O caracteristică comuna a elevilor cu dificultati de învățare este prapastia ce există între aptitudini si realizările lor. Este unul dintre proiectele didactice pe care le-am redactat în anul trecut școlar .
După 8 ani de învățământ călărăsean , eu ardeleancă la origini , m-am mutat în Moldova lui Ștefan , la Iași .
              Școala ,, Alecu Russo “ o școală cu dascăli de excepție , școală integratoare a elevilor cu CES.
Am cunoscut copiii deosebiți , îmi revine în minte chipul lui Nicholas , un copil timid , cu ochelari care cu greu accepta glumele în timpul orelor de matematică deoarece pentru el matematica era o treabă serioasă .
  ,, Atât de diferiți, dar egali ! “

                                                                                         PROIECT DIDACTIC

Clasa: a V-a
Disciplina: Matematică
Profesor: Ghiţă Vasilica
Unitatea de învăţământ : Şcoala Gimnazială ,,Alecu Russo” – Iaşi
Unitatea de învăţare: Fracţii
Tema lecţiei: Exerciţii şi probleme
Tipul lecţiei: Lecţie de consolidare

Competenţe cadru :
1. Identificarea unor date și relaţii matematice şi  corelarea lor în  funcţie de contextul în  care au fost definite;
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice;
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau  globală a unei situatii concrete;
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă.

Competenţe specifice:
1. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a unui număr raţional;
2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale exprimate sub formă de fracţii ordinare –  adunarea, scăderea;
3. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor în efectuarea calculelor cu numere raţionale positive exprimate sub formă de fracţii ordinare;
4. Identificarea în limbajul cotidian sau în probleme a fracţiilor ordinare.

Strategia didactică:
a) Metode şi  procedee: conversaţia , explicaţia ,problematizarea, ciorchinele, exerciţiul ;
b) Resurse materiale: fişe de lucru , culegeri , flipchart ;
c) Forme de organizare: activitate individuală , pe grupe, frontală .

                                                                                         Desfăşurarea lecţiei

1. Moment organizatoric:
• asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea lecţiei;
• verificarea prezenţei elevilor ;

2. Reactualizarea cunoştinţelor:
• Fişa 1
• Activitate frontală
• Metoda ciorchinelui

                Profesorul explică elevilor felul în care vor sintetiza noţiunile învăţate până acum folosind metoda  cirochinelui. Se începe activitatea, iar elevii o continuă completând corespunzător. La sfârşit se va obţine un ciorchine de forma:

                                                       Numere raţionale exprimate sub formă de fracţii ordinare

3. Anunţarea temei şi a competenţelor specifice vizate:
                                                                           Exerciţii cu numere raţionale pozitive

4. Fixarea cunoştinţelor:

Profesorul  distribuie câte o fişă de lucru cu exerciţii grupate după două nivele de
dificultate, astfel încât fiecare elev sa aibă activitate. Elevii din fiecare grupă de nivel ies la tablă rezolvând câte un exerciţiu din primul nivel şi câte un exerciţiu din al doilea nivel, la alegere. Profesorul supraveghează activitatea elevilor din bancă şi a celor de la tablă, intervenind unde este nevoie.

5. Evaluarea:
• Aprecieri individuale, colective.

6. Tema pentru acasă :

• Restul exerciţiilor de pe fişa de lucru

Bibliografie:

Programa de matematică clasele V-VIII

Vrei sa fii mama mea? sau

Maine vine mama mea, crezi ca ma ia acasa?

 A fost prima data in viata mea cand intram intr-o sala cu copii si aveam inima sfasiata de atatea priviri inocente intrebatoare! Se agatau cu manutele de gatul nostru si erau in stare sa stea asa cate o ora fara sa se miste. A fost o munca istovitoare, psihologic vorbind,  de trei luni care m-a invatat sa privesc numai inainte, sa nu judec prea mult ceea ce vad si sa invat sa simt numai bucuria pe care o imprastii eu, la aparitia mea in cadrul copiilor institutionalizati in acel Centru.

Am fost surprinsa, uimita sa vad cum un adolescent, care fusese in Centru le-a adus prajituri, sucuri, a stat de vorba cu ei ca vechi prieteni... au povestit despre cadrele care-i ingrijeau.... pareau atat de multumiti de vizita tanarului.

