PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

EDUCATOARE: Balea Maria – Mădălina

GRĂDINIŢA: Nr. 272

NIVEL DE VÂRSTĂ/ GRUPA: Nivel I – Grupa Mică

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Când, cum şi de ce se întâmplă?”

PROIECT TEMATIC: ,,Lumea Animalelor”

SUBTEMA: ,,Animale din Pădure”

TEMA ACTIVITĂŢII: ,,Minunata lume a ursului”

TIPUL ACTIVITĂŢII: mixtă

DURATA: 1 zi

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:

I. ADP: ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezența, calendarul naturii -  Ursuleţii s-au trezit, bună dimineaţa!

Rutine: „Harnic tu să fii mereu, nici nu e prea greu” (deprinderea de a îndeplini sarcini ușoare)

Tranziții: „Luaţi seama bine” – moment de mişcare; ,,Umblă ursul prin pădure” – joc cu text şi cânt, ,,Câte unul pe cărare” –  cântec

II. ALA I: ACTIVITĂŢI  LIBER ALESE

Ştiinţe: ,,Drumul ursului”

  Artă: ,,Blana ursului”

Construcţii: ,,Bârlogul ursului”

III. ADE  : ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE

DŞ: Activitate matematică: ,,Ursuleţul pofticios” – joc didactic – matematic

DEC: Activitate artistico-plastică: ,,Ursuleţul poznaş” – pictură prin tehnica ştampilării

IV. ALA 2: ACTIVITĂŢI  LIBER ALESE

JOC SENZORIAL: ,,Drumul ursului prin pădure”

SCOPUL ACTIVITĂȚII

Verificarea și consolidarea cunoștințelor matematice referitoare la formarea de grupe de acelaşi fel, aprecierea globală a cantităţii din grupele formate şi consolidarea unor deprinderi de lucru privind activităţile plastice.

https://drive.google.com/file/d/1ZwZygW45kVBSATe6hNlXdBt6Me3N4iLG/view?usp=sharing

• La nivel global, unul din șapte tineri de 10-19 ani se confruntă cu o tulburare mintală, reprezentând 13% din povara globală a bolii la această grupă de vârstă.
• Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților.
• Sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani.
• Depresia afectează aproximativ 2,5% dintre copii și 8,3% dintre adolescenți, în regiunea europeană a OMS. De asemenea, 30% dintre adolescenți sunt estimați a avea simptome subclinice de depresie.

Vineri 16.02.2024 la ora de consiliere și orientare la clasa aVIII-a B de la Școala Gimnazială ,,Avram Iancu” Baia Mare, județul Maramureș, director prof. Ioan-Marian Pop și dir. adj. Prof. dr. Georgeta Iuga am avut-o ca invitată pe doamna asistentă Elena Silaghi, care a prezentat materiale din cadrul campaniei afișul, flyerele pentru adolescenți și am purtat o discuție interactivă despre frică, depresie și anxietate.
La final elevii au pus întrebări, la care au primit răspunsuri de la doamna asistent Elena Silaghi.
Pentru că ne-a plăcut această oră ne-am propus ca săptămâna viitoare să continuăm discuția cu tema următoare: Stima de sine.
Mulțumim pentru colaborare domnului Dr. Pop Bogdan de la DSP Maramureș.

Întreaga experiență a fost una colaborativă, provocatoare și intensă, în care s-au împletit activitățile de învățare, cele de împărtășire și reflectare, joaca și jocul. Ca urmare a participării la activitățile derulate, ne-am propus să ne folosim de noi strategii pedagogice de incluziune a tuturor elevilor în actul educativ și activitățile extrașcolare și nonformale, precum și creșterea dimensiunii internaționale a școlii.

