În fața șemineului din locuința mea din Jelna, într-o seară de Luminație, am cântat „Nu-i lumină nicăiri” – cântec vechi, adânc, despre lumină și dor.
Acel moment de liniște și foc viu a dat naștere acestei fișe de consiliere, o activitate care unește arta, emoția și reflecția într-un demers educațional autentic.https://lyricstranslate.com/ro/Grigore-Le%C8%99e-Nu-i-lumina-nicairi-lyrics.html

Cântecul devine o formă de terapie prin tradiție, iar Horea de sâmbătă se transformă într-o resursă pentru consilierea școlară: o întâlnire între cultură și autocunoaștere, între tăcere și curajul de a simți.

Fișă de consilierehttps://youtu.be/F02Cdz-7uo0
Program: Horea de sâmbătă – Cântecul ca resursă de viață
Episod: 17
Titlu tematic: „Nu-i lumină nicăiri” – Grigore Leșe
Data propusă: 1 noiembrie
Durata totală: 60–90 minute (adaptabilă)
Public-țintă: elevi gimnaziu (cl. VII–VIII) și liceu (cl. IX–XII); se poate adapta pentru cadre didactice și părinți în sesiuni separate.

1) Justificare și cadru conceptual
Noiembrie este asociat cu introspecția, recunoștința și memoria celor plecați. Cântecul „Nu-i lumină nicăiri” (Grigore Leșe) are o încărcătură ritualică și contemplativă care susține reflecția asupra sensului, a fragilității și a felului în care oamenii își regăsesc „lumina” interioară în perioade de întuneric afectiv sau social.
Mesaj-cheie: Lumina nu dispare; ea se ascunde în tăcere, în comunitate și în gesturile mici ale binelui. Cântecul devine o punte către reziliență, identitate și speranță.
2) Competențe/rezultate urmărite
1. Autoreglarea emoțională: identificarea și denumirea emoțiilor (tristețe, dor, liniște, speranță) și folosirea de strategii de reglare (respirație, scriere reflexivă, reîncadrare cognitivă).
2. Conștientizarea de sine: clarificarea valorilor personale și a surselor de „lumină” (sprijin, credință, cultură, tradiție, natură, artă).
3. Empatie și coeziune de grup: ascultare activă, validare și respect pentru diversitatea trăirilor.
4. Gândire critică și culturală: interpretare simbolică a mesajului unui cântec tradițional; conexiuni între artă, comunitate, memorie culturală.
5. Abilități de comunicare: exprimarea clară a trăirilor în registru adecvat; feedback constructiv.
Indicatori de reușită:
• elevul poate numi cel puțin 2 emoții trăite în audiție;
• formulează 1–2 strategii personale de „aprindere a luminii” interioare;
• oferă feedback empatic colegilor (folosind structura „am auzit… am înțeles… pot să…”)
• creează un produs (haiku, simbol grafic, mini-eseu) care reflectă tema.
3) Resurse și materiale
• Înregistrarea piesei (audio/video) – pentru clasă: difuzoare/proiector.
• Fișe de lucru (Anexa A – elev), carduri de reflecție, post-it-uri, markere.
• Flipchart/tablă.
• Cutie „Lumina mea” pentru bilețele anonime (întrebări/temeri/speranțe).
• Set de simboluri grafice (soare, lumânare, fereastră, candelă, stea, punte, râu) – imprimabile (Anexa B).
• „Jurnal de noiembrie” – foaie pliată (Anexa C).
4) Norme de lucru și siguranță emoțională
• Confidențialitate („Ce împărtășim aici rămâne aici”).
• Dreptul de a trece („Poți alege să nu răspunzi”).
• Ascultare fără întreruperi; nu judecăm experiențele celorlalți.
• Limbaj respectuos; se validează trăirile („E firesc să simți…”).
5) Structura detaliată a sesiunii (60–90 min)
5.1. Încălzire – „Aprindem lumina din respirație” (8–10 min)
• Exercițiu de ancorare: 3 cicluri „4–2–6” (inspiri 4, ții 2, expiri 6).
• Rutină de focalizare: închid ochii 30 sec., își imaginează o lumânare; la expirație „lumina” crește.
• Împărtășire scurtă: „Un cuvânt pentru cum mă simt acum”. Facilitatorul notează pe flipchart.