Incercati aceste experiente! Acum consider ca ar trebui sa incepem munca de pedagogi cu aceste experiente ca sa invatam sa ne tinem in frau mania impotriva oamenilor-mame.

Daca cineva din grup a avut o astfel de experienta as vrea sa citesc ce crede ca ar trebui facut pentru binele acestor ingerasi.

   Conceptul de coeficient de inteligenta a fost creat de catre Wilhelm Stern (1871-1938) în 1912 si este un scor ce rezulta din diferite teste standardizate prin care se masoara inteligenta.
         Nu exista date care sa ateste ca Einstein ar fi facut vreodata un test de inteligenta. Insa, numerosi cercetatori si psihologi,bazadu-se pe date biografice au incercat sa evalueze IQ-ul atat al lui Einstein cat si al altor personalitati. Concluzia lor a fost ca Einstein ar fi avut un IQ de peste 160 .

          -Coeficient de inteligenta sub 20: persoanele cu acest coeficient de inteligenta sunt persoane care depind de altii, deoarece nu se pot descurca si ingriji singure. Aceste persoane au o deficienta mintala grava si nu percep lumea exterioara

          -Coeficient de inteligenta 21-50: persoanele acestea se pot ingriji singure si nu depind in totalitate de alte persoane. Aceste persoane au o deficienta mintala medie.

          -Coeficient de inteligenta 51-70: aceste persoane sufera de o usoara debilitate.

          -Coeficient de inteligenta 71-80: aceste persoane au un grad minor de dificienta mintala. Se pot descurca in viata, insa nu au abilitati deosebite si nu lucreaza logic.

          -Coeficient de inteligenta 81-90: persoanele acestea pot avea succes in meseriile manuale si au o inteligenta usor sub medie. Aceste persoane se pot descurca foarte bine in unele situatii.

          -Coeficient de inteligenta 91-100: persoanele acestea au o inteligenta medie. Aptitudini comunicative foarte bune, se descurca foarte bine in multe situatii. De asemenea, aceste persoane pot avea abilitati tehnice foarte bune.

         -Coeficient de inteligenta 101-110: aceste persoane se situeaza usor peste media de inteligenta. Se descurca foarte bine in situatii solicitante, se bazeaza pe logica si pe matematica. Pot avea succes in multe meserii si profesii.

         -Coeficient de inteligenta 111-120: persoanele acestea au o inteligenta peste medie.

         -Coeficient de inteligenta 121-130: aceste persoane au o inteligenta cu mult peste medie. Aceste persoane pun accentul pe creativitate si pe rezolvarea unor probleme prin folosirea logicii.

         -Coeficient de inteligenta 131-140: persoanele care au acest coeficient sunt deosebit de inteligente. De obicei, persoanele cu acest coeficient sunt cercetatori, specialisti in anumite domenii etc. Au un simt al perceptiei foarte bine pus la punct.

         -Coeficient de inteligenta peste 140: persoanele care au peste acest coeficient de inteligenta sunt considerate genii.
Intrucat exista o mare varietate de teste scara valorilor poate diferi usor.
 

5.Consolidare
Elevii vor utiliza spaţiului virtual eTwinning pentru încărcarea materialelor, iar pentru discuţii privitoare la proiect, folosirea forumului.
6. Concluzii
Elevii vor fi învățați să creeze module digitale online sub formă de întrebări cu mai multe variante de răspuns, axate pe cunoştinţele dobândite în cadrul interacţiunii cu şcoala parteneră.
Fiecare şcoală poate concepe întrebări referitoare la cealaltă şcoală. Crearea de jocuri bazate pe cunoştinţele tocmai dobândite este cea mai bună metodă de autoevaluare.