Ar fi necesar, ca noi,profesorii și părinții, să fim mai atenți la:
• Identificarea formelor de bullying care nu sunt ușor de observat.
• Analizarea cauzelor pentru care victimele nu raportează aceste cazuri.
• Dezvoltarea unor strategii pentru detectarea și combaterea bullying-ului ascun
S-a realizat un sondaj în rândul elevilor de la mai multe școli, iar participanții au fost întrebați despre experiențele lor legate de bullying, indiferent dacă au fost victime, martori sau agresori.
Rezultate:
1. Formele de bullying ascuns identificate:
• Excluderea socială subtilă
• Zvonuri sau bârfe care se răspândesc discret
• Mesaje negative sau amenințări online anonime
• Gesturi sau priviri disprețuitoare care nu sunt ușor de surprins
• Manipularea emoțională
2. Motive pentru care victimele nu raportează:
• Frica de represalii
• Rușinea sau teama de a fi judecat
• Sentimentul că nimeni nu le-ar crede
• Lipsa conștientizării faptului că sunt victime ale bullying-ului
3. Strategii propuse pentru detectarea și combaterea bullying-ului ascuns:
• Campanii de sensibilizare în școli despre forme subtile de bullying
• Încurajarea comunicării deschise între elevi și personalul didactic
• Oferirea de training-uri pentru profesori și consilieri școlari pentru a recunoaște semnele bullying-ului ascuns
• Crearea unui sistem de raportare anonimă pentru victime și martori
Bullying-ul ascuns reprezintă o provocare majoră pentru școli deoarece nu este ușor de detectat sau de abordat. Cu toate acestea, prin recunoașterea existenței lui și prin implementarea de strategii adecvate, instituțiile educaționale pot crea un mediu mai sigur și mai inclusiv pentru toți elevii.
Pentru a combate bullying-ul ascuns în școli, este necesar un efort coordonat din partea comunității educaționale, care să includă elevi, profesori, părinți și consilieri. Cu informația adecvată și resursele potrivite, școlile pot crea un mediu unde toți elevii se simt în siguranță și respectați

1. Verificați în prealabil dacă furnizorul (vânzătorul) este furnizor agreat.
2. Asigurați-vă că produsul sau serviciul furnizat este eligibil - solicitați informații complete privind oferta și ceea ce va scrie pe factură.
3. După ce faceți plata cu cardul special, fizic sau electronic/ online, solicitați și verificați cu atenție factura. Aceasta poate fi în format tipărit sau în format electronic.

Modalitatea de decontare a primelor de carieră didactică și a primelor de carieră profesională este prevăzută în Ordinul nr. 58/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 950/ 20.10.2023. a) Pentru prima de carieră, cadrele didactice și didactice auxiliare din învățământul preuniversitar de stat și din învățământul universitar de stat vor justifica cheltuielile prin prezentarea următoarelor documente:

  b) Pentru prima de carieră, personalul nedidactic din învățământul preuniversitar, precum și personalul nedidactic din învățământul universitar vor justifica cheltuielile prin prezentarea următoarelor documente:

Listă cu furnizori agreați

Puteți utiliza legal cardul/ prima de carieră didactică doar la furnizorii care pot primi plăți cu acest card. Am explorat câteva variante de dezvoltare profesională de care puteți beneficia cu ajutorul sprijinului de la stat pentru cariera didactică.  

O listă cu informații și furnizori este disponibilă pe pagina EduVox: https://eduvox.ro/vouchere-pentru-profesori-prima-de-cariera-didactica-pe-card-cum-se-utilizeaza-si-ce-se-poate-cumpara-cu-cardul-de-cariera-didactica/