5.2. Audiție ghidată (10–12 min)
• Se oferă un scurt context cultural pentru cântec (fără tehnicalități).
• Audiție 1 (fără întreruperi): elevii marchează în fișă cuvinte-cheie sau imagini mentale.
• 30–60 sec. tăcere conștientă după final.
• Audiție 2 (opțional): elevii aleg un simbol din Anexa B care „a prins lumină” în ei.
5.3. Debrief simbolic – „Unde s-a ascuns lumina?” (12–15 min)
• Tehnica „Ghirlanda simbolurilor”: elevii lipesc simbolul ales pe o axă de la „întuneric” la „lumină” (tablă/flipchart) și spun o frază:
„Pentru mine, [simbol] înseamnă [idee/emoție], fiindcă [motiv].”
• Facilitatorul întreabă:
Ce ne spune ghirlanda noastră despre clasă? Ce surse de lumină apar?
5.4. Miez reflexiv – „Harta mea de lumină” (20–25 min)
Activitate individuală + triade.
• Pe fișa din Anexa A, elevii completează 4 cadrane:
1. Emoțiile mele la audiție (min. 3);
2. O amintire cu lumină (persoană/loc/gest);
3. Când nu e lumină… (declanșatori, gânduri tipice);
4. Aprinderea – 3 micro-acțiuni concrete (sub 10 minute) care aduc lumină.
• În triade (A-B-C), fiecare împarte 2 minute; colegii folosesc ascultarea activă (reformulare + întrebare deschisă).
• Se colectează anonim bilețele în cutia „Lumina mea” cu: o întrebare sau o teamă (vor fi adresate la final).
5.5. Transpunere creativă – „Lumina care cântă” (10–15 min)
Alege una din variante (sau în rotație pe grupe):
• Haiku de noiembrie (5–7–5 silabe) despre lumină/întuneric/dor.
• Mic colaj din simboluri + 2–3 fraze de jurnal.
• Scrisoare către mine (viitor în 30 de zile): „Ce voi păstra aprins?” (se sigilează; se poate revedea la o sesiune ulterioară).
5.6. Închidere – „Unu la Unu” (5–8 min)
• Runda finală: fiecare spune un cuvânt pe care îl ia cu el.
• Facilitatorul citește 2–3 bilețele din cutie (fără identificare) și oferă răspunsuri/normalizare + resurse școlare (consilier, diriginte, linii de sprijin comunitare, dacă e cazul).
• Ritual scurt: stingem „lumânarea imaginară” cu o expirație comună, apoi o „purtăm” în piept (mâna pe inimă, 3 respirații).
6) Metode și tehnici
• Învățare experiențială; mindfullness/respirație; simbolizare; jurnal reflexiv; discuție în triade; art-terapie (elemente); feedforward.
7) Evaluare și autoevaluare
• Rubrică (Anexa D) cu 4 criterii (participare, conștientizare, empatie, produs creativ), pe 3 niveluri (Inițial – În progres – Consolidat).
• Exit ticket: „Ce voi face în 48h ca să aprind lumina?”
• Autoevaluare: termometru emoțional (0–10) la început vs. final; 1 propoziție despre schimbare.
8) Adaptări pentru elevi cu CES / NEE
• Dificultăți de atenție/hiperactivitate: segmente scurte (max. 7–8 min), instrucțiuni pe pași, roluri clare (lipitor de simboluri, cronometrist).
• Tulburări de învățare: suport vizual (pictograme), fișe simplificate (Anexa A-S), posibilitatea de a desena în loc de text.
• Tulburări de spectru autist: scenariu previzibil (agendă vizuală), opțiune de pauză senzorială, partener de încredere în triade.
• Anxietate/traumă: drept de a trece fără presiune; evitarea expunerii; semnal discret către consilier dacă apar declanșatori.
• Deficiențe senzoriale: subtitrare/versuri tipărite mari; descriere verbală a simbolurilor; reglaj volum.
9) Managementul clasei și climatul
• Înainte de sesiune: anunțarea regulilor, pregătirea spațiului circular.
• În timpul sesiunii: ritm alternat activ–calm; întrebări deschise; validare.
• După sesiune: disponibilitate pentru discuții individuale; trimitere către resurse (consiliere, diriginte, familie) dacă e necesar.
10) Legături curriculare (orientative)
• Consiliere și orientare: Dezvoltare personală, autocunoaștere, relații sănătoase.
