Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor
Numită şi Vinerea Paştelui, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu pentru întreaga creştinătate, deoarece în această zi a fost răstignit şi a murit pe cruce Domnul Iisus Hristos, spre mântuirea întregii omeniri.
Profundă zi de doliu, tăcere și meditație, prin slujbele ținute, biserica ne aduce aminte de patimile Mântuitorului, ce a fost scuipat, batjocorit și răstignit între doi tâlhari. Această zi este cinstită în mod tradițional prin participarea la Prohodul Domnului, slujbă ce se ține în toate bisericile creștine în această seară.
Femeile în vârstă de la sat ţin post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, iau anafură de la Sfânta Biserică.
Conform tradiției populare, în zorii zilei, casa se afumă cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, pentru ca gânganiile și lighioanele să nu se apropie de ea.
Dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și mănos, iar în cazul în care nu plouă, anul nu va fi unul roditor.
Dacă te scufunzi în Vinerea Mare în apă rece de trei ori, vei fi sănătos tot anul.
Femeile nu coc în Vinerea Mare cozonaci, pâine, sau orice altceva, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului.
În Vinerea Mare femeile nu cos, ca nu cumva să orbească.
Femeile nu torc, nu țes și nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.
www.youtube.com/c/IosifCiunterei
]]>
Publicat în 30. 04. 2021 de Tamara-Veronica Japalela
Categorie: cultură – societate – educaţie
Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor
Numită şi Vinerea Paştelui, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu pentru întreaga creştinătate, deoarece în această zi a fost răstignit şi a murit pe cruce Domnul Iisus Hristos, spre mântuirea întregii omeniri.
Profundă zi de doliu, tăcere și meditație, prin slujbele ținute, biserica ne aduce aminte de patimile Mântuitorului, ce a fost scuipat, batjocorit și răstignit între doi tâlhari. Această zi este cinstită în mod tradițional prin participarea la Prohodul Domnului, slujbă ce se ține în toate bisericile creștine în această seară.
Femeile în vârstă de la sat ţin post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, iau anafură de la Sfânta Biserică.
Conform tradiției populare, în zorii zilei, casa se afumă cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, pentru ca gânganiile și lighioanele să nu se apropie de ea.
Dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și mănos, iar în cazul în care nu plouă, anul nu va fi unul roditor.
Dacă te scufunzi în Vinerea Mare în apă rece de trei ori, vei fi sănătos tot anul.
Femeile nu coc în Vinerea Mare cozonaci, pâine, sau orice altceva, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului.
În Vinerea Mare femeile nu cos, ca nu cumva să orbească.
Femeile nu torc, nu țes și nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.
www.youtube.com/c/IosifCiunterei
]]>
Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor
Numită şi Vinerea Paştelui, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu pentru întreaga creştinătate, deoarece în această zi a fost răstignit şi a murit pe cruce Domnul Iisus Hristos, spre mântuirea întregii omeniri.
Profundă zi de doliu, tăcere și meditație, prin slujbele ținute, biserica ne aduce aminte de patimile Mântuitorului, ce a fost scuipat, batjocorit și răstignit între doi tâlhari. Această zi este cinstită în mod tradițional prin participarea la Prohodul Domnului, slujbă ce se ține în toate bisericile creștine în această seară.
Femeile în vârstă de la sat ţin post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, iau anafură de la Sfânta Biserică.
Conform tradiției populare, în zorii zilei, casa se afumă cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, pentru ca gânganiile și lighioanele să nu se apropie de ea.
Dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și mănos, iar în cazul în care nu plouă, anul nu va fi unul roditor.
Dacă te scufunzi în Vinerea Mare în apă rece de trei ori, vei fi sănătos tot anul.
Femeile nu coc în Vinerea Mare cozonaci, pâine, sau orice altceva, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului.
În Vinerea Mare femeile nu cos, ca nu cumva să orbească.
Femeile nu torc, nu țes și nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.
www.youtube.com/c/IosifCiunterei
]]>
Publicat în 30. 04. 2021 de Tamara-Veronica Japalela
Categorie: cultură – societate – educaţie
Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor
Numită şi Vinerea Paştelui, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu pentru întreaga creştinătate, deoarece în această zi a fost răstignit şi a murit pe cruce Domnul Iisus Hristos, spre mântuirea întregii omeniri.
Profundă zi de doliu, tăcere și meditație, prin slujbele ținute, biserica ne aduce aminte de patimile Mântuitorului, ce a fost scuipat, batjocorit și răstignit între doi tâlhari. Această zi este cinstită în mod tradițional prin participarea la Prohodul Domnului, slujbă ce se ține în toate bisericile creștine în această seară.
Femeile în vârstă de la sat ţin post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, iau anafură de la Sfânta Biserică.
Conform tradiției populare, în zorii zilei, casa se afumă cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, pentru ca gânganiile și lighioanele să nu se apropie de ea.
Dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și mănos, iar în cazul în care nu plouă, anul nu va fi unul roditor.
Dacă te scufunzi în Vinerea Mare în apă rece de trei ori, vei fi sănătos tot anul.
Femeile nu coc în Vinerea Mare cozonaci, pâine, sau orice altceva, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului.
În Vinerea Mare femeile nu cos, ca nu cumva să orbească.
Femeile nu torc, nu țes și nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.
www.youtube.com/c/IosifCiunterei
]]>
Joia Mare, care se mai numește Joia Neagră sau Joia Patimilor, e o zi importantă, cea a Deniei Mari (Joia Celor 12 Evanghelii).
Potrivit credinţei creştin-ortodoxe, Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite în viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
Conform tradiției populare, în această zi gospodinele vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.
Oțetul și urzicile sunt interzise în aceste zile, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post.
De asemenea, în Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna și nici cu maşina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare.
👉 www.youtube.com/c/IosifCiunterei 👈]]>
Publicat în 29. 04. 2021 de Tamara-Veronica Japalela
Categorie: cultură – societate – educaţie
Joia Mare, care se mai numește Joia Neagră sau Joia Patimilor, e o zi importantă, cea a Deniei Mari (Joia Celor 12 Evanghelii).