Sunt onorat să fiu astăzi împreună cu dumneavoastră la absolvirea studiilor liceale pentru elevii Colegiului Național de Informatică SPIRU HARET. Este un moment mult așteptat, când elevii clasei a XII-a F, F de la Familie, se pregătesc să părăsească liceul și de aceea țin să vă felicit pentru finalizarea unui capitol important din viața și din educația voastră. E un moment încărcat de emoţii, atât pentru voi, care pășiți  într-o nouă etapă a vieţii cât şi pentru mine, cu atât mai mult cu cât voi sunteți prima generaţie de elevi cărora le-am fost diriginte în toți cei 4 ani de liceu. Am avut mereu o comunicare deschisă cu voi, copiii mei, aşa cum îmi place mie să vă numesc, ne-am sfătuit, ne-am ajutat, v-am lăudat când ați meritat, v-am dojenit când situaţia a impus un astfel de moment.  Sunt convins că relaţia noastră va continua şi că, deşi acum nu ne dăm seama, ne va fi groaznic de dor unii de alţii, dar o să ne amintim cu plăcere de prima notă de 10 din familie, la matematică, de mersul până la Tamara ca să vă cumpărați plăcinte, de prima iubire, de prima dezamăgire, de faptul că vi se întrerupea conexiunea la internet când trebuia să fiți ascultați și anunțați pe grupul clasei acest lucru iar eu nu îmi puteam explica cum folosiți internetul fără să aveți conexiune, de faptul că am plâns și am râs împreună ca o adevărată familie.
Drumul însă nu se termină aici. Probabil v-ați gândit și vă gândiți în continuare la viitorul vostru profesional și la alternativele educaționale pe care le veți urma. Veți merge cu toții în viața reală unde vă așteaptă proiecte și oportunități în plan profesional și familial, dar poate și dezamăgiri și eșecuri. Indiferent unde vă duce viața, vreau să vă încurajez pe toți cei aflați astăzi aici, să priviți cu speranță spre viitor, să aveți încredere în voi înșivă, să aveți încredere în destinul vostru, în profesie, în viață și să nu vă dați învinși.
Voi plecați, dar noi ramânem aici să ne continuăm menirea de dascăli. Orice veţi face şi veţi deveni, nu uitaţi de noi, profesorii voştri! Vă doresc să fiți puternici, să ne revedem cândva, peste ani, cu împliniri și realizări personale și profesionale.
Îmi doresc să rămânem PRIETENI, PRIETENI PE VIAȚĂ, PRIETENI CA FAMILIA MEA!
Vă mulțumesc!
 