• Limbă și literatură română: interpretare text liric/simbolic, exprimare scrisă creativă.
• Educație muzicală: receptare activă, rolul culturii tradiționale în formarea identității.
• Educație estetică și artistică: expresie vizuală, simbol și metaforă.
11) Follow-up (7–14 zile)
• Provocarea „3 lumini mici”: fiecare elev își propune 3 micro-acțiuni de bine (acasă, școală, comunitate) și notează efectul în „Jurnalul de noiembrie”.
• Colțul de clasă „Lumina noastră”: panou cu haiku-uri/colaje (cu acordul elevilor).
• Sesiune scurtă (15 min) peste o săptămână: revenire la scrisorile sigilate; împărtășire voluntară.
12) Anexe (materiale reproductibile)
Anexa A – Fișă elev (varianta standard)
1. Trei emoții pe care le-am simțit la audiție: ____, ____, ____.
2. O amintire cu lumină (persoană/loc/gest): ________________________.
3. Când „nu e lumină”… (la mine asta înseamnă): ____________________.
4. Aprinderea – trei micro-acțiuni (≤10 min) care îmi fac bine:
• __________ • __________ • __________
5. Simbolul meu (încercuiește): soare / lumânare / fereastră / candelă / stea / punte / altul: ____
6. Un haiku (5–7–5):
__________________ / ________________________ / __________________
Anexa A-S – Fișă simplificată (pictograme)
• Desenează simbolul tău.
• Bifează 3 imagini-emoție (fericit/îngândurat/curios/în siguranță/obosit).
• Alege 2 acțiuni de bine din listă (respir, beau apă, scriu 3 rânduri, mă plimb 5 min, mulțumesc cuiva).
Anexa B – Set simboluri (pentru tipărit)
• Planșe A5: soare, lumânare, fereastră, candelă, stea, punte, râu, copac, casă, drum.
Anexa C – „Jurnal de noiembrie” (pliant A4)
• Pagina 1: „Astăzi am aprins lumina cu…”
• Pagina 2: „Un gest mic de bine făcut pentru…”
• Pagina 3: „Ce mi-a spus mie cântecul azi?”
• Pagina 4: „Întrebări pe care le păstrez pentru data viitoare”.
Anexa D – Rubrică de evaluare (3 niveluri)
Criteriu Inițial În progres Consolidat
Participare Intervine rar; are nevoie de ghidaj. Participă intermitent; respectă regulile. Participare constantă; contribuții relevante.
Conștientizare de sine Numește 1 emoție; dificultăți în a formula strategii. Numește ≥2 emoții; formulează 1 strategie. Numește ≥3 emoții; formulează ≥2 strategii aplicabile.
Empatie & ascultare Ascultă cu întreruperi; feedback descriptiv. Ascultă activ; feedback simplu de validare. Reformulează și validează; oferă sprijin specific.
Produs creativ Minim, cu sprijin. Coerent; simbol/mesaj clar. Original; mesaj simbolic profund; corelare cu temă.
13) Ghid pentru facilitator (repere de limbaj)
• Întrebare de deschidere: „Unde simți azi lumina – în corp, gând, amintire?”
• Reflectare: „Aud că pentru tine ‘întunericul’ e despre nesiguranță – mulțumesc că ai împărtășit.”
• Reîncadrare: „Când spui ‘nu e lumină’, poate e o pauză în care putem respira și căuta sursa.”
• Normalizare: „E firesc ca în noiembrie să apară dorul sau melancolia. Suntem aici împreună.”
14) Considerații etice
• Respectăm opțiunea elevilor de a nu împărtăși experiențe sensibile.
• Dacă apar semnale de risc (auto-vătămare, violență), se activează procedurile instituției și se oferă suport imediat.
15) Mini-bibliografie/idei de aprofundare (fără linkuri)
• Texte/eseuri despre rolul culturii tradiționale în sănătatea mentală.
• Resurse de mindfulness pentru adolescenți.
• Materiale despre reziliență, recunoștință, ritual și apartenență culturală.
Notă pentru implementare
Fișa este gândită modular: poți rula sesiunea în 60 min (short) sau 90 min (full), alegând variantele la 5.5. și reducând timpul pe 5.4. în funcție de dinamica clasei. Se recomandă aranjarea în semicerc și o lumină ambientală discretă (dacă este posibil).

