Mulțumim tuturor colegilor pentru contribuțiile desoebite și valoroase!

Coperta, pagina de titlu și conținutul lucrării pot fi vizualizate in link ul atașat.

https://drive.google.com/drive/folders/1XxYo-JVW-uKAgFJb72EJZMCPVlNj2G94

De la începutul anului scolar 2025-2026 am implementat proiectul eTwinning „Let s have fun with Maths 2”, proiect destinat elevilor din ciclul primar, cu vârstele cuprinse între 6 și 11 ani.
În cadrul acestui proiect au participat peste 110 elevi, inclusiv copii cu nevoi speciale, dar  și 16 profesori din Croația_5, Slovenia_1, România_1, Italia_2 și Turcia_7.
Scopul proiectului a fost acela de a populariza matematica prin metode inovative specifice pedagogiei digitale, și  de  a facilita învățarea matematicii de către școlarii mici prin jocuri digitale interactive, pentru consolidarea operațiilor  matematice fundamentale: adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea.
Proiectul vizează dezvoltarea abilităților de gândire abstractă, a raționamentului logic, a dezvoltării imaginii spațiale și a memoriei,
Activitățile proiectului urmăresc, cu precădere, conținuturi de educație matematică, precum: orientarea spațială și combinatorie, exerciții de memorare, rezolvarea practică a unor sarcini de lucru cu forme geometrice, aplicarea matematicii în viața de zi cu zi prin jocuri matematice zilnice.
Obiectivele proiectului  vizează:
*  familiarizarea elevilor cu conceptele matematice prin intermediul  instrummentelor web matematice specifice, precum: Geoboard, Tower of Hanoy, …
* dezvoltarea creativității și logicii matematice cu ajutorul conținutului matematic;
*  sporirea cooperării dintre elevii din clasă și cooperarea cu partenerii proiectului
*  prin cooperareacu partenerii din proiect am dezvoltat o viziune diferită asupra conținutului matematic
* dezvoltarea abilităților de comunicare și  încurajarea învățării interdisciplinare
* marcarea zilelor matematice importante cu partenerii de proiect
*  utilizarea eficientă a instrumentelor web 2.0 în rezolvarea problemelor matematice
În luna septembrie profesorii parteneri au obținut acordurile părinților elevilor participanți, a fost prezentată grupa de elevi implicată în proiect, au înregistrat elevii în Twinspace-ul proiectului și au prezentat școala de proveniență.
Deasemenea, fiecare grupă pregătit logo-ul proiectului și, ulterior,a fost supus unui concurs de vot prin care s-a desemnat logo-ul câștigător, reprezentativ al proiectului.