În contextul actual al nevoilor educaționale impuse de societatea digitalizată a secolului al XXI-lea,uneori cu caracter imprevizibil, se impune o scurtă analiză a a riscurilor utilizării excesive a  dispozitivelor, a tehnologiei, în lumina tuturor tipurilor de EDUCAȚIE: formală- nonformală- informală.
Este cât se poate de adevărat că trăim într-o societate modernă ultratehnologizată, ,ce necesită dezvoltarea  multor arii de competențe, printre care cele de natură digitală sunt parcă mai mult decât vitale astăzi,  când mijloacele de comunicare online, care asigură rulajul rapid al informaţiilor, accesul la cele mai recente cercetări , descoperiri, cărți în format digital nu pot fi deloc subestimate sau neexploatate. Însă, cum observația directă și studiile demonstrează, utilizarea excesivă a calculatorului/ Internetului are certe efecte negative, conducând la dependenţă , afectând  sănătatea, omului, viaţa socială, și  chiar structura sa morală.
Utilizarea calculatorului/ internetului se manifestă în prezent ca un adevărat fenomen, având atât implicaţii benefice de netăgăduit,cum ar fi accesul rapid la informaţie, posibilitatea de a comunica, cât și limite ,ce se cer analizate și conștientizate, cum ar fi încurajarea sedentarismului, apariția unor boli precum: scolioza( din cauza șederii îndelungate și a ergonomiei defectuoase),  diferite  probleme ale vederii, la  nivel psiho-somatic,  disfuncții ale activității neuronale. De pildă ,scolioza, o  deviație gravă  a coloanei vertebrale, poate deveni  sursa unor suferințe fizice serioase: reducerea capacitătii respiratorii, asimetria toracelui și afectarea organelor intratoracice, dar poate produce și  suferinte emotionale care  conduc la  degradarea stimei de sine, la izolare si dificultati de intregrare în societate.  Statistici europene (http://kidshealth.org/en/kids/scolio.html ) arată că România este țara cu cele mai multe cazuri de scolioză de pe continent, 2%-3% dintre copii și adolescenți fiind diagnosticati  anual cu scolioză; scolioza este de patru ori mai frecventă în rândul fetelor decât al băieților,din pricina slăbirii musculaturii și ligamentelor pe fondul modificărilor hormonale între 9 și 12 ani.
O altă dimensiune a pleadoariei noastre  pentru consumul  „verde”,rațional  al  calculatorului/Internetului  o constituie riscul apariției depresiei, a fobiei sociale  și a agresivității. Pe fondul izolării sociale și al expunerii excesive sau accidentale la  violență/pornografie, se poate ajunge chiar la depresie și pervertire morală .Influenţa se manifestă mai ales asupra celor mai mici, care se află în plin proces de dezvoltare ,adesea victime ale asaltului informațional.
Ultimele studii efective au pus in evidenţă faptul ca majoritatea copiilor își petrec aproape şase ore pe zi navigând pe internet, diminuând astfel timpul alocat pentru alte activităţi, de exemplu  învăţatului şi chiar comunicării cu persoanele din jur .
   Cercetările  recente  demonstrează că , îndiferent de conținutul programului TV sau al  site-ului virtual, activitatea electrică a creierului (așa-numitele trasee electroencefalografice) a celor care  privesc la TV sau utilizează computerul, dobândesc, după numai două minute de vizonare , o configurație specifică, nouă, neîntâlnită în nicio altă activitate umană. Alftel spus, suntem ceea ce vedem: putem deveni agresivi , dacă privim în mod constant programe/ jocuri ce implică violența. În plus, experimentele realizate în SUA de către John P. Murray de la Kansas State University, utilizând metoda Rezonanției Magnetice Nucleare, analizând activitatea corticală a subiecților în timpul expunerii lor la materiale video cu un reprobabil conținut violent, au ajuns la concluzia că mintea umană nu diferențiază violența ficțională a micului monitor de violența reală, grație intervenției undelor alfa și teta, ,care devin preponderente în asemenea momente, unde ce apar în stările de pasivitate, în hipnoză sau în starea de somn ușor, suspendând controlul rațional sau atenția activă ,făcând din oameni ființe ușor sugestionabile.
Studii neuropsihologice desfășurate în ultimii ani au afirmat în mod categoric că mărirea timpului de navigare pe internet presupune „ prelungirea stării maladive în care se află cortexul prefrontal,ceea ce va avea grave consecințe asupra dezvoltării acestuia”(Emery). Cortextul prefrontal este responsabil de toate procesele mentale superioare, de  atenție, motivație, de controlul comportamentelor și al emoțiilor, diferențiindu-l pe om de animal, căci la nivelul acestui centru executiv al creierului uman se realizează sinteza dintre gândire, emoție și comportament.