Potrivit credinţei creştin-ortodoxe, Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite în viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
Conform tradiției populare, în această zi gospodinele vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.
Oțetul și urzicile sunt interzise în aceste zile, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post.
De asemenea, în Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna și nici cu maşina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare.
👉 www.youtube.com/c/IosifCiunterei 👈
]]>
Joia Mare, care se mai numește Joia Neagră sau Joia Patimilor, e o zi importantă, cea a Deniei Mari (Joia Celor 12 Evanghelii).
Potrivit credinţei creştin-ortodoxe, Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite în viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
Conform tradiției populare, în această zi gospodinele vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.
Oțetul și urzicile sunt interzise în aceste zile, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post.
De asemenea, în Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna și nici cu maşina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare.
👉 www.youtube.com/c/IosifCiunterei 👈]]>
Publicat în 29. 04. 2021 de Tamara-Veronica Japalela
Categorie: cultură – societate – educaţie
Joia Mare, care se mai numește Joia Neagră sau Joia Patimilor, e o zi importantă, cea a Deniei Mari (Joia Celor 12 Evanghelii).
Potrivit credinţei creştin-ortodoxe, Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite în viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
Conform tradiției populare, în această zi gospodinele vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.
Oțetul și urzicile sunt interzise în aceste zile, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post.
De asemenea, în Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna și nici cu maşina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare.
👉 www.youtube.com/c/IosifCiunterei 👈
]]>
„Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor” este un eveniment anual, organizat prin intermediul UNESCO, în special pentru a promova cititul, publicarea de cărţi, dar şi drepturile de autor. Ideea înfiinţării unei astfel de aniversări a apărut din 1923, când mai mulţi spanioli iubitori de carte au dorit să îl omagieze pe Miguel de Cervantes. În 1995, la Conferinţa generală de la Paris, UNESCO a decis ca 23 aprilie să rămână data aniversării internaţionale, deoarece conform calendarului gregorian, în această zi sărbătorim naşterea şi moartea lui William Shakespeare (acesta s-a născut pe 23 aprilie 1564 şi a murit pe 23 aprilie 1616), Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899), Manuel Mejía Vallejo (n. 23 aprilie 1923), dar şi ziua în care a murit creatorul lui Don Quijote, Miguel de Cervantes (a murit pe 22 aprilie, dar a fost înmormântat pe 23). Tot pe 23 aprilie au trecut la cele vesnice şi scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega, englezul William Wordworth, francezul Jules Barbey d’Aurevilly.
În România, din 2005, pe 23 aprilie nu se sărbătoreşte numai ziua cărţii, ci şi ziua bibliotecarului.
Cartea și Biblioteca sunt două noțiuni în perfectă armonie, care trăiesc bine una cu alta, ba mai mult se completează în așa fel, încât una fără alta nu poate viețui.
S-au dat diferite definiții cărții, i s-au închinat poezii și cugetări pe tot globul, unele poetice, metaforice, altele sobre, didactice. Iată o definiție metaforică aparținând lui Mihail Sadoveanu: cartea este „acea putere fără moarte care mișcă umanitatea înainte, în progresul ei necontenit”. Reținem din această formulare rolul funcțional, social al cărții. O altă cugetare despre carte aparține lui Nicolae Iorga: „O, sfintele mele cărți... pe care soarta prielnică mi le-a scos înainte, cât vă datorez că sunt om, om adevărat”.
Şi dacă tot este despre cărţi, iată colecţii speciale
https://www.facebook.com/SpecialCollectionsBCU/
Sursa:
1. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/de-ce-sarbatorim-ziua-cartii-pe-23-aprilie
2. https://www.facebook.com/SpecialCollectionsBCU/
]]>
Publicat în 23. 04. 2021 de Tamara-Veronica Japalela
Categorie: cultură – societate – educaţie
„Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor” este un eveniment anual, organizat prin intermediul UNESCO, în special pentru a promova cititul, publicarea de cărţi, dar şi drepturile de autor. Ideea înfiinţării unei astfel de aniversări a apărut din 1923, când mai mulţi spanioli iubitori de carte au dorit să îl omagieze pe Miguel de Cervantes. În 1995, la Conferinţa generală de la Paris, UNESCO a decis ca 23 aprilie să rămână data aniversării internaţionale, deoarece conform calendarului gregorian, în această zi sărbătorim naşterea şi moartea lui William Shakespeare (acesta s-a născut pe 23 aprilie 1564 şi a murit pe 23 aprilie 1616), Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899), Manuel Mejía Vallejo (n. 23 aprilie 1923), dar şi ziua în care a murit creatorul lui Don Quijote, Miguel de Cervantes (a murit pe 22 aprilie, dar a fost înmormântat pe 23). Tot pe 23 aprilie au trecut la cele vesnice şi scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega, englezul William Wordworth, francezul Jules Barbey d’Aurevilly.
În România, din 2005, pe 23 aprilie nu se sărbătoreşte numai ziua cărţii, ci şi ziua bibliotecarului.
Cartea și Biblioteca sunt două noțiuni în perfectă armonie, care trăiesc bine una cu alta, ba mai mult se completează în așa fel, încât una fără alta nu poate viețui.
S-au dat diferite definiții cărții, i s-au închinat poezii și cugetări pe tot globul, unele poetice, metaforice, altele sobre, didactice. Iată o definiție metaforică aparținând lui Mihail Sadoveanu: cartea este „acea putere fără moarte care mișcă umanitatea înainte, în progresul ei necontenit”. Reținem din această formulare rolul funcțional, social al cărții. O altă cugetare despre carte aparține lui Nicolae Iorga: „O, sfintele mele cărți... pe care soarta prielnică mi le-a scos înainte, cât vă datorez că sunt om, om adevărat”.