RESURSE
a. umane- elevi și profesori din școlile partenere
b. materiale- computere conectate la internet, camere video și foto
c. de timp -1 an școlar
INSTRUMENTE
Chat, e-mail, Forum, Other software (Powerpoint, video, pictures and drawings), TwinSpace
REZULTATE AȘTEPTATE
Îmbunătățirea competențelor de înțelegere a mesajelor și de comunicare în limba franceză

EVALUARE se face pe baza
- nr. de mesaje scrise/video realizate
- nr. de intervenții pe forum, chat
- nr. de  Powerpoint-uri realizate
Pentru a promova în rândul părinţilor, şcolii sau comunităţii locale rezultatele proiectului, se va crea un pliant și o prezentare ppt.
 

PROIECT  NAŢIONAL
EDUCAŢIE PENTRU SĂNATATE

ÎMPREUNĂ PENTRU SĂNĂTATEA               COPIILOR NOŞTRI

Prof. Rîşnoveanu Nicoleta
       Grupa,, Ciupercuţe’’
G.P.P. nr. 10 Ciupercuţa, Buzău.

ALIMENTAŢIE  SĂNĂTOASĂ, ACASĂ  DAR ŞI LA GRĂDINIŢĂ
PRIN METODE DE BUNE PRACTICI.

O persoană sănătoasă trăieşte în armonie cu sine, cu semenii, cu mediul înconjurător.
Drepturile copilului:
,,Familia constituie elemental fundamental al societăţii. Ea ocroteşte copilul şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii.” (Declaraţia Universală a Drepturilor omului, art. 1)
Educaţia pentru sănătate reprezintă o verigă a educaţiei pentru societate. Sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un mod de viaţă echilibrat. Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate din fragedă vârstă pentru a pătrunde cât mai adânc în modul de viaţă cotidian. Optimizarea activităţilor de educaţie pentru sănătate  se poate realiza şi prin folosirea proverbelor şi zicătorilor, în cadrul activităţilor de lectură după imagini, poveşti, povestiri, basme, precum şi diferite situaţii adaptate programului zilnic desfăşurat în grădiniţă. Multe proverbe şi zicători pot fi adaptate unor situaţii ivite prin activităţile practice, artistico-plastice făcându-se referiri la modul cum au lucrat, cum s-au comportat.

GHICITORI
Te consultă şi-ţi prescrie                                             Mărul, para ,şi căpşuna
Potrivita doctorie                                                        Piersica, cireaşa, pruna
Cum să nu fi bucuros                                                         Strugurele cel zemos,
Când te face sănătos (medicul.)                                Pepenele cel gustos,
                                                                                Împreună au un nume,
                                                                                Ştiţi voi care e anume? (fructe)