În luna octombrie elevii s-au familiarizat cu platforma GeoBord, specifică geometriei plane. Elevii au fost încântați să realizeze individual diverse figuri geometrice plane și le-au adaptat elementelor din natură sau din cotidianul familiar lor: formele caselor, locuințelor, insectelor, florilor, mașinilor, roboței,etc.
De asemenea. Tot ăn luna octombrie am participat la un eveniment comun dedicat CODE WEEK 2025.
Am format  patru echipe transnaționale,  în cadrul cărora elevii au propus diverse jocuri de codare și fiecare echipă a implementat la clasă jocul promovat.
Elevii mei s-au familiarizat astfel cu un nou joc, Zaply Code, interesant și sugestiv în a transforma un cod de cifre  într-o imagine  sugestivă și reprezezentativă pentru  conceptele matematice.
Tot în luna octombrie, elevii parteneri au realizat postere pentru echipa parteneră, aleasă după criteriul claselor corespondente, de același nivel.
Folosind simboluri matematice cunoscute, geometrice și algebrice, elevii mei au realizat un poster  cu 16 fluturi, reprezentând numărul elevilor parteneri din Croația. Combinând formele geometrice plane,pătrate, dreptunghiuri sau cercuri de diverse forme,  au realizat un poster cu câte șaisprezece fluturi pentru fiecare elev croat.
De asemenea, și echipa partenerră ne-a realizat un poster cu inimioare și flori.
În luna noiembrie am sărbătorit împreună Outdoor Classroom Day pe 6 noiembrie. Cu prilejul acestei zile, am desfășurat în curtea școlii exerciții și jocuri colaborative, care integrau câteva aspecte matematice: șirul de elelemnte, cercuri concentrice, ordinea elementelor într-o mulțime, periodicitatea repetării secvenței de joc.
De asemenea, o altă activitate din luna noiembrie a vizat numărul pașilor realizați într-o lună calendaristică de fiecare elev implicat. Pe baza rezultatelor înregistrate, s-a realizat un clasament, iar echipa câștigătoare a fost cea din Turcia.
Această activitate a scos in evidență utilizarea numerelor în activitatea fizică de zi cu zi,  o activitate destinată domeniului sportiv și al sănătății.
Tot în luna noiembrie, elevii s-au familiarizat cu instrumentul web 2.o Number Explore, care le-a pemis să identifice teoria numerelor în viața reală și cotidiană.
În luna decembrie eelvii au realizat felicitări din diverse forme geometrice , respectând tematica Crăciunului și accesorii specifice.
Din hârtii colorate cartonate, gumate cu sclipici și  prin tehnici de lucru combinate, elevii au reușit să creeze și să personalizeze felicitări și mesaje, atât în limba română, cât și în limba engleză, pentru elevii parteneri din celelate țări.
Elevi au confecționat diverse forme geometrice plane, precum cercul, dreptunghiul, triunghiul, pătratul, steaua și le-au asamblat astfel încât au obținut felicitări cu motive specifice Crăciunului. Fiecare elev al grupei a trimis o felicitare altui elev partener din proiect. Și, la rândul lor, au primit felicitări de la ceilalți elevi parteneri din proiect. Colaborarea elevilor prin acest schimb de felicitări și mesaje a contribuit la dezvoltarea abilităților de comunicare scrisă în limba engleză și la familiarizarea cu expresii tematice din alte limbi.
Felicitările confecționate au fost trimise în Croația, la Școala Elementră din Lipik, Croația.
Toate schimburile de felicitări din acestă lună, care s-au realizat între toți membrii prroiectului,  eu le-am înregistrat într-un ebook, intitulat: Exchanging Greeting Cards 2025
https://read.bookcreator.com/uMnJxDcIfxUPO6F4CRSqT0Exe6g1/QzN9A3POS9mZp2oPFLz1Dw
Tot în această lună, elevii au avut prima întâlnire, unde s-au cunoscut unii cu alții. S-au prezentat și exprimat hobby-urile favorite și au spus, de asemenea,  ce activitate le-a placut cel mai mult din acest proiect.
In luna ianuarie, profesorii au avut cel de-al doilea webinar, în cadrul căruia s-au definitivat aspecte organizatorice privind activitățiile următoare din proiect.
De asemenea, elevii s-au familiarizat cu alte două instrumente web2.0: Math Vocabulary Cards și Tower of Hanoy. Prin intermediul acestor instrumente, elevii si-au consolidat abilitățile de calcul matematic, prin exersarea adunării și scăderii, inmulțirii și împărțirii.
O altă activitate practică a constat în identificarea cifrelor și numerelor în orașul în care locuim. Cu fotografiile realizate, s-au făcut colaje și o expoziție virtuală cu scopul de a conștientiza importanța cifrelor, numerelor ăn viața cotidiană a oamenilor.
In luna februarie, elevii s-au cu un alt instrument web 2.0 SolveMe Puzzles care le-a permis dezvoltarea raționamentului logic și al orientării spațiale.
De asemenea, pe data de 10 februarie am celebrat și Ziua Internațională a Siguranței pe Internet, desfășurând  un atelier interactiv despre normele de siguranță pe Internet, accesând  video-uri reprezentative și chestionare de feedback.
Activitatea din luna martie a fost dedicată cunoașterii a celor mai iluștrii matematicieni ai lumii. În acest sens, s-au realizat patru echipe transnaționale care au colaborat în realizarea unei prezentări despre: Grigore Moisil din România, Juri Vega din Slovenia, Marin Getalic din Croația, Leonardo Fibonacci din Italia  și Cahit Arf din Turcia.
Elevii s-au documentat cu informații reperezentative despre viața și opera marilor matematicieni ai lumii și au realizat individual postere personalizate.

