Educaţia incluzivă are în vedere îndepărtarea sau diminuarea barierelor de orice tip din calea învăţarii şi participarea în egală măsură a tuturor copiilor,  acordându-se o atenţie specială celor din familii cu grad de vulnerabilitate sau cu un risc de excluziune şi marginalizare. Grădiniţa incluzivă şi interculturală este o grădiniţă deschisă tuturor , cu un curriculum care reprezintă diversitatea culturală a populaţiei locale, în care fiecare copil beneficiază de acces egal la o educaţie de calitate.
Promovarea educaţiei incluzive este o direcţie importantă a reformei educaţiei în România, inclusiv a reformei educaţiei timpurii.
Educaţia incluzivă implică o participare activă a copiilor la educaţie, indiferent de mediul cultural al familiilor lor şi de comunităţile din care provin , necesită o schimbare fundamentală de atitudine faţă de responsabilitaţile sistemului de învăţământ, inclusiv la nivelul preşcolar, din partea cadrelor didactice şi a comunităţilor , dar mai necesită şi cunoştinţe specifice, capacităţi şi strategiei educaţionale adaptate.  Acest tip de educaţie presupune o abordare participativă a cooperării între cadre didactice, între cadre didactice şi copii, între copii,  părinţi şi administraţia educaţională.Dacă un grup minoritar situat într-o societate majoritară îşi pierde identitatea propie şi se deschide spre comunicare cu restul societăţii,avem o situaţie de asimilare. Dacă pierderea identităţii este însă asociată cu izolare faţă de restul societăţii avem situaţia de marginalizare. Dacă grupul îşi menţine şi dezvoltă o identitate culturală proprie stabilă şi puternică, dar nu promovează relaţii de comunicare cu restul societăţii,  avem o situaşie de separare, iar dacă aceasta este impusă de majoritate , vorbim de segregare.
Situaşia dezirabilă este însă cea de integrare, în care cele două grupuri, minoritar şi majoritar, îşi menţin şi dezvoltă propriile identităţi culturale, angajându-se totodată în procese de comunicare interculturală.
Romii sunt, fără îndoială, o minoritate cu statut particular, nu doar în România, ci şi la nivel european. Definitoriu pentru cultura dominantă  în ceea ce priveşte mentalitatea faţă de romi este stereotipul, în majoritatea cazurilor negativ, conducând la stigmarea identităţii rome , la  internalizarea acestui stigmat şi la negarea, de multe ori, de către unii romi, a apartenenţei la etnia romilor.
Discriminarea poate fi de mai multe tipuri . Discriminare directă este cel al refuzului înscrierii copiilor romi la o anumită grădiniţă. Discriminarea indirectă dezavantajează anumite persoane. Un exemplu poate fi achiziţionarea de către părinţi a unor materiale educative cu costuri ridicate ceea ce are drept consecinţă concentrarea copiiilor proveniţi din medii defavorizate  în grădiniţe care nu au astfel de solicitări. Discriminarea structurală se referă la slaba reprezentare a unor categorii de persoane în anumite domenii. Un element esenţial în tentativele de combatere a discriminării este legat de stimularea conştientizării discriminării, atât de către cei care o produc, cât şi de către victime.
Modalităţi concrete ce pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei ar putea fi –oferirea de exemple pozitive de romi auto-identificaţi, deci care îşi asumă