O altă metodă de abordare in cadrul activităţilor de Educaţie pentru sănătate o constituie jocurile didactice, convorbirile, textele literare, cântecele, jocurile de rol, activităţile interdisciplinare, concursurile cu teme de sănătate, imaginile ppt, activitaţi integrate, dramatizări etc.
Jocuri: Spune la ce foloseşte, Săculeţul cu surprize, De-a cofetarii, De-a  brutarii, La dentist, La spital.
Texte literare:Murdărica, Ce-i bine şi ce-i rău?, Praful –Fl. Iordache, Maricica  de Luiza Vlădescu, Iedul cu trei capre de Octav Panciu Iaşi,etc
Convorbiri:  Curăţenia-mama sănătăţii, Microbii-duşmanii noştrii, Minte sănătoasă în corp sănătos. Ce mâncăm , cum mâncăm?
Cântece: A plecat mama la piaţă, Batista.
Activitaţi practice constituite din următoarele exemple: Ştim să primim musafiri?, La ziua unui coleg, Arănjăm masa.
La domeniul Ştiinţă se pot realiza jocuri didactice despre sănătate pe diverse teme de legume, fructe, etc,  exerciţiu cu material individual, de descompunere şi compunere a unui număr, fişe de lucru, labirinturi pentru copii isteţi.
Elefănţelul curios - poveste  pentru copii.
A fost odată, demult, un elefănţel foarte curios. Într-o  zi s-a trezit cu o nouă întrebare:  ,,Ce mănâncă crocodilul seara?”
Aşa că a plecat prin pădure să întrebe animalele şi s-a întâlnit cu ursuleţul şi-l întreabă:
-Ursuleţule, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns ursuleţul, dar du-te la lac şi vei afla.
Şi a plecat mai departe elefănţelul să caute lacul .Pe drum s-a întâlnit cu o broscuţă:
-Broscuţo, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar elefănţelul s-a intâlnit cu şarpele boa:
-Şarpe, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar uite lacul aici, sunt sigur că vei afla răspunsul.
Tocmai atunci ieşea din apă crocodilul. Elefănţelul s-a apropiat de el, dar nu ştia că vorbeşte chiar cu crocodilul:
-Scuză-mă te rog, ştii cumva ce mănâncă crocodilul seara?
Crocodilul şiret îi spune:
-Vino mai aproape să-ţi spun la ureche să nu ne audă nimeni. Elefănţelul s-a apropiat şi crocodilul – haţ! l-a apucat de nas, că pe vremea aia elefănţelul avea nas ca toate nasurile, micuţ aşa ca al tău.
Şi cum se chinuia bietul elefănţel să scape din gura crocodilului a venit repede, repede şarpele boa, care se afla în apropiere şi a început să-l tragă pe elefănţel de coadă. Şi atâta a tras crocodilul de nas şi şarpele boa de coadă, că până la urmă şarpele a reuşit să-l salveze pe elefănţel, dar nasul i se întinsese atât de tare că aproape îi atârna pe jos. Şi uite aşa, de atunci are elefănţelul trompă.
Alte exemple practice:
Parteneriat Educaţional pentru sănătate în colaborare cu Clinica Sante Buzău .
-Vizită la Clinica Sante.
-Intâlnire cu un cadru medical in incinta grădiniţei.
-Program artistic de educaţie pentru sănătate.
-Concurs de cunoştinţe ,,Micii sanitari”,faza pe unitate, dar şi faza judeţeană.
Sfaturi pentru a fi sănătos:
-Spală-te pe mâini înainte de a te aşeza la masă!
-Dinţii trebuie spălaţi după fiecare masă.
-Nu-ţi roade unghiile, nu introduce degetele în nas, nu introduce nici un obiect în urechi.
-Nu împrumuta obiecte de uz personal.
-Fructele se spală înainte de a fi consumate.
-Mănâncă cât mai multe legume proaspete.
O metodă de fixare, consolidare şi evaluare .
-Desenaţi un fruct sau se dă desenul .
-Compartimentaţi-l
-Desenaţi în fiecare compartiment, vitaminele pe care le conţine.
O altă metodă.Blazonul –produse din grâu.
Avem desenat un spic de grâu.
Găsiţi împreună produsele realizate din grâu.Desenaţi sau aşezaţi imagini cu produse obţinute din grâu. Produse: pâine, prăjituri, covrigi, făină, griş, fidea, macaroane, biscuiţi, etc.
Imagini din timpul activitaţilor: La ziua unei fetiţe, La spălător, Activitate practică.

Plantele medicinale fac parte din Farmacia Verde a Naturii.

În natură le găsesc
Pentru ceai le folosesc.(plante medicinale)

-Gălbenelele- filimica. Se folosesc :florile,tulpinile,şi frunzele.Boli:grăbeşte vindecarea rănilor, boli de ficat, stomac, intestine.etc.
-Teiul. Se folosesc florile.Boli: calmant în crizele de tuse,astm, astenie, bronşite, insomnii, durere de cap.
-Izma bună-menta. Se folosesc: frunzele  Şi părţile înflorite din vârful tulpinii.Boli:infecţii la stomac şi intestine, diaree, stări de vomă.
-Sunătoarea –pajarniţă.Se folosesc : florile şi frunzele.Boli: dureri de stomac,boli de ficat, boli de rinichi.
Vulpiţa Hoţomană.

            1.Hoţomana, roşcovană 2. Plânse vulpea mea spăşită
Umblă noaptea la poiată.     Că acuma-i pocăită.
Dar a prins-o tanti Miţa     Şi suspină şi se vaită,
Şi i-a scărmănat blăniţa.    Ea mănâncă pui de baltă.

3.Ţipă că doar ţine post  4.-Eu acum vă dau de ştire,
Şi se vaită fără rost.                           Mă retrag la mănăstire,
Ea tot strigă-n gura mare,     Mure, fragi, năut şi linte,
Să audă fiecare.     Voi mânca de-acu-nainte.