Bibliografie
1. Leșe, G. (2009). Cântece din Maramureș. București: Humanitas.
2. David, D. (2021). Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Cluj-Napoca: Editura Polirom.
3. Goleman, D. (2020). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche Publishing.
4. Glava, A. (coord.) (2022). Educație reflexivă și autoreglarea învățării la adolescenți. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
5. Rădulescu, M. (2022). Educație estetică și spiritualitate în mediul școlar. București: EDP.

6. OpenAI. (2025). ChatGPT (GPT-5) [model de limbaj AI]. OpenAI. https://chat.openai.com

Mândru ești și fericit,
Măi dorule, măi,
Maramureș înflorit,
Măi dorule, măi.

De te duci în sus pă Iza,
Măi dorule, măi,
Din Sighet până-n Botiza,
Măi dorule, măi,

Vezi feciorii lui Bogdan
Măi dorule, măi,
Înstruțați cu măieran,
Măi dorule, măi,

Înstruțați cu busuioc,
Măi dorule, măi,
Cu mândruțele de mână,
Măi dorule, măi.

Maramureș, te-oi hori,
Măi dorule, măi,
Și la lume-oi povesti,
Măi dorule, măi,

Să te știe-ntreaga lume,
Măi dorule, măi,
Că ai cel mai mândru nume,
Măi dorule, măi,

Maramureș, să trăiești,
Măi dorule, măi,
Tăt mai mândru să-nflorești,
Măi dorule, măi.

(versuri populare, interpretare: Frații Petreuș)
Sursa: https://lyricstranslate.com/ro/Fra%C8%9Bii-Petreu%C8%99-Maramure%C8%99-plai-cu-flori-lyrics.html

🌿 Realitate
Maramureșul e o inimă vie a tradiției românești. Aici, doina nu se cântă doar cu vocea, ci și cu lemnul porților, cu apa Izei și cu pașii oamenilor în sărbătoare. „Maramureș, plai cu flori” nu e doar un cântec, ci o imagine sonoră a comunității care trăiește în armonie cu natura și cu trecutul ei. Frații Petreuș, născuți în Glod, au devenit vocea acestui spațiu mitic, ducând peste hotare bucuria și melancolia nordului românesc.
💫 Emoție
În fiecare vers răsună dorul – dorul de acasă, dorul de sat, dorul de oameni. Cântecul pare un răspuns la întrebarea nerostită: Ce rămâne din noi, când plecăm? Rămâne dorul care cântă. Rămâne imaginea Maramureșului înflorit, cu oameni în straie de sărbătoare, cu biserici de lemn și voci care se ridică împreună.
🌠 Dorință
Să învățăm să ne întoarcem, măcar prin cântec, acolo unde timpul curge altfel. Să nu uităm că identitatea noastră se țese din sunete, miresme și amintiri. Să cântăm, ca Frații Petreuș, cu drag și cu rost – ca să nu se stingă plaiul cu flori din noi.
🪗 Reflecție finală
„Horea de sâmbătă” este mai mult decât o serie de interpretări – este o călătorie interioară prin tradițiile care ne definesc. În acest episod, Maramureșul devine simbolul frumuseții neîntrerupte, al legăturii dintre oameni și pământ. A cânta despre Maramureș înseamnă a rosti o rugăciune pentru neuitare.

