rd ed.). New York: Guilford Press.
Goleman, D. (2008). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
Saarikallio, S. (2019). Music as emotional self-regulation throughout adulthood. Psychology of Music, 47(2), 183–197.
Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice pentru consilierea și orientarea școlară. București.

ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED)
Titlu RED „Cine seamănă cu mine?” – Copiii ca sursă de sens, speranță și identitate (Horea de sâmbătă – Episodul 30)
Tipul resursei
Resursă educațională deschisă – activitate de consiliere psihopedagogică
Domeniul
Consiliere și orientare
Dezvoltare personală
Educație pentru valori
Nivel de aplicare
• Gimnaziu (clasele V–VIII)
• Liceu (clasele IX–XII)
• Adaptabil pentru activități de educație parentală și consiliere cu părinții
Durata activității
30–50 de minute (în funcție de nivelul de vârstă și dinamica grupului)
Competențe vizate
• Competențe socio-emoționale
• Competențe de autocunoaștere și autoreflecție
• Competențe de comunicare și exprimare emoțională
• Competențe de orientare pentru viață și valori
Obiective operaționale
La finalul activității, beneficiarii vor fi capabili să:
1. Identifice surse personale de motivație, speranță și sens.
2. Explice rolul familiei și al relațiilor semnificative în viața personală.
3. Exprime emoții, valori și gânduri legate de apartenență și identitate.
4. Reflecteze asupra legăturii dintre efort, responsabilitate și împlinire personală.
Grup-țintă
• Elevi (individual sau grup)
• Părinți
• Grupuri mixte elev–părinte (în contexte de educație parentală)
Metode și tehnici utilizate
• Audiție activă
• Conversație euristică
• Brainstorming
• Exercițiu de reflecție individuală
• Învățare experiențială
• Feed-back verbal
Resurse materiale
• Cântecul popular „Cine seamănă cu mine” (audiție sau text)
• Fișă de lucru / foi albe
• Flipchart / tablă
• Instrumente de scris
Desfășurarea activității
1. Moment introductiv – Conectare emoțională (5–7 min)
Consilierul creează un climat securizant și adresează întrebări de tip:
• Ce înseamnă pentru tine „a aparține” cuiva?
• Ce lucruri îți dau putere când îți este greu?
Se anunță tema activității.
2. Audiție / lectură ghidată (5–8 min)
Se ascultă cântecul sau se citesc fragmente relevante, de exemplu:
„Copii mi-au dat speranța pentru azi și pentru mâine.”
Participanții sunt invitați să fie atenți la emoțiile pe care le simt.
3. Discuție ghidată – reflecție colectivă (10–15 min)
Întrebări posibile:
• Ce mesaj transmite cântecul?
• De ce copiii sunt prezentați ca „speranță”?
• Ce legătură există între familie și sensul vieții?
• Ce valori apar în cântec?
Se notează ideile-cheie pe flipchart.
4. Exercițiu individual – autoreflecție (8–10 min)
Elevii/părinții completează în scris:
• „Pentru mine, speranța de mâine vine din…”
• „O persoană care îmi dă sens și putere este…”
• „Un lucru pe care aș vrea să-l duc mai departe…”
Participarea la citire este voluntară.
5. Reflecție finală și concluzii (5–7 min)
Consilierul sintetizează ideile:
• familia ca sursă de stabilitate emoțională;
• relațiile semnificative ca factor de reziliență;
• importanța valorilor transmise între generații.
Mesaj final: sensul vieții se construiește prin relații și valori, nu doar prin realizări materiale.
Modalități de evaluare
• Observarea participării și a implicării emoționale
• Calitatea reflecțiilor exprimate verbal sau scris
• Capacitatea de a formula concluzii personale
Evaluare formativă, non-invazivă.
Adaptări și extensii
• Activitate pentru părinți (focus pe rol parental)
• Jurnal de reflecție pentru elevi
• Activitate interdisciplinară (consiliere + educație muzicală / civică)
Licență
Creative Commons – CC BY-NC-SA (Materialul poate fi utilizat, adaptat și distribuit, cu menționarea autorului, în scopuri necomerciale.)
Bibliografie
• Goleman, D. (2020). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
• Siegel, D. J., & Bryson, T. P. (2020). Creierul copilului tău. București: Editura For You.
• OECD (2021). Social and Emotional Skills for Student Well-being.
• Rogers, C. (2019). A Way of Being. Boston: Houghton Mifflin.
• Ministerul Educației (2023). Programa școlară – Consiliere și orientare.
• Ionescu, M., & Bocoș, M. (2021). Tratat de didactică modernă. Cluj-Napoca: Paralela 45.