Şi dacă tot este despre cărţi, iată colecţii speciale
https://www.facebook.com/SpecialCollectionsBCU/
Sursa:
1. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/de-ce-sarbatorim-ziua-cartii-pe-23-aprilie
2. https://www.facebook.com/SpecialCollectionsBCU/
]]>
„Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor” este un eveniment anual, organizat prin intermediul UNESCO, în special pentru a promova cititul, publicarea de cărţi, dar şi drepturile de autor. Ideea înfiinţării unei astfel de aniversări a apărut din 1923, când mai mulţi spanioli iubitori de carte au dorit să îl omagieze pe Miguel de Cervantes. În 1995, la Conferinţa generală de la Paris, UNESCO a decis ca 23 aprilie să rămână data aniversării internaţionale, deoarece conform calendarului gregorian, în această zi sărbătorim naşterea şi moartea lui William Shakespeare (acesta s-a născut pe 23 aprilie 1564 şi a murit pe 23 aprilie 1616), Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899), Manuel Mejía Vallejo (n. 23 aprilie 1923), dar şi ziua în care a murit creatorul lui Don Quijote, Miguel de Cervantes (a murit pe 22 aprilie, dar a fost înmormântat pe 23). Tot pe 23 aprilie au trecut la cele vesnice şi scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega, englezul William Wordworth, francezul Jules Barbey d’Aurevilly.
În România, din 2005, pe 23 aprilie nu se sărbătoreşte numai ziua cărţii, ci şi ziua bibliotecarului.
Cartea și Biblioteca sunt două noțiuni în perfectă armonie, care trăiesc bine una cu alta, ba mai mult se completează în așa fel, încât una fără alta nu poate viețui.
S-au dat diferite definiții cărții, i s-au închinat poezii și cugetări pe tot globul, unele poetice, metaforice, altele sobre, didactice. Iată o definiție metaforică aparținând lui Mihail Sadoveanu: cartea este „acea putere fără moarte care mișcă umanitatea înainte, în progresul ei necontenit”. Reținem din această formulare rolul funcțional, social al cărții. O altă cugetare despre carte aparține lui Nicolae Iorga: „O, sfintele mele cărți... pe care soarta prielnică mi le-a scos înainte, cât vă datorez că sunt om, om adevărat”.
Şi dacă tot este despre cărţi, iată colecţii speciale
https://www.facebook.com/SpecialCollectionsBCU/
Sursa:
1. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/de-ce-sarbatorim-ziua-cartii-pe-23-aprilie
2. https://www.facebook.com/SpecialCollectionsBCU/
]]>
Publicat în 23. 04. 2021 de Tamara-Veronica Japalela
Categorie: cultură – societate – educaţie
„Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor” este un eveniment anual, organizat prin intermediul UNESCO, în special pentru a promova cititul, publicarea de cărţi, dar şi drepturile de autor. Ideea înfiinţării unei astfel de aniversări a apărut din 1923, când mai mulţi spanioli iubitori de carte au dorit să îl omagieze pe Miguel de Cervantes. În 1995, la Conferinţa generală de la Paris, UNESCO a decis ca 23 aprilie să rămână data aniversării internaţionale, deoarece conform calendarului gregorian, în această zi sărbătorim naşterea şi moartea lui William Shakespeare (acesta s-a născut pe 23 aprilie 1564 şi a murit pe 23 aprilie 1616), Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899), Manuel Mejía Vallejo (n. 23 aprilie 1923), dar şi ziua în care a murit creatorul lui Don Quijote, Miguel de Cervantes (a murit pe 22 aprilie, dar a fost înmormântat pe 23). Tot pe 23 aprilie au trecut la cele vesnice şi scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega, englezul William Wordworth, francezul Jules Barbey d’Aurevilly.
În România, din 2005, pe 23 aprilie nu se sărbătoreşte numai ziua cărţii, ci şi ziua bibliotecarului.
Cartea și Biblioteca sunt două noțiuni în perfectă armonie, care trăiesc bine una cu alta, ba mai mult se completează în așa fel, încât una fără alta nu poate viețui.
S-au dat diferite definiții cărții, i s-au închinat poezii și cugetări pe tot globul, unele poetice, metaforice, altele sobre, didactice. Iată o definiție metaforică aparținând lui Mihail Sadoveanu: cartea este „acea putere fără moarte care mișcă umanitatea înainte, în progresul ei necontenit”. Reținem din această formulare rolul funcțional, social al cărții. O altă cugetare despre carte aparține lui Nicolae Iorga: „O, sfintele mele cărți... pe care soarta prielnică mi le-a scos înainte, cât vă datorez că sunt om, om adevărat”.
Şi dacă tot este despre cărţi, iată colecţii speciale
https://www.facebook.com/SpecialCollectionsBCU/
Sursa:
1. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/de-ce-sarbatorim-ziua-cartii-pe-23-aprilie
2. https://www.facebook.com/SpecialCollectionsBCU/
]]>
Orele de educație rutieră pot oferi cadrul eficient de realizare a obiectivelor educației rutiere folosindu-se o programă instructiv-educativă adaptată ritmului actual foarte rapid de dezvoltare fizică și psihică a copilului, găsindu-se strategii noi, specifice vârstelor mici, care să dea finalitate actului educativ în domeniul rutier.
În ceea ce privește educația rutieră, se constată că situațiile din traficul rutier sunt foarte diverse ca tipuri și trebuie bine cunoscute. Orele de educație rutieră pot transmite elevilor nu numai reguli rutiere generale, dar îi pot atenționa asupra unor situații rutiere specifice unor anumite localități sau zone urbane sau rurale în care aceștia trăiesc.
Un studiu din anul 2017 realizat cu copiii arată că peste 37% dintre elevi nu știu când trebuie să se adreseze polițiștilor, iar 30% dintre copii nu știu culorile semaforului și când trebuie să traverseze.
Norvegia a încheiat anul 2016 cu zero victime în rândul copiilor. Printre altele, autoritățile au pus acest succes și pe seama educației rutiere în scoli și a utilizării scaunelor pentru copii, în mașină.