   Experimentele realizate de Cristakis, Zuimmerman și colaboratorii săi arată că fiecare oră petrecută zilnic în fața televizorului și a calculatorului în prima perioadă  a vieții(1-3 ani) crește cu 28% posibilitatea  apariției problemelor de atenție  în intervalul de vârstă 1-7 ani. Astfel, televizorul și calculatorul devin factori de risc pentru dezvoltarea părții superioare a creierului uman.De cele mai multe ori, utlizarea internetului nu  favorizează conversația sau implicarea copiilor în rezolvarea de probleme, nici vorbirea internă ( reflecția,  în general), ca, de altfel, niciuna dintre modalitățile prin care s-ar cultiva configurarea și dezvoltarea ariilor corticale ale cortexului prefontal, iar vătămarea ariilor prefontale presupune apariția unor dificultăți ușor sesizabile la mulți adolescenți ai vremurilor noastre:1.Dificultăți de concentrare,tendința de a se lăsa ușor distrași de stimuli;2.Incapacitatea de a inhiba comportamentul distructiv și autodistructiv;3.Dificultatea de a amâna recompensa, din incapacitatea de a prefigura un scop/ o țintă;4.Slaba dezvoltare a comportamentului de automanagement , de organizare , planificare și programare a vieții cotidiene;5.Defazarea dintre vorbire și urmărirea gândului,6.Sărăcia vocabularului,dificultăți în exprimare,utilizarea unor stereotipii verbale ;7.Diminuarea discernământului, a creativității și gândirii critice.
    Astfel, ne avertizează profesorul Sartori, excesul de consum de „bytes” de către internauții adolescenți poate conduce la un anumit tip de dezumanizare, prin diminuarea controlului comportamentului instinctiv, prin apariția unor boli precum anorexia, bulimia,erotismul precoce.
   Mai mult , McLuhan afirmă că racordarea la realitatea lumii virtuale echivalează cu regresiunea la universul tribal, la cultura primitivă, întrucât „shortcutul electric al culturii audio-video” presupune reducerea individului la condiția de animal, prin exacerbarea pulsiunilor sexuale, ,a agresivității,prin eliminarea operațiilor superioare ale gândirii și a emoțiilor, generând nașterea unui om infirm mintal, moral și sufletește , a unui potențial pericol social.
În lumina acestor date, pledăm pentru utilizarea cu măsură a tehnologiei și pentru căutatea periodică a reconectării cu natura în cadrul activităților educaționale de  nonformale de tip outdoor.
Potrivit lui Coombs, educația non-formală și educația informală în țările industrializate sunt  menite să compenseze și să completeze deficiențele din sistemul de educație formală, pentru a  asigura mobilitatea pe piața muncii; conversia profesională a  persoanelor neangajabile în persoane angajabile Perfecționare continuă  pentru productivitate; Îmbunătățirea calității vieții; îmbunătățirea calității timpului liber (odihnă).
În  anul 1996, miniștrii educației din OCDE au convenit să dezvolte strategii pentru „învățare pe tot parcursul vieții pentru toți”, iar abordarea lor  a fost susținută de miniștrii muncii, de miniștrii afacerilor sociale și de Consiliul OCDE la nivel ministerial. Conceptul de „de la leagăn la mormânt” include, astfel,  învățarea formală, non-formală și informală. Factorii de decizie din multe țări OCDE și dincolo de acestea încearcă  să inițieze și să  dezvolte strategii pentru a utiliza toate abilitățile, cunoștințele și competențele care asigură creșterea economică și competitivitatea globală. Cu un caracter mai puțin formal, educația non-formală are același rezultat formativ.
Acțiunile educaționale, care se încadrează în acest tip de învățământ, sunt flexibile și abordează anumite nevoi specifice identificate anterior. Activitățile educaționale nonformale, ce integrează o serie de  exerciții de tip outdoor, se particularizează  prin următoarele caracteristici: răspund în mod specific unor nevoi; permit momente de reflecție prin extragerea cunoștințelor din activități cu caracter  practic; înlătură funcția dominantă  de predare  din educație, lăsând loc funcției autentice  de învățare; elevii sunt implicați activ în proiectarea, organizarea și desfășurarea acestor activități; nu se acordă note, nu se face o evaluare  stresantă și riguroasă; permite valorificarea unicității elevilor, a aptitudinilor și intereselor copiilor și tinerilor, cunoscând o mare diversitate de abordări, metode, facilitând munca în echipă și o abordare transcurriculară.
Potrivit Legii Educației Naționale nr. 1/2011, învățarea în contexte non-formale este considerată o formă de învățare integrată în cadrul activităților planificate, cu obiective de învățare, care nu urmează în mod explicit un curriculum și poate  diferi ca durată. Acest tip de învățare depinde de intenția cursantului și nu conduce automat la certificarea cunoștințelor și abilităților dobândite.
Competențele și atitudinile dezvoltate elevilor în învățarea non-formală implică: abilități interpersonale, abilitate de lucru în echipă, încredere în sine, disciplină, responsabilitate, abilități de planificare, coordonare și organizare/management de proiect, capacitatea de a rezolva probleme practice etc. Metodele nonformale sunt destul de diferite de pedagogia folosită în educația formală. În cazul educației non-formale, se pune accent pe învățarea experiențială, pe învățarea de la colegi/ „peer to peer learning” și pe voluntariat.
În documentele noastre naționale de reglementare există un cadru normativ care definește învățarea și recunoașterea rezultatelor învățării în contexte non-formale și informale, activități educaționale, școlare și extracurriculare, Programul Erasmus +, Programul „Școala  Altfel”, proiecte  și parteneriate, competiții extracurriculare naționale.