Fișă de activitate – Metoda RED (Realitate – Emoție – Dorință)
Titlu: Dorul care înflorește – Maramureș, plai cu flori https://youtu.be/DHEm96cvkQ8
Context: activitate de consiliere și dezvoltare personală, inspirată de interpretarea live din grădina de la Jelna – seria „Horea de sâmbătă”, Episodul 16
🎯 Obiective educaționale
- Dezvoltarea capacității de exprimare a emoțiilor prin mijloace artistice.
- Conștientizarea legăturii dintre identitatea personală și patrimoniul cultural.
- Exersarea introspecției prin metoda RED (Realitate – Emoție – Dorință).
🌿 Etapa 1 – REALITATE
Se ascultă strofa cântată în grădina de la Jelna și se discută: Ce transmite cântecul despre loc, oameni și tradiție? Cum se simte „Maramureșul” din glasul celui care cântă? Elevii notează cuvinte-cheie: natură, rădăcini, frumusețe, liniște.
💫 Etapa 2 – EMOȚIE
Elevii sunt invitați să închidă ochii și să-și imagineze un loc care le dă aceeași stare. Ce simt când aud cântecul? Ce amintiri le evocă? Dacă dorul ar avea o culoare, care ar fi? Exprimă emoția printr-un desen, o metaforă sau o propoziție poetică.
🌠 Etapa 3 – DORINȚĂ
Reflecție: Ce doresc să păstreze din starea dată de cântec? Cum pot duce mai departe tradiția locului? Formulează o dorință personală legată de identitate și frumusețea simplă a vieții.
🌸 Concluzie
Interpretarea din grădina de la Jelna devine simbolul reconectării cu sine și cu originea. Prin metoda RED, fiecare elev descoperă un „Maramureș interior” – un loc al liniștii și autenticității.
🕊️ Resurse utilizate
- Cântecul „Maramureș, plai cu flori” – Frații Petreuș
- Interpretare live: Pavelea Tudor Daniel, Horea de sâmbătă – Episodul 16
- Metoda RED – Pavelea Tudor Daniel (Realitate–Emoție–Dorință)
📚 Bibliografie
- Frații Petreuș – Maramureș, plai cu flori, versuri populare. Disponibil online: lyricstranslate.com
- Pavelea, T. D. (2025). Metoda RED (Realitate–Emoție–Dorință) – resursă educațională aplicată în seria „Horea de sâmbătă”.
- Arhiva folclorică Maramureș, colecții etnomuzicale, CJCPCT Maramureș.

-OpenAI. (2025). ChatGPT (GPT-5) [Large language model]. OpenAI. https://chat.openai.com

Episodul 15 aduce în atenție cântecul „Cât îi lumea-n lung și-n lat”, interpretat de Nicoleta Voica, una dintre cele mai autentice voci ale Banatului. Prin acest cântec, elevii pot descoperi bucuria apartenenței la o comunitate, puterea expresivă a tradiției și energia pozitivă a cântului ca mijloc de unire și de echilibru interior.
Proiectul „Horea de sâmbătă” ajunge în Banat, prin vocea inconfundabilă a Nicoletei Voica. Cântecul „Cât îi lumea-n lung și-n lat” transmite bucuria de a cânta împreună, de a transforma inima și sufletul într-un izvor de veselie și solidaritate.