Un argument mai puternic pentru susținerea orelor de educație rutieră în scoli nu credem că există.
Pentru a vă fi de folos găsiţi o fişă de lucru, mai precis un aritmograf şi câteva poveşti pe pagina
https://www.facebook.com/Ora-de-Educa%C8%9Bie-rutier%C4%83-pentru-profesori-copii-%C8%99i-p%C4%83rin%C8%9Bi-150143668953413/
https://www.facebook.com/Ora-de-Educa%C8%9Bie-rutier%C4%83-pentru-profesori-copii-%C8%99i-p%C4%83rin%C8%9Bi-150143668953413/
]]>
Publicat în 22. 04. 2021 de Tamara-Veronica Japalela
| Etichetat cu: educaţie, rutieră
Categorie: experienţe pedagogice
Orele de educație rutieră pot oferi cadrul eficient de realizare a obiectivelor educației rutiere folosindu-se o programă instructiv-educativă adaptată ritmului actual foarte rapid de dezvoltare fizică și psihică a copilului, găsindu-se strategii noi, specifice vârstelor mici, care să dea finalitate actului educativ în domeniul rutier.
În ceea ce privește educația rutieră, se constată că situațiile din traficul rutier sunt foarte diverse ca tipuri și trebuie bine cunoscute. Orele de educație rutieră pot transmite elevilor nu numai reguli rutiere generale, dar îi pot atenționa asupra unor situații rutiere specifice unor anumite localități sau zone urbane sau rurale în care aceștia trăiesc.
Un studiu din anul 2017 realizat cu copiii arată că peste 37% dintre elevi nu știu când trebuie să se adreseze polițiștilor, iar 30% dintre copii nu știu culorile semaforului și când trebuie să traverseze.
Norvegia a încheiat anul 2016 cu zero victime în rândul copiilor. Printre altele, autoritățile au pus acest succes și pe seama educației rutiere în scoli și a utilizării scaunelor pentru copii, în mașină.
Un argument mai puternic pentru susținerea orelor de educație rutieră în scoli nu credem că există.
Pentru a vă fi de folos găsiţi o fişă de lucru, mai precis un aritmograf şi câteva poveşti pe pagina
https://www.facebook.com/Ora-de-Educa%C8%9Bie-rutier%C4%83-pentru-profesori-copii-%C8%99i-p%C4%83rin%C8%9Bi-150143668953413/
https://www.facebook.com/Ora-de-Educa%C8%9Bie-rutier%C4%83-pentru-profesori-copii-%C8%99i-p%C4%83rin%C8%9Bi-150143668953413/
]]>
Orele de educație rutieră pot oferi cadrul eficient de realizare a obiectivelor educației rutiere folosindu-se o programă instructiv-educativă adaptată ritmului actual foarte rapid de dezvoltare fizică și psihică a copilului, găsindu-se strategii noi, specifice vârstelor mici, care să dea finalitate actului educativ în domeniul rutier.
În ceea ce privește educația rutieră, se constată că situațiile din traficul rutier sunt foarte diverse ca tipuri și trebuie bine cunoscute. Orele de educație rutieră pot transmite elevilor nu numai reguli rutiere generale, dar îi pot atenționa asupra unor situații rutiere specifice unor anumite localități sau zone urbane sau rurale în care aceștia trăiesc.
Un studiu din anul 2017 realizat cu copiii arată că peste 37% dintre elevi nu știu când trebuie să se adreseze polițiștilor, iar 30% dintre copii nu știu culorile semaforului și când trebuie să traverseze.
Norvegia a încheiat anul 2016 cu zero victime în rândul copiilor. Printre altele, autoritățile au pus acest succes și pe seama educației rutiere în scoli și a utilizării scaunelor pentru copii, în mașină.
Un argument mai puternic pentru susținerea orelor de educație rutieră în scoli nu credem că există.
Pentru a vă fi de folos găsiţi o fişă de lucru, mai precis un aritmograf şi câteva poveşti pe pagina
https://www.facebook.com/Ora-de-Educa%C8%9Bie-rutier%C4%83-pentru-profesori-copii-%C8%99i-p%C4%83rin%C8%9Bi-150143668953413/
https://www.facebook.com/Ora-de-Educa%C8%9Bie-rutier%C4%83-pentru-profesori-copii-%C8%99i-p%C4%83rin%C8%9Bi-150143668953413/
]]>
Publicat în 22. 04. 2021 de Tamara-Veronica Japalela
| Etichetat cu: educaţie, rutieră
Categorie: experienţe pedagogice
Orele de educație rutieră pot oferi cadrul eficient de realizare a obiectivelor educației rutiere folosindu-se o programă instructiv-educativă adaptată ritmului actual foarte rapid de dezvoltare fizică și psihică a copilului, găsindu-se strategii noi, specifice vârstelor mici, care să dea finalitate actului educativ în domeniul rutier.
În ceea ce privește educația rutieră, se constată că situațiile din traficul rutier sunt foarte diverse ca tipuri și trebuie bine cunoscute. Orele de educație rutieră pot transmite elevilor nu numai reguli rutiere generale, dar îi pot atenționa asupra unor situații rutiere specifice unor anumite localități sau zone urbane sau rurale în care aceștia trăiesc.
Un studiu din anul 2017 realizat cu copiii arată că peste 37% dintre elevi nu știu când trebuie să se adreseze polițiștilor, iar 30% dintre copii nu știu culorile semaforului și când trebuie să traverseze.
Norvegia a încheiat anul 2016 cu zero victime în rândul copiilor. Printre altele, autoritățile au pus acest succes și pe seama educației rutiere în scoli și a utilizării scaunelor pentru copii, în mașină.
Un argument mai puternic pentru susținerea orelor de educație rutieră în scoli nu credem că există.