,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de povăţuitor.’’

Bibliografie: -Alexandrina Popovici Domnul ,,Doctor Muşeţel’’
-J’ pizza pentru cei mici.
-Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu,Mihaela Fulga
Metode interactive de grup.,Ghid metodic.

Educaţia incluzivă are în vedere îndepărtarea sau diminuarea barierelor de orice tip din calea învăţarii şi participarea în egală măsură a tuturor copiilor,  acordându-se o atenţie specială celor din familii cu grad de vulnerabilitate sau cu un risc de excluziune şi marginalizare. Grădiniţa incluzivă şi interculturală este o grădiniţă deschisă tuturor , cu un curriculum care reprezintă diversitatea culturală a populaţiei locale, în care fiecare copil beneficiază de acces egal la o educaţie de calitate.
Promovarea educaţiei incluzive este o direcţie importantă a reformei educaţiei în România, inclusiv a reformei educaţiei timpurii.
Educaţia incluzivă implică o participare activă a copiilor la educaţie, indiferent de mediul cultural al familiilor lor şi de comunităţile din care provin , necesită o schimbare fundamentală de atitudine faţă de responsabilitaţile sistemului de învăţământ, inclusiv la nivelul preşcolar, din partea cadrelor didactice şi a comunităţilor , dar mai necesită şi cunoştinţe specifice, capacităţi şi strategiei educaţionale adaptate.  Acest tip de educaţie presupune o abordare participativă a cooperării între cadre didactice, între cadre didactice şi copii, între copii,  părinţi şi administraţia educaţională.Dacă un grup minoritar situat într-o societate majoritară îşi pierde identitatea propie şi se deschide spre comunicare cu restul societăţii,avem o situaţie de asimilare. Dacă pierderea identităţii este însă asociată cu izolare faţă de restul societăţii avem situaţia de marginalizare. Dacă grupul îşi menţine şi dezvoltă o identitate culturală proprie stabilă şi puternică, dar nu promovează relaţii de comunicare cu restul societăţii,  avem o situaşie de separare, iar dacă aceasta este impusă de majoritate , vorbim de segregare.
Situaşia dezirabilă este însă cea de integrare, în care cele două grupuri, minoritar şi majoritar, îşi menţin şi dezvoltă propriile identităţi culturale, angajându-se totodată în procese de comunicare interculturală.
Romii sunt, fără îndoială, o minoritate cu statut particular, nu doar în România, ci şi la nivel european. Definitoriu pentru cultura dominantă  în ceea ce priveşte mentalitatea faţă de romi este stereotipul, în majoritatea cazurilor negativ, conducând la stigmarea identităţii rome , la  internalizarea acestui stigmat şi la negarea, de multe ori, de către unii romi, a apartenenţei la etnia romilor.
Discriminarea poate fi de mai multe tipuri . Discriminare directă este cel al refuzului înscrierii copiilor romi la o anumită grădiniţă. Discriminarea indirectă dezavantajează anumite persoane. Un exemplu poate fi achiziţionarea de către părinţi a unor materiale educative cu costuri ridicate ceea ce are drept consecinţă concentrarea copiiilor proveniţi din medii defavorizate  în grădiniţe care nu au astfel de solicitări. Discriminarea structurală se referă la slaba reprezentare a unor categorii de persoane în anumite domenii. Un element esenţial în tentativele de combatere a discriminării este legat de stimularea conştientizării discriminării, atât de către cei care o produc, cât şi de către victime.