Participarea la o serie de cursuri de formare Erasmus+ ce  au integrat Educația non-formală de tip outdoor m-a inspirat să  regândesc importanța relației dintre cunoștințe, aptitudini, abilități și competențe, atât în contextul orelor mele de Consiliere, cât și  în cadrul  orelor mele de Limba și literatura română, fără a nega ponderea cunoștințelor declarative ( informațiile știinșifice, datele  despre fenomenul lingvistic sau literar), procedurale (cum să folosim datele, cum să rezumăm,să argumentăm, să descriem  un personaj, să analizăm  un incipit...) sau textuale (a ști unde, când și de ce să folosim ceea ce știm  și ce știm  să facem (știind unde, când și de ce să folosesim cunoștințe speciale despre sintaxă și argumentare, de exemplu)
   Pe lângă „a ști” („know” echivalent cu  tipul de cunoaștere declarativă), trebuie plasat un alt verb precum „a ști să faci” („know how), sinonim pentru cunoașterea procedurală și contextuală.
În opinia noastră, dimensiunea educațională „know how” este mai importantă, întrucât include categorii care depășesc domeniul cognitiv, inclusiv „a ști să fii” („know to be”) și „a ști să devii” („ know to become"), setul  de "variabile interne" ale unui individ - competențe, atitudini, valori, sentimente, emoții, motivații.
Învățarea în aer liber acoperă dobândirea sau perfecționarea cunoștințelor și abilităților specifice, precum și schimbările mai subtile în comportamente și atitudini, care conduc la creșterea sănătății și bunăstării și la dezvoltarea sensibilității pentru natura înconjurătoare.
Punctul de plecare va fi întotdeauna  formularea următoarelor   întrebări: Cum se întâmplă învățarea? Ce metode, abordări, pedagogie sau andragogie descriu modul în care oferiți învățare în aer liber? Ce activități și experiențe? Ce provocări specifice, aventuri, educație pentru mediu, studii de teren, tabere, expediții, sporturi și activități în aer liber etc. folosesti? Unde are loc? Care sunt locațiile și habitatele în care oferiți învățare în aer liber pe uscat, pe mare și în aer?  Cine participă? Lucrezi cu participanți dintr-o anumită școală, organizație, interval de vârstă, comunitate, locație, nevoie etc.? De ce are valoare? Care sunt rezultatele, rezultatele și impactul intenționate și reale ale învățării în aer liber pe care le oferiți?
De pildă, din cufărul personal  cu bune practici pot extrage o serie de activități desfășurate în afara clasei, activități cu caracter literar al căror  principal obiectiv a fost înțelegerea și interpretarea textului  liric, prin identificarea elementelor structurale ale unor poeme pe tema naturii, integrând  dezbateri pe tema naturii, dar și elemente de tehnologie, aplicații web de recunoaștere a plantelor, precum PlantSnap, de exemplu.. Impactul unor asemenea activități de tip outdoor  nu poate fi negat: elevii s-au simțit mai stimulați să se exprime liber, mai  empatici, în comuniune cu natura și, mai ales, au fost stimulați să se documenteze suplimentar pe tema specificului diferitelor plante, arbuști și arbori descoperite în grădina școlii,exersând o serie de competențe curriculare și trasncurriculare, în contextul larg al unei educații holistice și integratoare.
Un alt atelier care s-a desfășurat dincolo de zidurile reci ale clasei a fost Atelierul-Ceremonial funebru Adio, emoții rele!Bun-venit, emoții bune! Premisa atelierului este importanța cultivării unei atitudini pozitive, proactive, orientate către rezultatele pe care dorim  să le obținem, rezultate bune  ce vor veni de la sine:„O atitudine pozitivă înseamnă să fim pregătiți să lăsăm emoțiile rele,  negativismul în urma noastră și să ne îndreptăm atenția către toate lucrurile frumoase care ne înconjoară, generatoare de emoții bune. Nu putem stopa total emoțiile rele, dar putem încerca să ne focalizăm mai mult pe cele pozitive, ele sunt cele care au potențial de creștere... De câte ori ne gândim la ceva care ne oferă o stare de bine. Nimic nu este imposibil și nimic nu este irealizabil, totul se reduce la atitudinea pe care o avem față de un obiectiv pe care dorim să îl realizăm, față de un vis pe care dorim să îl îndeplinim, față  de noi și de modul în care ne percem. Prin acest exercițiu de „îngropare” a emoțiilor negative colectate în „cufărul nefast” și de substituire  cu cele bune, am avut șansa de a observa  importanța dezvoltării unui model de gândire pozitivă  în rândul elevilor,  care să  le permită acestora să acționeze constructiv cu un impact pozitiv  pentru viața lor sau a comunității în care trăiesc.  Activitatea  a constat în implementarea unui joc haios, aparent lipsit de importanță, născut din povestioara „Înmormântarea lui Nu Pot” extrasă din „Supa de pui pentru suflet” ,carte scrisă de  Jack Canfield si Mark Victor Hansen.
În concluzie, resursele metodologice ce integrează educația de tip outdoor  sunt în total acord cu  nevoile reale ale tinerilor, cu noile cerințe ale educației secolului al  XXI-lea, care solicită dezvoltarea celor 8 competențe-cheie, implicând strategii didactice moderne precum brainstorming,arta povestirii,scrierea creativă,dezbatere, teambuilding, joc de rol, simulare, în cadrul natural avut la dispoziție,  contribuind la îmbunătățirea sănătății, a  stimei de siner și, în același timp, a motivației elevilor  pentru învățare.