Pentru a vă fi de folos găsiţi o fişă de lucru, mai precis un aritmograf şi câteva poveşti pe pagina
https://www.facebook.com/Ora-de-Educa%C8%9Bie-rutier%C4%83-pentru-profesori-copii-%C8%99i-p%C4%83rin%C8%9Bi-150143668953413/
https://www.facebook.com/Ora-de-Educa%C8%9Bie-rutier%C4%83-pentru-profesori-copii-%C8%99i-p%C4%83rin%C8%9Bi-150143668953413/
]]>
Pentru învățământul modern metodele interactive constituie un instrument de organizare și conducere a activității de predare-învățare, astfel că elevii asimilează cunoștințele teoretice și practice într-un timp scurt pentru timp îndelungat, fiind activi și motivați să coreleze ceea ce au învățat cu ceea ce întâlnesc în viața reală. Folosirea metodelor interactive centrate pe necesitățile elevilor în lecțiile de specialitate din învăţământul profesional şi tehnic, constituie într-adevăr o cale de atragere a elevilor către performanță școlară, dând un caracter formativ, dinamic și deschis pentru dezvoltarea diferitelor abilități teoretice și practice la elevi.
În învăţământul profesional şi tehnic elevii aplică cunoștințele teoretice în practică, ceea ce sistematizează formarea de competențe. Coordonarea dirijării pedagogice şi a activităţii independente a elevului, fiind abordate complex, pot fi implementate şi transpuse cu uşurinţă în metodele interactive. Eficienţa realizării obiectivelor pedagogice prin intermediul metodelor interactive vine din mijloacele utilizate la ore, imagini, videouri didactice, soft-uri educaționale, PPT-uri, precum și interacțiunii elev-profesor, profesor-elev, elev-elev, elev-grup, grup-elev, grup-grup.
Predarea/învăţarea în vederea obținerii unor rezultate constructive din partea elevilor presupune cunoaşterea şi utilizarea unui sistem de strategii, metode, procedee şi tehnici didactice. Abordarea metodelor active în învăţământul profesional tehnic îşi demonstrează valoarea şi eficienţa prin feedback, ce reflectă un climat psihologic favorabil și grad sporit de asimilare a informației noi în cadrul orelor, unde rolul profesorului este asigurarea funcționalității optime a procesului instructiv-educativ. Opţiunea pentru o anumită metodă de învăţare este influenţată de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt: obiectivele orei, categoria de elevi, conținutul materialului predat, mijloacele de învățământ disponibile.
Cubul –este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, atât pentru fixarea şi consolidarea cunoştinţelor cât şi în evaluare.
Studiu de caz:
Modulul II: REPREZENTAREA ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DE MOBILIER
Unitatea de învățare: Mijloace şi reguli generale de reprezentare a produselor din mobilier
Titlul lecţiei: Reprezentarea vederilor
PROFESOR : JAPALELA VERONICA
Clasa:IX învâţâmânt profesional şi tehnic
METODA CUBULUI
Aruncaţi cubul şi răspundeţi la întrebarea de pe faţa aşezată la partea superioară. Din această metodă veţi reuşi să vă consolidaţi mai bine cunoştinţele legate de modul de reprezentare a vederilor .
CUBUL 1
Faţa 1.
1. Câte vederi de reprezentare cunoaşteţi?
Pentru orice produs de mobilier sunt 6 vederi de reprezentare
Faţa 2.
2. Care sunt vederile de reprezentare?
Vederile de reprezentare sunt: din faţă, de sus, de jos, laterală stânga, laterală drepta şi din spate
Faţa 3
3. Care vedere se realizează prima?
Prima dată realizăm vederea din faţă.
Faţa 4.
4. Unde se aşează vederea laterală stânga?
Vederea laterală stânga se aşează în partea dreaptă a vederii din faţă.
Faţa 5.
5. Unde se aşează vederea laterală dreapta?
Vederea laterală stânga se aşează în partea stângă a vederii din faţă.
Faţa 6.
6. Unde se aşează vederea de sus?
Vederea de sus se aşează în partea de jos a vederii din faţă.
CUBUL 2
Faţa 1.
1. Unde se aşează vederea de jos?
Vederea de jos se aşează în partea de sus a vederii din faţă?
Faţa 2.
2. Ce fel de linii se folosesc la realizarea vederilor?
La realizarea vederilor se folosesc linii continue groase.
Faţa 3
3. Ce fel de linii se folosesc între vederi ?
Între vederi se folosesc linii continue subţiri?
Faţa 4.
4. Ce desen realizăm înainte de relizarea vederilor?
Desenul de perspectivă.
Faţa 5.
5. Ce vedem în desenul de perspectivă?
Vedem 3 feţe ale produsului?
Faţa 6.
6. Care este scopul de realizare a vederilor?
Scopul de realizare a vederilor este de a identifica toate reperele produsului.
Prin folosirea acestei metode în cadrul orelor de specialitate în învăţământul profesional şi tehnic am constat o serie de avantaje:
- Elevii şi-au dezvoltat capacităţile de analiză, sinteză, aplicare, transfer şi argumentare;
- Elevii şi-au format o imagine globală asupra problemei abordate;
- Elevii au înţeles mai bine problema abordată, având în vedere cele şase perspective luate în calcul;
- Elevii au fost mai motivaţi pentru participarea la activitate;
- Elevii au fost mai activi;
- Elevii şi-au dezvoltat capacităţile de comunicare.
Metodele de predare-învăţare-evaluare interactive centrate pe elev contribuie eficient la formarea personalităţi creative, inovatoare, uşor adaptabile la condiţiile în continuă schimbare a societăţii.
Bibliografie:
1. CĂRTĂLEANU, T., COSOVAN, O. Formarea de competențe prin strategii didactice interactive. Chişinău: Pro Didactica, 2008.
2.CERGHIT, I. Metode de învăţământ. Iaşi: Editura „Polirom”, 2006.
3.OPREA, Crenguța-Lăcrămioara. Strategii didactice interactive - repere teoretice și practice. București: Editura Didactică și Pedagogică,ediția I în 2006, ediția a II-a în 2007, ediția a III-a revizuită și adaugită, în 2008, ediția a IV-a, 2009.
