În învăţământul profesional şi tehnic elevii aplică cunoștințele teoretice în practică, ceea ce sistematizează formarea de competențe. Coordonarea dirijării pedagogice şi a activităţii independente a elevului, fiind abordate complex, pot fi implementate şi transpuse cu uşurinţă în metodele interactive. Eficienţa realizării obiectivelor pedagogice prin intermediul metodelor interactive vine din mijloacele utilizate la ore, imagini, videouri didactice, soft-uri educaționale, PPT-uri, precum și interacțiunii elev-profesor, profesor-elev, elev-elev, elev-grup, grup-elev, grup-grup.
Predarea/învăţarea în vederea obținerii unor rezultate constructive din partea elevilor presupune cunoaşterea şi utilizarea unui sistem de strategii, metode, procedee şi tehnici didactice. Abordarea metodelor active în învăţământul profesional tehnic îşi demonstrează valoarea şi eficienţa prin feedback, ce reflectă un climat psihologic favorabil și grad sporit de asimilare a informației noi în cadrul orelor, unde rolul profesorului este asigurarea funcționalității optime a procesului instructiv-educativ. Opţiunea pentru o anumită metodă de învăţare este influenţată de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt: obiectivele orei, categoria de elevi, conținutul materialului predat, mijloacele de învățământ disponibile.
Cubul –este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, atât pentru fixarea şi consolidarea cunoştinţelor cât şi în evaluare.
Studiu de caz:
Modulul II: REPREZENTAREA ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DE MOBILIER
Unitatea de învățare: Mijloace şi reguli generale de reprezentare a produselor din mobilier
Titlul lecţiei: Reprezentarea vederilor
PROFESOR : JAPALELA VERONICA
Clasa:IX învâţâmânt profesional şi tehnic
METODA CUBULUI
Aruncaţi cubul şi răspundeţi la întrebarea de pe faţa aşezată la partea superioară. Din această metodă veţi reuşi să vă consolidaţi mai bine cunoştinţele legate de modul de reprezentare a vederilor .
CUBUL 1
Faţa 1.
1. Câte vederi de reprezentare cunoaşteţi?
Pentru orice produs de mobilier sunt 6 vederi de reprezentare
Faţa 2.
2. Care sunt vederile de reprezentare?
Vederile de reprezentare sunt: din faţă, de sus, de jos, laterală stânga, laterală drepta şi din spate
Faţa 3
3. Care vedere se realizează prima?
Prima dată realizăm vederea din faţă.
Faţa 4.
4. Unde se aşează vederea laterală stânga?
Vederea laterală stânga se aşează în partea dreaptă a vederii din faţă.
Faţa 5.
5. Unde se aşează vederea laterală dreapta?
Vederea laterală stânga se aşează în partea stângă a vederii din faţă.
Faţa 6.
6. Unde se aşează vederea de sus?
Vederea de sus se aşează în partea de jos a vederii din faţă.
CUBUL 2
Faţa 1.
1. Unde se aşează vederea de jos?
Vederea de jos se aşează în partea de sus a vederii din faţă?
Faţa 2.
2. Ce fel de linii se folosesc la realizarea vederilor?
La realizarea vederilor se folosesc linii continue groase.
Faţa 3
3. Ce fel de linii se folosesc între vederi ?
Între vederi se folosesc linii continue subţiri?
Faţa 4.
4. Ce desen realizăm înainte de relizarea vederilor?
Desenul de perspectivă.
Faţa 5.
5. Ce vedem în desenul de perspectivă?
Vedem 3 feţe ale produsului?
Faţa 6.
6. Care este scopul de realizare a vederilor?
Scopul de realizare a vederilor este de a identifica toate reperele produsului.
Prin folosirea acestei metode în cadrul orelor de specialitate în învăţământul profesional şi tehnic am constat o serie de avantaje:
- Elevii şi-au dezvoltat capacităţile de analiză, sinteză, aplicare, transfer şi argumentare;
- Elevii şi-au format o imagine globală asupra problemei abordate;
- Elevii au înţeles mai bine problema abordată, având în vedere cele şase perspective luate în calcul;
- Elevii au fost mai motivaţi pentru participarea la activitate;
- Elevii au fost mai activi;
- Elevii şi-au dezvoltat capacităţile de comunicare.
Metodele de predare-învăţare-evaluare interactive centrate pe elev contribuie eficient la formarea personalităţi creative, inovatoare, uşor adaptabile la condiţiile în continuă schimbare a societăţii.
Bibliografie:
1. CĂRTĂLEANU, T., COSOVAN, O. Formarea de competențe prin strategii didactice interactive. Chişinău: Pro Didactica, 2008.
2.CERGHIT, I. Metode de învăţământ. Iaşi: Editura „Polirom”, 2006.
3.OPREA, Crenguța-Lăcrămioara. Strategii didactice interactive - repere teoretice și practice. București: Editura Didactică și Pedagogică,ediția I în 2006, ediția a II-a în 2007, ediția a III-a revizuită și adaugită, în 2008, ediția a IV-a, 2009.
4. Păcurari. O., Strategii didactice inovative. Editura Sigma, 2003.