                        Bibliografie

1. Aparici, R. and Osuna, S (2010). Educomunicación y digital culture en Aparici, R. (Coord.) Educomunicación más allá del 2.0. Barcelona: Gedisa, pp. 307–318.
2.  Coombs, Philip Hall (2006). "V. La crisis mundial de la educación (in Spanish). Madrid: Santillana. p. 206.
3. Colom Canellas, Antonio. Continuidad y complementaridad entre la educación formal y no formal  (PDF). Education magazine (September 6, 2005). Archived from the original (PDF) on 4 March 2016. Retrieved 5 October 2
4.  https://edu.ro/educatie-non-formala-informala
5. https://education.ec.europa.eu/focus-topics/green-education/about-green-education .  Green education initiatives
6. Efectele micului ecran asupra minții copilului, Gheorghe Virgiliu,Criveanu Nicoleta,Drăgulinescu Andrei,Ed. Prodromos, Asociația pentru Apărarea Familiei și a Copilului,București, 2008
7. The Future of the Library: From Electronic Media to Digital Media. Marshall McLuhan and Robert K. Logan,2016,Peter Lang. ISBN 9781433132643
8. https://www.outdoor-learning.org/Good-Practice/Research-Resources/About-Outdoor-Learning
9. https://serresnet.weebly.com/non-formal-education-examples.html