Refrenele simple, dar pline de sens, subliniază că în Banat cântul e unic: el aduce oamenii împreună, alină dorurile și însoțește fiecare sărbătoare.

Versurile amintesc de puterea cântecului de a întări comunitatea, de a aduce bucurie și de a transforma necazul în speranță. În spiritul proiectului nostru, cântecul devine o resursă educațională deschisă (RED), valorificată în activități de consiliere psihopedagogică pentru cultivarea apartenenței, a solidarității și a exprimării emoțiilor prin muzică.

https://www.youtube.com/watch?v=WYZS_E5Ju8Q&list=RDWYZS_E5Ju8Q&start_radio=1
Fișă RED – „Cântul care unește inimile”
Nivel: gimnaziu / liceu
Durata: 50 de minute
1. Realitate
Elevii trăiesc într-o lume digitală, grăbită, în care legătura cu tradițiile se pierde treptat. Muzica populară bănățeană, prin cântece precum „Cât îi lumea-n lung și-n lat”, oferă un prilej de redescoperire a comunității, a bucuriei de a fi împreună și a puterii cântecului de a întări legătura dintre oameni.

Întrebare-cheie: Cum poate un cântec tradițional să ne facă să ne simțim mai aproape unii de alții?
2. Emoție
- Exprimarea emoțiilor personale generate de audierea cântecului;
- Dezvoltarea empatiei și a spiritului comunitar;
- Stimularea creativității prin interpretare și reprezentare artistică.

Desfășurare:
1. Audierea cântecului și notarea emoțiilor resimțite;
2. Dialog socratic: Ce transmite cântecul? Ce ne face să simțim?;
3. Activitate creativă: elevii ilustrează un vers preferat prin desen, colaj sau scenetă, ori compun o variantă pozitivă a versurilor.
3. Dorință
- Reflecție colectivă: elevii lipesc post-it-urile cu emoții pe „Harta emoțiilor prin cântec”;
- Cercul bucuriei: se cântă împreună refrenul, accentuând ideea de comunitate.

Întrebare finală: Dacă ați putea cânta un mesaj pentru colegii voștri, care ar fi acesta?
Evaluare și transfer educațional
- Formativă: implicare, colaborare, exprimare emoțională;
- Produs final: desene, colaje, scenete;
- Autoevaluare: reflecții individuale;
- Transfer: activitatea poate fi reluată cu alte cântece tradiționale din diverse regiuni ale țării.
Încheiere
Prin acest episod, „Horea de sâmbătă” aduce un omagiu cântecului bănățean și mesajului său de lumină interioară. Într-o lume fragmentată, cântecul devine liantul care adună inimile, redă speranța și cultivă recunoștința pentru frumusețea vieții. Acolo unde se cântă cu bucurie, sufletul învață să ierte, să viseze și să iubească. https://youtu.be/E81Ilf81dvI
Bibliografie :
1. Voica, N. (interpreta). „Cât îi lumea-n lung și-n lat”. Repertoriu folcloric bănățean.
2. Albulescu, I. (2022). Educația prin muzică și tradiție. București: Editura Didactică și Pedagogică.
3. Glava, A. (2021). Consiliere și educație incluzivă. Iași: Editura Polirom.
4. Oancea, A. (2023). Metode nonformale de educație emoțională. București: Editura Trei.
5. Pavelea, T. D. (2025). Metoda RED (Realitate – Emoție – Dorință) – instrument de consiliere educațională. Manuscris.