Toate informațiile au fost cuprinse în prezentări colaborative, care pot fi vizualizate în link-urile atașate.
Marin Getalic_Croația
https://docs.google.com/presentation/d/1Dgf_UiOhspZVrCd9NBReCU5d4f13Iyw8aNKKa-ExLN4/edit?usp=sharing 
Jurij Vega_Slovenia
https://docs.google.com/presentation/d/1ohMUp0_TdRj3xN8kyG6vux-iD0XqRr6BldUmajQapCg/edit?slide=id.p#slide=id.p 
Grigore Moisil_
https://docs.google.com/presentation/d/1oy6MJ4jwCXjqfJRSIUdFqVghw4wL8OoHFFMcSsRxi_Q/edit?usp=sharing
Leonardo Fibonacci_Italia
https://docs.google.com/document/d/1iXyPar1Zqj71gRSpzCJWMo4HoSfz4muC7dGNfSmiqFY/edit?usp=sharing 
Cahit Arf_Turcia
https://docs.google.com/presentation/d/1FLPmV-A65SjRQO5Xvscyt370hFAGns8CC2H5ZSSxVsQ/edit?usp=sharing 
De asemenea, elevii au participat la partenerii proiectului la marcarea zilelor importante , precum: Ziua Internațională a Matematicii, PI DAY, etc.
Toate aceste activități interdisciplinare și jocuri desfășurate cu elevii până în acest moment, le-au creat o atitudine pozitivă față de matematică și le-au permis să-și consolideze dragostea pentru matematică, ca materie de studiu de care copiii se tem cel mai mult prin joc.
Participând la activitățile acestui proiect, elevii și-au dezvolatat progresiv competențe-cheie din domeniul: digital, matematică și științe, abilități personale și sociale de comunicare în limba engleză, dar și competența a înăvăța să înveți
Prin intermediul activităților din proiect elevii au aprofundat abilitățile matematice prin utilizarea instrumentelor web 2.0., și-au dezvoltat logica matematică,  gândirea critică și capacitatea de a rezolva probleme matematice cu grad de dificultate ridicat prntr-o altă  abordare diferită.
La finalul proiectului au lucrat împreună cu partenerii pentru a-și crea și un joc comunîntr-un instrument web 2.0.
Activitățile educative defășurate în cadrul acestui proiect au avut un rol semnificativ în conștientizarea elevlor asupra  importanței matematicii și necesitatea ei în viața de zi cu zi.  Elevii și-au consolidat încrederea în sine, gândirea logică și creativă, și-au îmbogățit vocabularul și și-au dezvoltat abilitățile practice.
Combinând desenul cu geometria sau forme geometrice din materiale reciclabile, elevii au reușit să-și dezvolte gândirea cognitivă și creativitatea tehnologică, dezvoltându-și și  consolidându-și astfel abilitățile profesionale, necesare în viața reală. Diversificarea experiențelor de învățare a matematicii prin implicarea copiilor în diverse jocuri matematice a contribuit la asimilarea cu ușurință a unor noi noțiuni abstracte.   
S-au realizat numeroase postere individuale în cadrul acestor activității, fiecare purtând amprenta personalității elevilor. Elevii au avut posibilitatea să recunoască și să identifice în rutina zilnică a vieții, latura practică, distractivă și aplicativă a matematicii. 
Matematica învățată prin joc în copilărie este frumoasă și valoroasă pentru etapa adolescenței  și a maturității ulterioare!

Elevii au explorat teme precum protecția mediului, biodiversitatea locală și speciile pe cale de dispariție, realizând materiale artistice, jocuri educative, activități STEM și exerciții de calcul al amprentei de carbon. De asemenea, au participat la provocări STEAM inspirate din situații reale, abordând subiecte legate de resurse naturale, energie, transport și sustenabilitate. Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, celebrată pe 5 iunie, fiecare școală parteneră a realizat un scurt videoclip în limba engleză cu un mesaj ecologic, toate materialele fiind reunite într-un proiect video comun, menit să promoveze responsabilitatea față de mediul înconjurător și colaborarea internațională între elevi și profesori.

Condiții de participare:

Elevi din ciclul primar/gimanazial/liceal

 Cadre didactice

Secțiuni:
S1_Creații tehnoloice/abilități practice: colaje 2D și 3D, decorațiuni, machete din diverse materiale reciclabile (carton, hârtie,textile, plastice, naturale, etc)
S2_Creațiiartistico-plastice/arte vizuale: desene, pictură, grafică (acuarelă, tempera, creion, cărbune, ceracolor,etc)
S3_Creații literare:  eseuri, poezii, acrostihuri, rebusuri, in limba română sau engleză
S4_Secțiune cadre didactice:  poezii, acrostihuri, eseuri, referate, articole de specialitate, proiecte didactice, proiecte educative, proiecte extrașcolare, activități extrașcolare,  fișe de lucru, alte  exemple de bune practice din diverse proiecte Erasmus+, eTwinning, transfrontaliere, metode innovative implementate la clasă sau softuri educaționaleutilizate ăn procesul de predare-învățare-evaluare, etc.