Modalităţi concrete ce pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei ar putea fi –oferirea de exemple pozitive de romi auto-identificaţi, deci care îşi asumă
Identitatea romă cu reuşită profesională şi socială, să pună copiii romi de a experimenta atitudini pozitive ale celorlalţi, să permită celorlalţi să depăşescă stereotipurile şi prejudecăţile vehiculate la nivelul societăţii.
Întregul proces educativ din serviciile de educaţie timpurie va avea în vedere formarea la fiecare copil a unei imagini de sine pozitive,  care să includă dimensiunea apartenenţei etnoculturale, dezvoltarea unei atitudini pozitive la toţi copiii faţă de cei cu apartenenţe culturale diferite şi faţă de diversitate în general. Copiii care au nevoi speciale trebuie susţinuţi suplimentar datorită apartenenţei la grupuri defavorizate din punct de vedere social sau cultural. Activităţile educative scot in evidenţă în mod echilibrat faptul ca între copii există atât asemănări cât şi diferenţe. Un cadru didactic modern se asigură că toţi copiii se simt speciali şi apreciaţi.Prin formularea de aprecieri pozitive cu orice ocazie, fără a compara copiii între ei, fără a crea ierarhii de grup, pot fi cocepute activităţi prin care fiecare copil să fie pus în situaţia de a se simţi special. Dacă o sarcină nu este realizată, în loc să spunem data viitoare să te străduieşti mai mult, putem opta să concluzionăm ,,va trebui să găsim o metodă mai bună prin care să înveţi să faci asta’’.Includerea unor legături cu cultura romilor va avea un efect pozitiv asupra stimei de sine a copiilor romi, dar va facilita şi învăţarea şi va dezvolta atitudini pozitive ale celorlalţi copii.
Este utilă implicarea unor adulţi romi care pot reprezenta modele de succes cu care să se identifice copiii romi, de exemplu tineri romi care îşi asumă apartenenţa la etnia romilor şi care, eventual, vorbesc limba romani.
Cadrele didactice care lucrează cu copii romi au nevoie de eforturi suplimentare de a stabili o relaţie de comunicare eficientă şi de colaborare cu părinţii romi.Vizitele la domiciliu pot reprezenta o modalitate de a cunoaşte diferite aspecte care să ajute la înţelegerea mediului familial al copiilor romi. Cadrul didactic are responsabilitatea de a gestiona situaţiile conflictuale între copii şi cele care implică părinţii copiiilor din grupa.
Părinţii pot fi invitaţi să se implice în conceperea şi susţinerea unor activităţi voluntare la grădiniţă. Poate fi vorba de :
-asistenţă directă , zugrăvire, donaţie de haine, reparaţii,etc.
-însoţirea copiilor cu ocazia excursiilor,
-strângerea de fonduri cu scopuri caritabile,
-dezbateri tematice pe teme de interes pentru părinţi,
-organizarea de evenimente sociale sau culturale,
-persoană resursă într-o anumită învăţare.
Activităţile care pot fi propuse părinţilor trebuie să fie multiple, variate şi să corespundă diferitelor nevoi şi posibilităţi pe care le au aceştia.
Pentru a motiva părinţii să dezvolte o legătură strânsă cu grădiniţa este esenţială recunoaşterea, atât în cadrul interacţiunilor individuale , cât şi în public, atunci când este posibil, a contribuţiei părinţilor, oricât de modestă ar fi aceasta, cu atenţie însă la faptul că aceste aprecieri să nu genereze frustrări şi diviziuni în rândul părinţilor. În oferta grădiniţei pot fi incluse şi activităţi adresate direct părinţilor, sesiuni de consiliere individuală sau de grup, activităţi de dezvoltare a coeziunii grupului,  cursuri şi informări pe teme legate de creţerea copiilor sau pe teme de dezvoltare personală.