Anul acesta, am trăit o bucurie aparte: participarea la selecția metodiștilor pentru anul școlar 2025–2026, organizată de Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud, pentru disciplina Pedagogie, în cadrul CJRAE Bistrița-Năsăud. Deși sunt deja metodist de drept, ca îndrumător de practică pedagogică la Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud, am simțit nevoia să parcurg din nou acest drum — nu din dorința unei confirmări, ci din respect față de profesia care m-a învățat să cresc prin reflecție (Dewey, 1933).
Horea ca lecție de pedagogie emoțională
În folclorul nostru, horele nu se cântă pentru performanță, ci pentru legătură. Cânți ca să te regăsești, ca să te unești cu ceilalți, ca să-ți spui povestea în timp ce asculți poveștile altora. Exact așa văd și rolul metodistului: un liant între oameni, între experiențe, între moduri de a învăța (Schön, 1983). Metodistul nu dă lecții, ci aprinde dialoguri. El este acolo unde se leagă comunități profesionale, unde emoția și competența se întâlnesc, unde învățarea devine o formă de împreună-lucrare.

Așa cum cântecul popular transmite valori și echilibru (Vulcănescu, 1987), la fel și actul pedagogic autentic se construiește pe recunoștință, răbdare și dăruire. Cred că nu întâmplător am primit, în această selecție, punctajul maxim de 100 de puncte. În realitate, valoarea nu stă în cifră, ci în ceea ce confirmă ea: că e loc, în educație, pentru emoție și sens.
Învățarea dinăuntru spre afară
A fi metodist înseamnă a învăța continuu (Fullan, 2014). Înseamnă să crezi în puterea tăcerii dintre două întrebări, în curajul de a asculta înainte de a oferi soluții, în valoarea fiecărei experiențe împărtășite. Iar dacă „Horea de sâmbătă” m-a învățat ceva, este tocmai acest lucru: că învățarea adevărată pornește din recunoștință — și că niciun cântec, nicio lecție, nicio întâlnire nu se pierd, dacă sunt trăite cu sens (Goleman, 2018).

Educația și folclorul nu se află la capete opuse. Ele se ating acolo unde inima și mintea se pun laolaltă pentru a construi oameni. Iar între o horă și o oră de formare există același ritm: acela al bucuriei de a fi împreună.
Bibliografie
• Blaga, L. (1985). Trilogia culturii. București: Editura Minerva.
• Dewey, J. (1933). How We Think. Boston: D.C. Heath.
• Fullan, M. (2014). The Principal: Three Keys to Maximizing Impact. Jossey-Bass.
• Goleman, D. (2018). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche Publishing.
• Schön, D. A. (1983). The Reflective Practitioner: How Professionals Think in Action. Basic Books.
• Vulcănescu, R. (1987). Civilizația românească sătească. București: Editura Eminescu.
• OpenAI. (2025). ChatGPT (versiunea GPT-5) [Model de inteligență artificială]. Disponibil la https://chat.openai.com

O crescut prunci și nepoți,
Și-amu o părăsit toți,
Nici când vine de la sapă
Nu-i cine să-i deie apă,
Bătar un pahar de apă.

De-o fost cină, n-o mâncat,
Până ce noi n-am gătat,
De-o fost noapte, n-o dormit,
Cu grijă ne-o învelit,
Cu grijă ne-o învelit.

Măicuță, când nu-i mai fi,
Doamne, rău ne-om năcăji,
Nime nu ne-a întreba
De suntem flămânzi ori ba,
De suntem flămânzi ori ba.