„Viața nu se adună, se trăiește” – activitate de consiliere și orientare pe baza unui cântec popular
Nivel de învățământ
• Gimnaziu (VII–VIII)
• Liceu (IX–XI)
Durata
45–50 minute
Tipul activității
Activitate de consiliere și orientare – dezvoltare personală
     Competențe specifice vizate (aria Consiliere și orientare)
• identificarea valorilor personale
• conștientizarea rolului timpului în viața personală și profesională
• formularea de obiective realiste pe termen scurt și mediu
• exprimarea emoțiilor și a opiniilor personale
 Obiective operaționale
La finalul activității, elevii vor putea:
• să interpreteze mesajul unui text folcloric din perspectivă personală
• să identifice riscurile amânării deciziilor importante
• să coreleze mesajul cântecului cu propriul traseu de viață
• să formuleze un angajament personal legat de gestionarea timpului
 Desfășurarea activității
1. Activitate de spargere a gheții (5 min)
Se citește refrenul și se lansează întrebarea:
 Ce credeți că înseamnă „a trăi la timp”?
2. Explorare și reflecție (10 min)
Elevii identifică versurile care îi reprezintă cel mai mult.
3. Consiliere de grup – discuție ghidată (15 min)
• Ce amân în viața mea?
• Ce aș face diferit dacă aș ști că timpul e limitat?
• Ce contează cu adevărat pentru mine?
4. Exercițiu de orientare personală (10 min)
Completarea afirmației:
👉 „Un lucru important pe care aleg să-l fac acum este…”
5. Concluzie și ancorare (5 min)
Mesaj final:
Viața nu se depozitează. Se trăiește conștient.
Modalități de evaluare
• reflecție scrisă
• feedback verbal
• autoevaluare
Observații metodice
Activitatea este adaptabilă pentru elevi cu ritm diferit de învățare și poate fi utilizată inclusiv în consilierea elevilor cu risc de abandon sau demotivare.

 Bibliografie 

Bruner, J. S. (1996). The culture of education. Harvard University Press.

Damon, W. (2008). The path to purpose: Helping our children find their calling in life. Free Press.

David, D. (2019). Psihologia poporului român. Polirom.

European Commission. (2018). Key competences for lifelong learning. Publications Office of the European Union.

Glava, A. E., & Glava, C. C. (2020). Învățarea autoreglată: Fundamente teoretice și aplicații educaționale. Editura Universitară.

Iucu, R. (2020). Educația nonformală: Concepte, practici și perspective. Editura Polirom.

Marzano, R. J. (2017). The art and science of teaching. ASCD.

Ministerul Educației. (2017). Programa școlară pentru aria curriculară Consiliere și orientare. București.

Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2017). Self-determination theory: Basic psychological needs in motivation, development, and wellness. Guilford Press.

UNESCO. (2019). Open educational resources (OER): Recommendation. UNESCO Publishing.

.

• Goleman, D. (2020). Emotional Intelligence. Bantam.
• Glăveanu, V. P. (2021). Psihologia culturii. Polirom.
• Ionescu, M. (2022). Consiliere educațională. Editura Didactică și Pedagogică.
• UNESCO (2021). Intangible Cultural Heritage and Education.