Prof.preşcolar
Rîşnoveanu Nicoleta
GPP.Nr.10 Buzău

Bibliografie:
Proiectul pentru
Educaţie Timpurie  Incluziva

Limba de lucru a proiectului: limba română, limba engleză,

Intervalul de vârstă şi numărul elevilor implicaţi în proiect invatamant preuniversitar varsta elevilor 16-20 ani
Instrumentele care vor fi utilizate:
- conferinţe audio sau video pentru intercunoaştere şi alegerea temelor de lucru sau sectiunilor
- email, imagini ,postere
Obiectivele propuse:
O1.Promovarea şi valorificarea acumulărilor de cunostinţe din domeniul securităţii şi sănătăţii in muncă din scoala romaneasca si alte tari
O2. Înţelegerea gravităţii riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi formarea unor deprinderi corecte în vederea evitării lor.
O3. Formarea si dezvoltarea la elevi a unor trǎsǎturi moral-volitive, cum sunt: iniţiativa, spiritul de echipǎ, perseverenţa, corectitudinea, disciplina etc.
O4 Să desfăşoare activităţi educative în comun, la fiecare din şcolile implicate în proiect;
SCOPUL PROIECTULUI:
¨ promovarea dialogului şi a comunicării între elevii din şcoli şi medii diferite pe teme de securitate si sanatate in munca
¨ dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadrele didactice din unităţi diferite;
- creearea unui cod de bune practici pentru evitarea pentru prevenirea riscurilor ;
¨ Stimularea şi valorificarea interesului cadrelor didactice în procesul de dezvoltare personală proprie şi a elevilor, implicarea în activitǎţi din domeniul securitǎţii şi sǎnǎtǎţii in muncǎ , proiecte şi parteneriate naţionale, promovarea experienţei pe care cadrele didactice o obţin în timpul desfăşurării activităţilor din domeniul securitǎţii şi sǎnǎtǎţii in muncǎ,prevenirea riscului de accidentare in şcoală.
Metodologia – activităţile şi modul de lucru;
1. „Să facem cunostinta ” –schimb de adrese și fotografii pe internet între elevii implicați în proiect pe tema securitatii si sanatatii in munca .
2. „prezentarea materialelor din punct de vedere al securitatii si sanatatii in scoli ”–
3. „Promovarea scolii si ofertei scolare ” – realizarea unei broșuri și a unor afișe pentru promovarea școlii generale /liceului
4 „Realizarea sesiunii de comunicari stiintifice `” -sesiune de comunicări și referate
5. Diseminarea proiectului – prezentarea proiectului și a produselor finale la nivelul comisiilor metodice / cercurilor pedagogice din fiecare școală implicată; afișarea proiectului pe site-urile școlilor participante

Evaluare:
portofolii, albume foto, publicaţii în ziare locale şi revista şcolii, schimburi de impresii prin INTERNET sau direct (întâlnire cu cadrele didactice implicate în proiect ), CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului, realizarea unor prezentări în POWER-POINT cu activităţile desfăşurate, diplome pentru elevi, expoziţii tematice.

  Rezultatele aşteptate (descrise în principal prin produsele activităţilor).
- blog
- revista
- filmuleţe

Durata: 4 luni

Intentionez să folosesc cancelaria  pentru planificare,socializare cu colegii schimburi de idei, informatii, resurse, reflectii asupra activitătilor, pentru evaluarea proiectului cu tema stabilita
Alte instrumente utile ar fi:, blog, chat, forum, e-mail
Alte resurse TIC vor fi alese de comun acord de către parteneri în cadrul proiectului

Coltul elevilor va fi folosit pentru socializare, vor transmite mesaje de salut şi de prezentare partenerilor. După transmiterea reciprocă a datelor de corespondenţă online vor utiliza chat, forum pentru discutii chiar şi pe facebook – pagină special creată pentru proiect.
Vom invita partenerii de proiect-ca profesori administratori, cu drepturi depline, elevii participanti –ca elevi membrii, pentru a putea participa la discutii pe chat, forum, coltul elevului.