Link-ul pentru înscriere (conține Fișa de înscriere ,  Acordul de parteneriat _opțional și Regulamentul concursului):
https://forms.gle/77wBcw1bTocVHy1f7

Data limită de primire a lucrărilor, prin poștă sau curierat, este 30 iunie 2026, la  adresa:
Palatul Copiilor „Adrian Băran” str.Eugen Ionescu, Nr.3, Slatina, Cod postal: 230126, Jud Olt cu mențiunea: „Penrtru Concursul Bricolaje marine ”

Certificare:  Pentru elevi se vor acorda premiile I, II, III, Mențiune, pe categorii de vârstă
Pentru cadrele didactice se vor acorda: adeverință coordonator de echipaj, adeverință de publicare articol in Ghidul de bune practice cu ISBN
      Vă așteptăm cu entuziasm și idei frumoase!

Lucrarea analizează, într-o abordare integrată teoretico-aplicativă, managementul resurselor umane în învățământul preuniversitar din România, evidențiind procesele esențiale de recrutare, selecție, evaluare, formare continuă și motivare a personalului didactic, în corelație cu cadrul legislativ actual și cu impactul digitalizării asupra performanței organizaționale.

Totodată, printr-un studiu de caz realizat într-o unitate de învățământ liceal din mediul rural, sunt analizate concret practicile manageriale și provocările specifice acestui context, fiind formulate concluzii și recomandări menite să contribuie la eficientizarea managementului resurselor umane și la creșterea calității actului educațional.

Prof. Ovidiu George NICUȚ

LICEUL TEHNOLOGIC „PETRE IONESCU MUSCEL”

DOMNEȘTI - ARGEȘ

     În ultimii ani, dinamica sistemului a adus în prim-plan o serie de provocări concrete: fluctuația numărului de elevi, reorganizarea claselor, modificarea numărului de ore alocat anumitor discipline și, nu în ultimul rând, discuțiile privind creșterea normei didactice. Toate aceste elemente au exercitat o presiune reală asupra încadrării personalului, generând riscuri de mobilitate, restrângeri de activitate sau fragmentări ale catedrelor. Într-un asemenea context, rolul managerului nu mai poate fi unul reactiv, ci trebuie să devină strategic.

     Experiența managerială a demonstrat că una dintre cele mai eficiente soluții pentru asigurarea stabilității instituționale este investiția constantă în formarea profesională a cadrelor didactice. Nu este vorba doar despre participarea formală la cursuri, ci despre o orientare clară spre dobândirea de competențe noi, relevante pentru nevoile reale ale școlii. În mod particular, încurajarea cadrelor didactice de a dobândi a doua sau chiar a treia specializare s-a dovedit a fi o măsură cu impact major.

      Prin această abordare, cadrele didactice nu doar că își consolidează statutul profesional, dar dobândesc și o flexibilitate crescută în ocuparea normei didactice. Posibilitatea de a preda discipline înrudite sau complementare, pentru care există calificare certificată, permite constituirea unor catedre complete și evitarea situațiilor de fragmentare sau de reducere a activității. În același timp, această diversificare a competențelor contribuie la creșterea calității actului educațional, întrucât profesorul capătă o perspectivă interdisciplinară și o capacitate mai mare de adaptare la cerințele elevilor.

     Din punct de vedere al managementului resurselor umane, orientarea cadrelor didactice spre formare continuă a fost realizată prin consiliere directă, prin facilitarea accesului la programe de formare acreditate și prin corelarea nevoilor individuale cu nevoile instituției. Această abordare a avut un efect concret: în contextul presiunilor generate de posibila creștere a normei didactice, unitatea noastră a reușit să evite, în mare măsură, mobilitățile de personal. Cadrele didactice au avut posibilitatea să își completeze norma în interiorul școlii, valorificând specializările dobândite, ceea ce a condus la menținerea stabilității colectivului.