4. Păcurari. O., Strategii didactice inovative. Editura Sigma, 2003.
]]>
Publicat în 22. 04. 2021 de Tamara-Veronica Japalela
| Etichetat cu: invăţământ profesional, metode interactive
Categorie: experienţe pedagogice
Pentru învățământul modern metodele interactive constituie un instrument de organizare și conducere a activității de predare-învățare, astfel că elevii asimilează cunoștințele teoretice și practice într-un timp scurt pentru timp îndelungat, fiind activi și motivați să coreleze ceea ce au învățat cu ceea ce întâlnesc în viața reală. Folosirea metodelor interactive centrate pe necesitățile elevilor în lecțiile de specialitate din învăţământul profesional şi tehnic, constituie într-adevăr o cale de atragere a elevilor către performanță școlară, dând un caracter formativ, dinamic și deschis pentru dezvoltarea diferitelor abilități teoretice și practice la elevi.
În învăţământul profesional şi tehnic elevii aplică cunoștințele teoretice în practică, ceea ce sistematizează formarea de competențe. Coordonarea dirijării pedagogice şi a activităţii independente a elevului, fiind abordate complex, pot fi implementate şi transpuse cu uşurinţă în metodele interactive. Eficienţa realizării obiectivelor pedagogice prin intermediul metodelor interactive vine din mijloacele utilizate la ore, imagini, videouri didactice, soft-uri educaționale, PPT-uri, precum și interacțiunii elev-profesor, profesor-elev, elev-elev, elev-grup, grup-elev, grup-grup.
Predarea/învăţarea în vederea obținerii unor rezultate constructive din partea elevilor presupune cunoaşterea şi utilizarea unui sistem de strategii, metode, procedee şi tehnici didactice. Abordarea metodelor active în învăţământul profesional tehnic îşi demonstrează valoarea şi eficienţa prin feedback, ce reflectă un climat psihologic favorabil și grad sporit de asimilare a informației noi în cadrul orelor, unde rolul profesorului este asigurarea funcționalității optime a procesului instructiv-educativ. Opţiunea pentru o anumită metodă de învăţare este influenţată de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt: obiectivele orei, categoria de elevi, conținutul materialului predat, mijloacele de învățământ disponibile.
Cubul –este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, atât pentru fixarea şi consolidarea cunoştinţelor cât şi în evaluare.
Studiu de caz:
Modulul II: REPREZENTAREA ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DE MOBILIER
Unitatea de învățare: Mijloace şi reguli generale de reprezentare a produselor din mobilier
Titlul lecţiei: Reprezentarea vederilor
PROFESOR : JAPALELA VERONICA
Clasa:IX învâţâmânt profesional şi tehnic
METODA CUBULUI
Aruncaţi cubul şi răspundeţi la întrebarea de pe faţa aşezată la partea superioară. Din această metodă veţi reuşi să vă consolidaţi mai bine cunoştinţele legate de modul de reprezentare a vederilor .
CUBUL 1
Faţa 1.
1. Câte vederi de reprezentare cunoaşteţi?
Pentru orice produs de mobilier sunt 6 vederi de reprezentare
Faţa 2.
2. Care sunt vederile de reprezentare?
Vederile de reprezentare sunt: din faţă, de sus, de jos, laterală stânga, laterală drepta şi din spate
Faţa 3
3. Care vedere se realizează prima?
Prima dată realizăm vederea din faţă.
Faţa 4.
4. Unde se aşează vederea laterală stânga?
Vederea laterală stânga se aşează în partea dreaptă a vederii din faţă.
Faţa 5.
5. Unde se aşează vederea laterală dreapta?
Vederea laterală stânga se aşează în partea stângă a vederii din faţă.
Faţa 6.
6. Unde se aşează vederea de sus?
Vederea de sus se aşează în partea de jos a vederii din faţă.
CUBUL 2
Faţa 1.
1. Unde se aşează vederea de jos?
Vederea de jos se aşează în partea de sus a vederii din faţă?
Faţa 2.
2. Ce fel de linii se folosesc la realizarea vederilor?
La realizarea vederilor se folosesc linii continue groase.
Faţa 3
3. Ce fel de linii se folosesc între vederi ?
Între vederi se folosesc linii continue subţiri?
Faţa 4.
4. Ce desen realizăm înainte de relizarea vederilor?
Desenul de perspectivă.
Faţa 5.
5. Ce vedem în desenul de perspectivă?
Vedem 3 feţe ale produsului?
Faţa 6.
6. Care este scopul de realizare a vederilor?
Scopul de realizare a vederilor este de a identifica toate reperele produsului.
Prin folosirea acestei metode în cadrul orelor de specialitate în învăţământul profesional şi tehnic am constat o serie de avantaje:
- Elevii şi-au dezvoltat capacităţile de analiză, sinteză, aplicare, transfer şi argumentare;
- Elevii şi-au format o imagine globală asupra problemei abordate;
- Elevii au înţeles mai bine problema abordată, având în vedere cele şase perspective luate în calcul;
- Elevii au fost mai motivaţi pentru participarea la activitate;
- Elevii au fost mai activi;
- Elevii şi-au dezvoltat capacităţile de comunicare.
Metodele de predare-învăţare-evaluare interactive centrate pe elev contribuie eficient la formarea personalităţi creative, inovatoare, uşor adaptabile la condiţiile în continuă schimbare a societăţii.
Bibliografie:
1. CĂRTĂLEANU, T., COSOVAN, O. Formarea de competențe prin strategii didactice interactive. Chişinău: Pro Didactica, 2008.
2.CERGHIT, I. Metode de învăţământ. Iaşi: Editura „Polirom”, 2006.
3.OPREA, Crenguța-Lăcrămioara. Strategii didactice interactive - repere teoretice și practice. București: Editura Didactică și Pedagogică,ediția I în 2006, ediția a II-a în 2007, ediția a III-a revizuită și adaugită, în 2008, ediția a IV-a, 2009.