Identitatea romă cu reuşită profesională şi socială, să pună copiii romi de a experimenta atitudini pozitive ale celorlalţi, să permită celorlalţi să depăşescă stereotipurile şi prejudecăţile vehiculate la nivelul societăţii.
Întregul proces educativ din serviciile de educaţie timpurie va avea în vedere formarea la fiecare copil a unei imagini de sine pozitive,  care să includă dimensiunea apartenenţei etnoculturale, dezvoltarea unei atitudini pozitive la toţi copiii faţă de cei cu apartenenţe culturale diferite şi faţă de diversitate în general. Copiii care au nevoi speciale trebuie susţinuţi suplimentar datorită apartenenţei la grupuri defavorizate din punct de vedere social sau cultural. Activităţile educative scot in evidenţă în mod echilibrat faptul ca între copii există atât asemănări cât şi diferenţe. Un cadru didactic modern se asigură că toţi copiii se simt speciali şi apreciaţi.Prin formularea de aprecieri pozitive cu orice ocazie, fără a compara copiii între ei, fără a crea ierarhii de grup, pot fi cocepute activităţi prin care fiecare copil să fie pus în situaţia de a se simţi special. Dacă o sarcină nu este realizată, în loc să spunem data viitoare să te străduieşti mai mult, putem opta să concluzionăm ,,va trebui să găsim o metodă mai bună prin care să înveţi să faci asta’’.Includerea unor legături cu cultura romilor va avea un efect pozitiv asupra stimei de sine a copiilor romi, dar va facilita şi învăţarea şi va dezvolta atitudini pozitive ale celorlalţi copii.
Este utilă implicarea unor adulţi romi care pot reprezenta modele de succes cu care să se identifice copiii romi, de exemplu tineri romi care îşi asumă apartenenţa la etnia romilor şi care, eventual, vorbesc limba romani.
Cadrele didactice care lucrează cu copii romi au nevoie de eforturi suplimentare de a stabili o relaţie de comunicare eficientă şi de colaborare cu părinţii romi.Vizitele la domiciliu pot reprezenta o modalitate de a cunoaşte diferite aspecte care să ajute la înţelegerea mediului familial al copiilor romi. Cadrul didactic are responsabilitatea de a gestiona situaţiile conflictuale între copii şi cele care implică părinţii copiiilor din grupa.
Părinţii pot fi invitaţi să se implice în conceperea şi susţinerea unor activităţi voluntare la grădiniţă. Poate fi vorba de :
-asistenţă directă , zugrăvire, donaţie de haine, reparaţii,etc.
-însoţirea copiilor cu ocazia excursiilor,
-strângerea de fonduri cu scopuri caritabile,
-dezbateri tematice pe teme de interes pentru părinţi,
-organizarea de evenimente sociale sau culturale,
-persoană resursă într-o anumită învăţare.
Activităţile care pot fi propuse părinţilor trebuie să fie multiple, variate şi să corespundă diferitelor nevoi şi posibilităţi pe care le au aceştia.
Pentru a motiva părinţii să dezvolte o legătură strânsă cu grădiniţa este esenţială recunoaşterea, atât în cadrul interacţiunilor individuale , cât şi în public, atunci când este posibil, a contribuţiei părinţilor, oricât de modestă ar fi aceasta, cu atenţie însă la faptul că aceste aprecieri să nu genereze frustrări şi diviziuni în rândul părinţilor. În oferta grădiniţei pot fi incluse şi activităţi adresate direct părinţilor, sesiuni de consiliere individuală sau de grup, activităţi de dezvoltare a coeziunii grupului,  cursuri şi informări pe teme legate de creţerea copiilor sau pe teme de dezvoltare personală.

