În urma discuţiilor purtate cu elevii, se poate concluziona că în timp ce lucrează la proiecte, aceştia îşi dezvoltă competenţe reale, corespunzătoare secolului în care trăim şi anume: capacitatea de a lucra cu ceilalţi, capacitatea de a lua decizii bine gândite, de a avea iniţiativă, de a comunica eficient.
„Sunt bucuros că am realizat împreună cu colegii acest portofoliu." (Ş.D.)
„Mi-a plăcut foarte mult pentru că am lucrat împreună, fiecare a avut o contribuţie,  chiar şi A.D. a reuşit să fie alături de noi şi să lucreze frumos." (A.A..)
A doua etapă a proiectului Lecturile lunii noiembrie a cuprins următoarele lecturi istorice :
• Scrisoarea III – M. Eminescu
• Condeiele lui Vodă – D. Almaş
• Moş Ion Roată şi Vodă Cuza – I. Creangă
• Stejarul din Borzeşti – E. Camilar.
Aici, studiind despre Ştefan cel Mare,  am realizat, tot pe grupe, proiectul interdisciplinar Ştefan cel Mare şi Sfânt, având ca suport câteva materiale şi activităţi.
Folosind această metodă de evaluare interdisciplinară, am pus elevul să caute, să sintetizeze, să asocieze, să compare şi nu în ultimul rând, să-şi scoată din „cutiuţele” minţii lor cunoştinţele, indiferent la ce disciplină au fost dobândite.
Ultima etapă a proiectului Lecturile lunii martie – În lumea poveştilor lui Creangă s-a desfăşurat sub forma unui mini-spectacol dedicat marelui povestitor. Această etapă s-a finalizat prin prezentarea portofoliului Creangă – cel mai frumos mărţişor. Prin realizarea acestui portofoliu am verificat modul în care ştiu să utilizeze sursele de informaţie, interesul, precum şi originalitatea, sensibilitatea şi creativitatea elevilor.
La realizarea portofoliului despre Creangă, copiii „s-au întrecut pe ei” atunci când au prezentat munca lor . Am avut ocazia să descopăr copii talentaţi la pictură, la literatură, copii care au adunat materiale ce depăşeau foarte mult cerinţele unei teme. Dar, datorită baremului care s-a dovedit uşor de aplicat, evaluarea portofoliilor mi-a oferit reale satisfacţii profesionale datorate mai ales seriozităţii şi interesului pe care l-am constatat în realizarea sarcinilor date, în cazul majorităţii elevilor.
Citez câteva păreri ale elevilor despre alcătuirea acestui portofoliu:
„Când am avut de realizat ciorchinele despre năzdrăvăniile lui Nică, am simţit că Ion Creangă este lângă mine şi îmi dădea inspiraţie să caut informaţii despre el. Mie mi-a folosit mult portofoliul la lectură pentru a luat o notă mai bună”. (M. L.)
„Mie mi-a plăcut cel mai mult compunerea şi ciorchinele, dar mai ales informaţiile despre Ion Creangă – m-a făcut sa explorez viaţa lui. Nu prea m-am descurcat la desene fiindcă pe mine nu mă definesc desenele. Mie îmi place sa explorez vieţile oamenilor.” (L. E.)
„Experienţa aceasta m-a îndrumat să citesc mai mult, să studiez mai mult. Iar când    ne-aţi dat să povestim despre Ion Creangă, parcă am vorbit despre mine. Şi vă mulţumesc că mi-aţi dat această oportunitate.” (B. I.)
„Eu nu prea m-am descurcat la compunerea cu Eminescu şi Creangă. Cel mai mult   mi-a plăcut să dăm notă poveştilor lui Creangă de la 1 la 5, cvintetul şi ciorchinele. Mie mi-a prins bine acest portofoliu pentru că am avut ocupaţie.” (L. D.)
„Mi-a făcut o mare plăcere să fac portofoliul pentru că am găsit informaţii care mi-au plăcut – mai ales unde trebuie să scriem fragmente care o descriu pe mama lui Nică. Am întâmpinat o mare dificultate la punctul în care trebuie să departajăm poveştile şi povestirile pentru că toate sunt frumoase.” (A. A.)

Aş putea concluziona că aceste metode au pus accent pe cooperare, aflându-se în antiteză cu metodele tradiţionale de evaluare. Au contribuit la dezvoltarea gândirii critice, la dezvoltarea creativităţii, au implicat activ elevii în actul didactic.
Diversitatea metodelor şi procedeelor practicate nu ajută doar elevul, ci îmbogăţeşte în mod considerabil şi experienţa didactică a învăţătorului. Îi oferă o gamă mai largă de alternative şi posibile alegeri; posibilitatea de a lua decizia cea mai adecvată.
Consider că utilizarea alternativelor metodologice moderne în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având cu adevărat un caracter activ-participativ şi o reală valoare educativ-formativă asupra personalităţii elevilor.
Un învăţământ modern, bine conceput, va permite iniţiativa şi spontaneitatea, creativitatea elevului, dar şi dirijarea, îndrumarea sa, existenţa unor relaţii de cooperare între profesor şi elev. Acesta este elementul esenţial al învăţământului modern.
Este nevoie de gândire critică poate şi pentru că noi, dascălii, urmărim să formăm oameni cu putere de decizie, cu simţul răspunderii, oameni cu idei proprii, oameni în adevăratul sens al cuvântului. Gândirea critică îi învaţă pe elevi să emită şi să-şi susţină propriile idei. Satisfacţia noastră, a dascălilor, nu constă în a vedea că elevul a reprodus lecţia citită, compunerea sau comentariul dictat „cuvânt cu cuvânt”, ci în a-i pune în evidenţă talentul de a-şi realiza propriul rezumat, propria compunere. Elevul nu trebuie să fie o maşină de memorat, ci un creator. Avem obligaţia de a asigura atmosfera propice declanşării valului de idei personale, de a le da elevilor şansa de a se afirma ca adevăraţii descoperitori ai noului (chiar şi atunci când e vorba de o redescoperire).
Pot afirma cu tărie că ipoteza pe care am formulat-o la începutul acestui studiu privind utilizarea diversificată a metodelor se certifică. Elevii îşi dezvoltă capacităţile creatoare şi încercările originale de a găsi soluţii variate în rezolvarea problemelor. În acest sens am anexat diverse lucrări ale acestora din timpul activităţilor desfăşurate.

Bibliografie:
1. Radu, Ion, T. – Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2000
2. Cucoș, Constantin – Educaţia, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
3. Radu, Ion, T. – Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
4. Cerghit, Ioan– Sisteme de instruire alternative şi complementare, Ed. Aramis, Bucureşti, 2002