4. Păcurari. O., Strategii didactice inovative. Editura Sigma, 2003.
]]>
Pentru învățământul modern metodele interactive constituie un instrument de organizare și conducere a activității de predare-învățare, astfel că elevii asimilează cunoștințele teoretice și practice într-un timp scurt pentru timp îndelungat, fiind activi și motivați să coreleze ceea ce au învățat cu ceea ce întâlnesc în viața reală. Folosirea metodelor interactive centrate pe necesitățile elevilor în lecțiile de specialitate din învăţământul profesional şi tehnic, constituie într-adevăr o cale de atragere a elevilor către performanță școlară, dând un caracter formativ, dinamic și deschis pentru dezvoltarea diferitelor abilități teoretice și practice la elevi.
În învăţământul profesional şi tehnic elevii aplică cunoștințele teoretice în practică, ceea ce sistematizează formarea de competențe. Coordonarea dirijării pedagogice şi a activităţii independente a elevului, fiind abordate complex, pot fi implementate şi transpuse cu uşurinţă în metodele interactive. Eficienţa realizării obiectivelor pedagogice prin intermediul metodelor interactive vine din mijloacele utilizate la ore, imagini, videouri didactice, soft-uri educaționale, PPT-uri, precum și interacțiunii elev-profesor, profesor-elev, elev-elev, elev-grup, grup-elev, grup-grup.
Predarea/învăţarea în vederea obținerii unor rezultate constructive din partea elevilor presupune cunoaşterea şi utilizarea unui sistem de strategii, metode, procedee şi tehnici didactice. Abordarea metodelor active în învăţământul profesional tehnic îşi demonstrează valoarea şi eficienţa prin feedback, ce reflectă un climat psihologic favorabil și grad sporit de asimilare a informației noi în cadrul orelor, unde rolul profesorului este asigurarea funcționalității optime a procesului instructiv-educativ. Opţiunea pentru o anumită metodă de învăţare este influenţată de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt: obiectivele orei, categoria de elevi, conținutul materialului predat, mijloacele de învățământ disponibile.
Cubul –este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, atât pentru fixarea şi consolidarea cunoştinţelor cât şi în evaluare.
Studiu de caz:
Modulul II: REPREZENTAREA ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DE MOBILIER
Unitatea de învățare: Mijloace şi reguli generale de reprezentare a produselor din mobilier
Titlul lecţiei: Reprezentarea vederilor
PROFESOR : JAPALELA VERONICA
Clasa:IX învâţâmânt profesional şi tehnic
METODA CUBULUI
Aruncaţi cubul şi răspundeţi la întrebarea de pe faţa aşezată la partea superioară. Din această metodă veţi reuşi să vă consolidaţi mai bine cunoştinţele legate de modul de reprezentare a vederilor .
CUBUL 1
Faţa 1.
1. Câte vederi de reprezentare cunoaşteţi?
Pentru orice produs de mobilier sunt 6 vederi de reprezentare
Faţa 2.
2. Care sunt vederile de reprezentare?
Vederile de reprezentare sunt: din faţă, de sus, de jos, laterală stânga, laterală drepta şi din spate
Faţa 3
3. Care vedere se realizează prima?
Prima dată realizăm vederea din faţă.
Faţa 4.
4. Unde se aşează vederea laterală stânga?
Vederea laterală stânga se aşează în partea dreaptă a vederii din faţă.
Faţa 5.
5. Unde se aşează vederea laterală dreapta?
Vederea laterală stânga se aşează în partea stângă a vederii din faţă.
Faţa 6.
6. Unde se aşează vederea de sus?
Vederea de sus se aşează în partea de jos a vederii din faţă.
CUBUL 2
Faţa 1.
1. Unde se aşează vederea de jos?
Vederea de jos se aşează în partea de sus a vederii din faţă?
Faţa 2.
2. Ce fel de linii se folosesc la realizarea vederilor?
La realizarea vederilor se folosesc linii continue groase.
Faţa 3
3. Ce fel de linii se folosesc între vederi ?
Între vederi se folosesc linii continue subţiri?
Faţa 4.
4. Ce desen realizăm înainte de relizarea vederilor?
Desenul de perspectivă.
Faţa 5.
5. Ce vedem în desenul de perspectivă?
Vedem 3 feţe ale produsului?
Faţa 6.
6. Care este scopul de realizare a vederilor?
Scopul de realizare a vederilor este de a identifica toate reperele produsului.
Prin folosirea acestei metode în cadrul orelor de specialitate în învăţământul profesional şi tehnic am constat o serie de avantaje:
- Elevii şi-au dezvoltat capacităţile de analiză, sinteză, aplicare, transfer şi argumentare;
- Elevii şi-au format o imagine globală asupra problemei abordate;
- Elevii au înţeles mai bine problema abordată, având în vedere cele şase perspective luate în calcul;
- Elevii au fost mai motivaţi pentru participarea la activitate;
- Elevii au fost mai activi;
- Elevii şi-au dezvoltat capacităţile de comunicare.
Metodele de predare-învăţare-evaluare interactive centrate pe elev contribuie eficient la formarea personalităţi creative, inovatoare, uşor adaptabile la condiţiile în continuă schimbare a societăţii.
Bibliografie:
1. CĂRTĂLEANU, T., COSOVAN, O. Formarea de competențe prin strategii didactice interactive. Chişinău: Pro Didactica, 2008.
2.CERGHIT, I. Metode de învăţământ. Iaşi: Editura „Polirom”, 2006.
3.OPREA, Crenguța-Lăcrămioara. Strategii didactice interactive - repere teoretice și practice. București: Editura Didactică și Pedagogică,ediția I în 2006, ediția a II-a în 2007, ediția a III-a revizuită și adaugită, în 2008, ediția a IV-a, 2009.