Prof.preşcolar
Rîşnoveanu Nicoleta
GPP.Nr.10 Buzău

Bibliografie:
Proiectul pentru
Educaţie Timpurie  Incluziva

        Permanenta schimbare  a lumii necesită şi schimbarea practicilor padagogice astfel încât elevii să fie pregătiţi pentru ziua de mâine.
Probabil vieţile noastre profesionale şi personale vor fi influenţate tot de tehnologie, globalizare şi constientizarea tot mai mare  a unor probleme sociale critice.
       Datorită schimbării rapide a societăţii  e greu să anticipăm cum va fi  viaţa în viitor.
       Peste 20 de ani poate voi fi dascălul care va şti cel mai bine programul stomatologilor din localitate, care e cel mai bun, voi avea grijă să nu uit programul programul coafezei. Voi avea grija competenţelor mele în domeniul informaţiei şi tehnologiei pentru a putea face faţă provocărilor vieţii, probabil că voi solicita servicii la domiciliu pentru a putea face faţă avalanşei de probleme sociale, de sănătate, profesionale dacă salariul îmi va permite.

       Probabil voi fi o bătrânică ce se deplasează cu ajutorul bastonului, prin paşi mărunţi, rari şi legănaţi spre şcoală. Elevii nu mă vor mai aştepta în sala de clasă ci de la poarta şcolii îşi vor arunca privirea în lungul străzii să vadă dacă apare “băbuţa” lor care atunci când îşi începe orele nu uită de Imnul de Stat, după ce în prealabil işi porneşte calculatorul în sala de clasă. Vor avea grijă să nu uite să mă ţină la curent cu noile probleme sociale, să propună şi să dezvolte planuri de acţiune pt. gestionarea problemei în defavoarea orelor de curs, bineînţeles. Eu, le voi arăta toiagul în glumă şi le voi aminti  de listele de verificare, de orarul clasei pentru a nu ne abate de la activităţile/ orele planificate.

Prof. Florina Biculescu
Manager de proiect,
Şcoala Gimnazială “Nicolae Crețulescu” Leordeni, județul Argeș

             Acţiunea de protecţie a mediului se poate realiza numai prin asocierea măsurilor de ordin juridic şi administrativ cu cele de ordin educaţional. Schimbarea mentalităţii oamenilor nu este uşoară, dar fără o educaţie în acest sens, orice acţiune de ocrotire şi de conservare a mediului este sortită eşecului. Vindecarea naturii de elementele nocive existente în apă, aer, sol nu se poate face fără o conştientizare şi fără o pregătire ecologică a noastră, a tuturor. Consider că orice activităţi educative organizate pe această temă, vor avea un amplu efect asupra elevilor, cadrelor didactice, comunitatii. Sperăm ca toţi participanţii la activităţile pe care le vom desfăşura, să plece cu convingerea că legătura dintre sănătate şi curăţenia mediului este indisolubilă. Pentru a trăi într-un oraş curat, pe o planetă curată, noi toţi trebuie să avem o conduită adecvată.

            Educaţia pentru mediu devine o componentă din ce în ce mai importantă a educaţiei tinerilor într-o lume tot mai marcată de probleme ecologice.  Pentru România, integrarea în Uniunea Europeană, acţiune asumată politic, are efecte semnificative asupra ocrotirii si conservării mediului înconjurator şi, implicit, asupra educaţiei şi formării unor opinii şi comportamente civilizate, ca parte a educaţiei în context European.
           Educaţia ecologică, sau educaţia relativă la mediu, răspunde acestei cerinţe, investind în dezvoltarea gradului de conştiinţă şi a simţului responsabilităţii tuturor oamenilor faţă de mediu şi problemele sale; vizează în egală măsură asimilarea de cunoştinţe, formarea de atitudini şi comportamente dezirabile, clarificarea valorilor, precum şi un demers practic eficient.
           În acest context, rolul educaţiei ecologice şi de protecţie a mediului înconjurător este evident, el se concentrează pe modelarea viitorului cetăţean capabil de a-şi forma un punct de vedere obiectiv asupra realităţii înconjurătoare, de a-l incita la participare, devenind astfel conştient de viitor şi de faptul că viaţa generaţiilor de mâine depinde într-o mare măsură de opţiunile sale.
           Dorim ca VERDELE să nu reprezinte numai o culoare a speranței, liniștitoare, înviorătoare, umană, culoarea contemplației ci UN MOD DE VIAȚĂ !

           Grup țintă: elevii cu vârsta 10-14 ani     Limba de lucru: engleză, franceză, română

Activitatea nr. 1 - Parcul școlii mele

Fiecare participant la proiect va trebuie sa prezinte părculețul sau spațiul verde al școlii. Instrumentele utilizate: BLOGUL (pentru ca fiecare să poata posta articole, sa urmareasca etapele proiectului, sa comunice); GALERIA DE IMAGINI (pentru a publica și vizualiza imagini, in miniatură, fără a fi necesara descărcarea lor. Vom selecta opțiunea pentru vizitatorii externi). Aplicatia GLOGSTER este numai potrivita pentru o prezentare placuta si animata.

Activitatea nr. 2 - Calendarul ecologistului

Vom întocmi împreună un Calendar al evenimentelor ecologice: WIKI ( pentru a realiza împreună documente privind evenimentele înscrise în calendar, fără a fi nevoie să ne întâlnim); CALENDARUL (pentru activităţile care pot avea loc în afara spaţiului virtual eTwinning).