Argument:
În încercarea de a argumenta cât de necesar este studiul matematicii, ar trebui - poate - să amintim că limba română este una dintre limbile de pe glob în care numele acestei ştiinţe apare la singular. Englezii îi spun mathematics, francezii mathe ́matiques, spaniolii matema ́ticas, încât parcă mintea lor nu o poate percepe ca fiind o singură ştiinţă.
Trăim înconjuraţi de matematică, chiar dacă nu observăm, chiar dacă nu ne convine...Cel mai simplu joc, cele mai banale cumpărături, călătoriile, renovările, presupun cunoştinţe de matematică. În studiul matematicii sunt implicate şi se dezvoltă procese ale gândirii precum analiza, sinteza, comparaţia, concretizarea, generalizarea, abstractizare.
Nu în ultimul rând, studiul matematicii - prin el însuşi - oferă şanşa reuşitei şcolare, datorită calificativelor şi notelor obţinute nu numai la disciplina în cauză, ci şi la fizică, chimie, biologie, logică şi argumentare, gramatică, geografie şi astronomie.
Astfel, contribuie la formarea deplină a personalităţii, inducând o creştere a nivelului stimei de sine.
Limba de lucru a proiectului:  limba engleză
Intervalul de vârstă al elevilor implicaţi în proiect 12 - 18 ani
Discipline implicate: matematica, TIC, desen, limba engleză
Instrumentele care vor fi utilizate: portalul eTwinning ca platformă de lucru, blogul ca mijloc de comunicare, jurnalul de proiect, videoconferinţe, bibloteca, galeria de imagini, crearea unei broşuri în colaborare cu ţările partenere.
Scopul proiectului
Dezvoltarea simţului practic al elevilor, valorificarea cunoştinţelor matematice în situaţii practice. Identificarea domeniilor în care matematica este “prezentă”.
Obiective propuse
-stimularea și promovarea capacității creatoare a elevilor;
- dezvoltarea competenţei de comunicare într-o limbă străină;
- formarea şi îmbunătăţirea abilităţilor de utilizare a calculatorului şi a internetului;
- formarea respectului pentru alte culturi prin întelegerea şi acceptarea diferenţelor;
- stabilirea unor relații de prietenie, colaborare, schimburi de idei între elevii și profesorii din școlile implicate în proiect.
-formarea abilităţilor de a lucra cu concepte matematice - formarea capacităţilor de a comunica, utilizând limbajul matematic
- formarea capacităţii de a rezolva probleme practice
- stimularea curiozităţii pentru investigarea şi descoperirea unor  lucruri noi.

Activităţi propuse
1.Stabilirea echipelor, selecţia elevilor care vor participa la proiect şi repartizarea sarcinilor de lucru.
2. Who am I - Realizarea unor prezentări ale ţărilor şi şcolilor partenere pentru a face cunoştintă cu partenerii ; utilizarea video-chat-ului sau a aplicaţiei voki.
3.Temă de reflecţie :  “Ce rol joacă matematica în viaţa noastră?” - păreri personale  (atât ale elevilor cât şi ale profesorilor  -  utilizarea blogului pentru schimbul de de idei).
4. Aplicaţii ale matematicii - aici se vor stabili de comun acord cu ţările partenere domeniile care vor fi “atinse” (agricultură, astronomie, construcţii,  cumpărături, divertisment, finanţe, artă, jocuri...) - videoconferinţă, utilizarea blogului.
5. Probleme practice  -se vor propune probleme cu caracter practic spre rezolvare (fiecare ţară participantă va propune pentru un partener o anumită problemă spre rezolvare) - activitate interactivă între toate ţările perticipante.
6. Citate celebre  - fiecare ţară va colecţiona citate celebre care exprimă frumuseţea şi rolul matematicii pe Pământ. Toate citatele vor fi publicate în broşura finală - fiecare ţară va contribui la realizarea broşurii.
7.Bancuri cu şi despre matematică - se vor selecta (de comun acord cu partenerii)  cele mai reuşite spre publicare în broşura finală.

Evaluarea proiectului:
- Realizarea unei broşuri unde vor fi prezentate produsele finale;
- Schimb de opinii între elevi, prin intermediul videoconferinţei, referitoare la impactul pe care
l-a avut implicarea în proiect;
- Elaborarea, completarea şi analiza unor chestionare vizând impactul proiectului la nivelul elevilor şi al şcolilor implicate.
- realizarea unui album foto (cu fotografii de la activităţi) 
Produse finale:
- blog -ul proiectului
- broşura pentru fiecare ţară  (atât în limba engleză cât şi în limba maternă) care va cuprinde creaţiile premiate;
- album foto.

Vom folosi cancelaria pe tot parcursul proiectului; acolo vor fi planificate activitățile, vom comunica despre activitățile desfășurate în țările partenere, prezentate de fiecare, vom face schimb de idei, informații, resurse, reflecții asupra activităților, vom evalua proiectul.
Colţul elevilor va fi folosit pentru socializare, vor transmite mesaje de salut şi de prezentare partenerilor.
Vom invita partenerii de proiect - ca profesori administratori, cu drepturi depline, elevii participanti –ca elevi membri, iar ca vizitatori pe părinții elevilor implicați în proiect, colegi care nu participă la acest proiect.