    Un alt aspect relevant este acela al siguranței profesionale. Într-un sistem în continuă schimbare, stabilitatea nu mai poate fi garantată exclusiv de o singură specializare. Profesorul care deține competențe multiple, certificate, are nu doar șanse mai mari de a-și păstra norma didactică, ci și o poziție profesională mai solidă în cadrul instituției. Această realitate a fost asumată și promovată la nivel managerial, încurajând dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe adaptabilitate și responsabilitate profesională.

     În mod firesc, această diversificare a competențelor nu trebuie privită ca o diluare a identității profesionale, ci ca o consolidare a acesteia. Profesorul rămâne specialist în domeniul său de bază, dar își extinde aria de competență în mod legitim, prin formare acreditată, ceea ce îi permite să răspundă mai eficient cerințelor sistemului. În același timp, unitatea de învățământ câștigă în flexibilitate și coerență, putând gestiona mai eficient resursa umană disponibilă.

     Rezultatele acestei abordări se reflectă nu doar în stabilitatea încadrării, ci și în climatul organizațional. Cadrele didactice manifestă un nivel mai ridicat de încredere profesională, sunt mai deschise către colaborare și mai receptive la schimbare. Într-un mediu în care incertitudinea poate genera tensiuni, existența unor soluții concrete și a unei direcții clare contribuie la menținerea echilibrului instituțional.

     În concluzie, managementul resurselor umane în învățământul preuniversitar nu mai poate fi conceput în absența unei strategii coerente de formare profesională. În contextul actual, marcat de schimbări structurale și de presiuni asupra normelor didactice, dezvoltarea competențelor cadrelor didactice reprezintă nu doar o investiție în calitatea educației, ci și o garanție a stabilității instituționale. Printr-o abordare responsabilă și anticipativă, școala poate transforma aceste provocări în oportunități reale de dezvoltare.

Bibliografie:

Bush, T. (2011). Theories of Educational Leadership and Management. London: Sage Publications.

Fullan, M. (2014). The Principal: Three Keys to Maximizing Impact. San Francisco: Jossey-Bass.

Leithwood, K., Harris, A., & Hopkins, D. (2020). Seven Strong Claims about Successful School Leadership. School Leadership & Management.

Hargreaves, A., & Fullan, M. (2012). Professional Capital: Transforming Teaching in Every School. New York: Teachers College Press.

Iucu, R. B. (2006). Managementul și gestiunea clasei de elevi. Iași: Polirom.

Joița, E. (2000). Management educațional. Iași: Polirom.

Gherguț, A. (2016). Educația incluzivă și pedagogia diferențiată. Iași: Polirom.

    Învățământul tehnologic are un avantaj structural major în raport cu alte filiere: caracterul său aplicativ. Pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, dificultățile apar adesea în zona abstractizării, a înțelegerii conceptelor teoretice complexe și a menținerii unui ritm susținut de învățare. În schimb, activitățile concrete, vizuale și repetitive, specifice domeniilor tehnice, facilitează învățarea prin experiență directă. În acest sens, specializările din domeniul mecanicii oferă un teren deosebit de favorabil integrării, întrucât presupun manipularea de obiecte, observarea directă a fenomenelor și realizarea de produse sau lucrări cu finalitate practică.

    În domeniul mecanicii, formarea competențelor se bazează pe operații clare: măsurare, asamblare, demontare, identificarea pieselor, utilizarea sculelor și respectarea normelor de securitate. Aceste activități pot fi adaptate relativ ușor pentru elevii cu CES prin simplificarea sarcinilor și prin organizarea etapizată a activității. De exemplu, într-o lecție de atelier privind identificarea componentelor unui motor, elevului cu dificultăți de învățare i se poate solicita inițial doar recunoașterea vizuală a pieselor principale, folosind imagini sau modele reale, înainte de a i se cere să explice funcționarea acestora. În locul unei cerințe complexe, sarcina este fragmentată în pași mici, accesibili.

    Un alt exemplu relevant îl constituie activitatea de măsurare cu șublerul sau micrometrul. Pentru un elev cu CES, profesorul poate demonstra operația de mai multe ori, poate utiliza marcaje vizuale pe instrument și poate permite repetarea exercițiului până la formarea deprinderii. Evaluarea nu va viza precizia absolută de la început, ci progresul realizat de elev în utilizarea corectă a instrumentului. În acest mod, se evită descurajarea și se consolidează încrederea în propriile capacități.