Activitatea nr.3 - Surse de poluare-simulare în laboratorul școlii:

BLOGUL și CHAT . Prin aplicatia VOICETHREAD vom concepe o  prezentăre ce va contine fişiere imagine şi audio cu lucrarea noastră de laborator. Partenerii vor putea interveni cu experiente personale (alte simulari in laborator privind poluarea mediului), cu aprecieri si comentarii asupra meterialelor prezentate. Ansamblul de aplicatii HOT POTATOES ne va permite să realizam un test cu raspuns scurt pentru evaluarea celor studiate.

Cancelaria - o voi utiliza pentru socializare , pentru schimb de opinii, experiențe personale, obținerea feedback-ului proiectului.
Instrumente utilizate: Forum, File archive (articole, imagini, video, fimulețe). 

"Colţul elevilor" o sa-l folosim pentru cunoaștere și comunicare între elevii implicați în proiect. Aici ei vor avea posibilitatea să-și realize profilul , să-și exprime propriile păreri, să decidă ce activități vor realiza în derularea eficientă a proiectului. Vor prezenta școala din care provin așa cum o văd ei (fotografii alese de ei, imnul școlii, sloganul și mascota proiectului, etc.).Un WIKI îl vor folosi pentru a prezenta noutăți privind problemele de mediu specifice regiunii/țării din care provin. Poate cel mai mult are să le placă sesiunile de chat, videoconferințele. Aceste instrumente vor îmbunătății abilitațile de comunicare într-o limbă străină. Vor învăța să se respecte reciproc, să încurajeze inițiativele colegilor. Deoarece sunt implicați și elevi din clasa a VIII-a, cu bune cunoștințe TIC, colegii de proiect vor alege un elev administrator. Acesta va administra pagina web (Web Content Display) destinată special elevilor. 

Invitații:  Pagina de pornire ne arată ceea ce se întâmplă în proiect, iar blogul poate prezenta etapele importante ale acestuia. Ca atare vom invita în primul rând părinții elevilor implicați în proiect,  întotdeauna părinții au fost încântați și au apreciat munca noastră în afara orelor de curs. Pentru sensibilizarea autorităților publice implicate direct in probleme de mediu vom invita câteva persoane din această categorie. Poate în felul acesta ne vor ajuta cu materiale publicitare, articole de igienizare pentru a ne atinge scopul proiectului ”VERDELE - UN MOD DE VIAȚĂ!” : schimbarea atitudinii tuturor privind protejarea mediului. Nu vom uita și partenerul nostru media! Acțiunile noastre trebuie facute cunoscute comunității locale. Sperăm ca exemplul nostru să fie urmat pentru a avea un oraș curat și frumos! Și nu în ultimul rând vom invita colegii (cadre didactice, elevi) .

În spațiul de lucru al proiectului, vizibil fără logare, vom lăsa publicului: activitățile de proiect, blogul proiectului. Fiecare partener/administrator va putea decide ce activități sunt destinate publicului larg.

                                                          ” Acolo unde verdele răsare, acolo este pur și simplu natură ”

Asa am sarbatorit noi Ziua Europei - 2012  (prezentare aici)

- O educaţie de calitate pentru toţi elevii, indiferent de abilităţile lor diferite;

- Toţi copiii au dreptul să fie trataţi cu respect şi să le fie garantată egalitatea de şanse pentru a învăţa împreună;

- Profesorii ar fi bine să lucreze în mod activ şi în mod deliberat pentru a atinge obiectivele strategiilor şi standardelor internaţionale.

   Educaţia incluzivă este un proces de a răspunde la diversitate şi la nevoile tuturor elevilor prin creşterea participării la învăţare, la cultură şi la viaţa comunităţii, precum şi reducerea fenomenului excluziunii în cadrul şi din educaţie. Acesta implică schimbări şi modificări în conţinut, în abordări, structuri şi strategii, cu o viziune comună care acoperă toţi copiii (fete şi băieţi) din intervalul de vârstă corespunzătoare bazate pe convingerea că este responsabilitatea sistemului general de a educa toţi copiii.

http://chimiainscoalamea.blogspot.com/

Sub sloganul „Chimia, viaţa noastră, viitorul nostru”, Anul Internaţional al Chimiei, AIC, va cuprinde o serie de activităţi educative, interactive şi amuzante ce vor avea loc pe tot globul. Scopul este acela de a atrage tinerii către această ştiinţă şi de a atrage atenţia oamenilor asupra rolului pe care îl joacă chimia în viaţa noastră, pornind de la gastronomie şi ajungând până la medicină şi tehnologie.