4. Păcurari. O., Strategii didactice inovative. Editura Sigma, 2003.
]]>
Publicat în 22. 04. 2021 de Tamara-Veronica Japalela
| Etichetat cu: invăţământ profesional, metode interactive
Categorie: experienţe pedagogice
Pentru învățământul modern metodele interactive constituie un instrument de organizare și conducere a activității de predare-învățare, astfel că elevii asimilează cunoștințele teoretice și practice într-un timp scurt pentru timp îndelungat, fiind activi și motivați să coreleze ceea ce au învățat cu ceea ce întâlnesc în viața reală. Folosirea metodelor interactive centrate pe necesitățile elevilor în lecțiile de specialitate din învăţământul profesional şi tehnic, constituie într-adevăr o cale de atragere a elevilor către performanță școlară, dând un caracter formativ, dinamic și deschis pentru dezvoltarea diferitelor abilități teoretice și practice la elevi.
În învăţământul profesional şi tehnic elevii aplică cunoștințele teoretice în practică, ceea ce sistematizează formarea de competențe. Coordonarea dirijării pedagogice şi a activităţii independente a elevului, fiind abordate complex, pot fi implementate şi transpuse cu uşurinţă în metodele interactive. Eficienţa realizării obiectivelor pedagogice prin intermediul metodelor interactive vine din mijloacele utilizate la ore, imagini, videouri didactice, soft-uri educaționale, PPT-uri, precum și interacțiunii elev-profesor, profesor-elev, elev-elev, elev-grup, grup-elev, grup-grup.
Predarea/învăţarea în vederea obținerii unor rezultate constructive din partea elevilor presupune cunoaşterea şi utilizarea unui sistem de strategii, metode, procedee şi tehnici didactice. Abordarea metodelor active în învăţământul profesional tehnic îşi demonstrează valoarea şi eficienţa prin feedback, ce reflectă un climat psihologic favorabil și grad sporit de asimilare a informației noi în cadrul orelor, unde rolul profesorului este asigurarea funcționalității optime a procesului instructiv-educativ. Opţiunea pentru o anumită metodă de învăţare este influenţată de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt: obiectivele orei, categoria de elevi, conținutul materialului predat, mijloacele de învățământ disponibile.
Cubul –este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, atât pentru fixarea şi consolidarea cunoştinţelor cât şi în evaluare.
Studiu de caz:
Modulul II: REPREZENTAREA ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DE MOBILIER
Unitatea de învățare: Mijloace şi reguli generale de reprezentare a produselor din mobilier
Titlul lecţiei: Reprezentarea vederilor
PROFESOR : JAPALELA VERONICA
Clasa:IX învâţâmânt profesional şi tehnic
METODA CUBULUI
Aruncaţi cubul şi răspundeţi la întrebarea de pe faţa aşezată la partea superioară. Din această metodă veţi reuşi să vă consolidaţi mai bine cunoştinţele legate de modul de reprezentare a vederilor .
CUBUL 1
Faţa 1.
1. Câte vederi de reprezentare cunoaşteţi?
Pentru orice produs de mobilier sunt 6 vederi de reprezentare
Faţa 2.
2. Care sunt vederile de reprezentare?
Vederile de reprezentare sunt: din faţă, de sus, de jos, laterală stânga, laterală drepta şi din spate
Faţa 3
3. Care vedere se realizează prima?
Prima dată realizăm vederea din faţă.
Faţa 4.
4. Unde se aşează vederea laterală stânga?
Vederea laterală stânga se aşează în partea dreaptă a vederii din faţă.
Faţa 5.
5. Unde se aşează vederea laterală dreapta?
Vederea laterală stânga se aşează în partea stângă a vederii din faţă.
Faţa 6.
6. Unde se aşează vederea de sus?
Vederea de sus se aşează în partea de jos a vederii din faţă.
CUBUL 2
Faţa 1.
1. Unde se aşează vederea de jos?
Vederea de jos se aşează în partea de sus a vederii din faţă?
Faţa 2.
2. Ce fel de linii se folosesc la realizarea vederilor?
La realizarea vederilor se folosesc linii continue groase.
Faţa 3
3. Ce fel de linii se folosesc între vederi ?
Între vederi se folosesc linii continue subţiri?
Faţa 4.
4. Ce desen realizăm înainte de relizarea vederilor?
Desenul de perspectivă.
Faţa 5.
5. Ce vedem în desenul de perspectivă?
Vedem 3 feţe ale produsului?
Faţa 6.
6. Care este scopul de realizare a vederilor?
Scopul de realizare a vederilor este de a identifica toate reperele produsului.
Prin folosirea acestei metode în cadrul orelor de specialitate în învăţământul profesional şi tehnic am constat o serie de avantaje:
- Elevii şi-au dezvoltat capacităţile de analiză, sinteză, aplicare, transfer şi argumentare;
- Elevii şi-au format o imagine globală asupra problemei abordate;
- Elevii au înţeles mai bine problema abordată, având în vedere cele şase perspective luate în calcul;
- Elevii au fost mai motivaţi pentru participarea la activitate;
- Elevii au fost mai activi;
- Elevii şi-au dezvoltat capacităţile de comunicare.
Metodele de predare-învăţare-evaluare interactive centrate pe elev contribuie eficient la formarea personalităţi creative, inovatoare, uşor adaptabile la condiţiile în continuă schimbare a societăţii.
Bibliografie:
1. CĂRTĂLEANU, T., COSOVAN, O. Formarea de competențe prin strategii didactice interactive. Chişinău: Pro Didactica, 2008.
2.CERGHIT, I. Metode de învăţământ. Iaşi: Editura „Polirom”, 2006.
3.OPREA, Crenguța-Lăcrămioara. Strategii didactice interactive - repere teoretice și practice. București: Editura Didactică și Pedagogică,ediția I în 2006, ediția a II-a în 2007, ediția a III-a revizuită și adaugită, în 2008, ediția a IV-a, 2009.
4. Păcurari. O., Strategii didactice inovative. Editura Sigma, 2003.
]]>