     În cadrul lucrărilor practice de tip montaj-demontaj, elevii cu cerințe educaționale speciale pot fi integrați eficient în echipe de lucru, unde li se atribuie roluri clare și limitate ca volum și complexitate. De exemplu, într-o activitate de demontare a unui subansamblu mecanic, elevul poate avea sarcina de a colecta și organiza piesele, de a le ordona în funcție de dimensiune sau de a utiliza unelte simple sub supraveghere. Acest tip de implicare contribuie nu doar la dezvoltarea competențelor tehnice, ci și la formarea abilităților sociale, precum cooperarea și respectarea regulilor de lucru în echipă.

      Un aspect esențial în integrarea elevilor cu CES în domeniul mecanicii îl reprezintă siguranța. Activitățile din atelier implică riscuri, iar elevii pot avea dificultăți în anticiparea consecințelor sau în respectarea strictă a instrucțiunilor. În acest context, profesorul trebuie să acorde o atenție sporită instruirii privind normele de protecție a muncii, utilizând metode adaptate: demonstrații repetate, afișe vizuale, reguli formulate simplu și clar, verificări frecvente ale înțelegerii. De asemenea, este necesară supravegherea constantă și adaptarea sarcinilor astfel încât să nu expună elevul la riscuri inutile.

     Din punct de vedere didactic, integrarea eficientă presupune adaptarea conținuturilor și a ritmului de predare. În domeniul mecanicii, noțiuni precum toleranțele, ajustajele sau calculele tehnice pot fi dificil de înțeles pentru unii elevi cu CES. În aceste situații, accentul trebuie mutat de la formalismul teoretic la aplicabilitatea practică. De exemplu, în locul unui calcul abstract al toleranței, elevului i se poate arăta concret cum două piese se potrivesc sau nu, folosind modele reale. Astfel, învățarea devine intuitivă și ancorată în realitate.

     Evaluarea trebuie să reflecte această abordare diferențiată. În locul testelor scrise standardizate, pot fi utilizate probe practice, observația directă, fișe de lucru adaptate sau portofolii de activitate. Un elev cu cerințe educaționale speciale poate demonstra competență prin realizarea corectă a unei operații simple, chiar dacă nu poate formula teoretic principiile care stau la baza acesteia. Recunoașterea acestor forme de progres este esențială pentru menținerea motivației și pentru evitarea marginalizării.

    Integrarea nu este însă exclusiv o problemă de metodă didactică, ci și una de cultură organizațională. Climatul clasei și atitudinea colectivului influențează decisiv reușita procesului. În atelierele de mecanică, unde activitățile sunt frecvent realizate în echipă, elevii învață să colaboreze și să își distribuie sarcinile. În acest context, profesorul are rolul de a preveni etichetarea sau excluderea și de a promova respectul reciproc. Experiența arată că, atunci când sunt bine ghidați, colegii devin un sprijin real pentru elevii cu CES, facilitând integrarea acestora.

     Pe termen lung, avantajele integrării în învățământul tehnologic, în special în domeniul mecanicii, sunt semnificative. Elevii dobândesc competențe concrete, utile pe piața muncii, chiar dacă nivelul lor de performanță este diferit de cel al colegilor. Formarea unor deprinderi precum utilizarea uneltelor, respectarea instrucțiunilor de lucru sau realizarea unor operații simple poate constitui baza unei inserții profesionale reale. În acest sens, școala își îndeplinește rolul fundamental de a pregăti individul pentru viață, nu doar pentru evaluări.

     În concluzie, integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul tehnologic, cu referire particulară la domeniul mecanicii, este un proces care solicită competență pedagogică, flexibilitate și responsabilitate. Nu este suficientă simpla prezență a elevului în clasă sau atelier; este necesară o adaptare reală a demersului educațional, astfel încât acesta să poată învăța, să se dezvolte și să își valorifice potențialul. Printr-o abordare coerentă și profesionistă, învățământul tehnologic poate deveni un model de bună practică în educația incluzivă.

Bibliografie selectivă

Ministerul Educației. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Gherguț, A. (2016). Educația incluzivă și pedagogia diferențiată. Iași: Polirom.
Vrășmaș, E. (2010). Integrarea și incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. București: Pro Humanitate.
UNICEF (2013). Educația incluzivă – suport de curs pentru cadre didactice.
OECD (2019). Inclusive Education Policy Review.