Totodată, AIC este un prilej de a sărbători contribuţia femeilor în domeniul ştiinţific. În 2011 se împlinesc 100 de ani de când Marie Curie a primit al doilea premiu Nobel, cel pentru Chimie.

AIC 2011 este o inițiativă IUPAC, Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată, și UNESCO, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Acest eveniment implică societăți, academii și instituții de chimie din întreaga lume, și se bazează pe inițiative individuale în a organiza activități locale si regionale.

http://www.chemistry2011.org/

Topul celor 10 priorităţi pentru chimie:

Chimia pentru agricultură;

Chimia şi conservarea resurselor naturale;

Chimia şi conservarea biomasei;

Chimia pentru sănătate;

Chimia pentru substanţe farmaceutice;

Chimia şi calitatea apei;

Conservarea energiei;

Energia nucleară;

Energia solară;

Chimia pentru tehnologii prietenoase mediului.

            Sunt de părere că fiecare copil trebuie să ia cunoştinţă de regulile prestabilite, dar, în acelaşi timp, să fie atras prin diferite activităţi să aplice aceste reguli şi să stabilească limite. Pentru aceasta, el trebuie apreciat, recompensat, stimulat.

            Deoarece proiectul va implica mai mulţi parteneri din medii culturale diferite, este interesant de descoperit şi de împărtăşit care sunt regulile pe care le aplică părinţii micuţilor. Acestea pot fi aflate prin aplicarea unui chestionar. Interpretarea chestionarului va fi postată pe spaţiul virtual eTwinning şi făcută publică. Pot fi discuţii pe chat între partenerii de proiect în legătură cu rezultatele chestionarului, care să conducă la stabilirea următorilor paşi.

           Implicarea copiilor, ca principali beneficiari ai proiectului ar consta în discutarea regulilor prestabilite, precum şi descoperirea altor reguli care se impun. Aceste acţiuni pot fi realizate prin interpretarea materialului intuitiv ilustrat, a textelor literare audiate/memorate, a vizionării spectacolelor de teatru, a jocurilor de rol, a interpretării şi discutării situaţiilor problematice apărute în sala de curs. Aceste materiale pot fi postate de către parteneri într-o bază de date comună, care poate fi utilă tuturor.

              Pentru fiecare din aspectele propuse, pot fi stabilite reguli şi "ilustrate" prin realizarea unor fotografii/filmuleţe ai căror protagonişti ar fi copiii implicaţi în proiect. Aceste materiale ar putea fi postate pe blogul sau pe spaţiul virtual al proiectului sau, daca prezentările realizate vor ocupa un spaţiu prea mare, vor fi postate pe youtube, indicandu-se adresa.

             Copiii pot realiza desene la temele de proiect, pot imagina şi desena diplome sau ecusoane celor care respectă reguli. Aceste produse pot fi prezentate pe spaţiul virtual al proiectului şi astfel copii şi cadre didactice vor putea face schimb de experienţă şi de idei.

              Proiectul eTwinning ar putea fi dezvoltat de către participanţi şi propus ca proiect Comenius.

               Tema este actuală, activităţile uşor de integrat în curriculum, utilizarea TIC este necesară şi atractivă. Integrarea şcolară şi socială va fi mai uşor de realizat datorită colaborării dintre copii şi cadre didactice, lucru benefic mai ales copiilor cu cerinţe educative speciale sau din medii sociale şi culturale diferite. Copiii vor învăţa prin intermediul unor activităţi atractive. În plus, vor fi dezvoltate abilităţile de comunicare, precum şi dezvoltarea empatiei, influenţarea pozitivă a luării deciziilor, medierea conflictelor.

                Acest proiect poate fi derulat cu orice grupa/clasă de copii datorită necesităţii temei propuse şi modului de abordare.