Găsi-om ușa-ncuiată
Și pe măicuța plecată,
Și pe măicuța plecată.
Valorificare educațională
Această resursă poate fi integrată în activități de consiliere psihopedagogică, punând accent pe:
• relația părinte–copil și recunoștința
• responsabilitate și empatie
• reflecție asupra valorilor tradiționale și familiale
Fișa RED – Activitate de consiliere psihopedagogică https://youtu.be/9hUuD2wze-o
Titlu activitate: „Într-un sat lângă o fântână” – Recunoștință și responsabilitate față de părinți
Durata: 50 minute
Grup țintă: Elevi de gimnaziu / liceu
Obiective specifice
• Conștientizarea valorii recunoștinței față de părinți și bunici.
• Exersarea empatiei prin reflecție asupra textului cântecului.
• Dezvoltarea capacității de exprimare a emoțiilor și dorințelor pozitive.
Metodă: RED – Realitate, Emoție, Dorință
Desfășurarea activității
1. Realitate
Se citesc/studiază versurile cântecului. Elevii discută situația descrisă – o mamă bătrână, rămasă singură după ce și-a crescut copiii și nepoții.
Întrebări orientative:
• Ce situație de viață este descrisă în cântec?
• Ce a făcut mama pentru copii și nepoți?
• Cum este ea tratată la bătrânețe?
2. Emoție
Elevii identifică emoțiile personajului și pe cele proprii, reflectând asupra semnificației versurilor.
Întrebări orientative:
• Cum crezi că se simte mama din cântec?
• Ce emoții simți tu când citești/auzi aceste versuri?
• Ți-ai imaginat vreodată o situație asemănătoare în viața reală?
3. Dorință
Elevii formulează dorințe și comportamente concrete pentru a arăta recunoștință față de părinți și bunici.
Întrebări orientative:
• Ce ai putea face pentru a arăta recunoștință părinților sau bunicilor tăi?
• Cum poți contribui la bunăstarea lor, chiar prin gesturi simple?
• Ce promisiune ți-ai face pentru viitor, pentru a nu uita de cei care te-au crescut?
Reflecție finală
Elevii notează pe o foaie o dorință personală legată de relația cu părinții sau bunicii, pe care o pot împărtăși colegilor sau păstra pentru sine.
Bibliografie
• Ioan Dordoi – „Într-un sat lângă o fântână” (versuri transmise de Reactor)
• Versuri.ro (n.d.). Într-un sat lângă o fântână. Disponibil la: https://www.versuri.ro/w/jdl2
• Proiectul „Horea de sâmbătă” – Resursă educațională deschisă (RED)

https://youtu.be/wvmp6CyC1s4

Versuri
1. 
Când eram tânăr fecior
Eram-n fală munților,
Umblam zâua la vânat
Prin codru de brad.
2. Refren
Pușca și cureaua lată,
Ce bărbat eram o dată,
La vânat de prin munți și văi
Cu ortașii mei.
3. 2
Porneam cu roua-n picioare
Pe urma de căprioare,
Ne opream în poieniță,
Beam apă din fântâniță.
4. 3
De-o fost vară, de-o fost toamnă,
Luam mistreții la goană,
Cu cetina verde-n clop
Și nu oboseam deloc.
5. 4
Iote vremea mi-o trecut,
Ș-uite că am îmbătrânit,
Să mai merg, putere nu-i
Să mai iau urma cerbului.
6. 5
Când a ninge și-a-ngheța,
N-o să-mi mai vedeți urma,
Mi-oi trimite numai doru’
Ca să-mi găsească izvoru’.
🔗 Versuri sursă: https://www.versuri.ro/w/2qs1
 
Anexă – Fișă RED pentru activitate de consiliere psihopedagogică
Titlu activitate: Tinerețea, experiența și trecerea timpului în cântecul popular
Resursă utilizată: Hora „Pușca și cureaua lată” – Traian Ilea feat. Valeria Ilea
Domeniu: Consiliere psihopedagogică / Dezvoltare personală
Nivel: Gimnaziu / Liceu
Durata: 50 minute
Obiective de învățare
- Elevii identifică și explică modul în care tradițiile și muzica populară transmit valori culturale și morale.
- Elevii analizează semnificația etapelor vieții (tinerețe, maturitate, bătrânețe) și formulează reflecții personale pe această temă.
- Elevii exprimă în scris și oral gânduri și emoții legate de schimbările prin care trec, utilizând un limbaj adecvat.
- Elevii demonstrează empatie și respect față de alte generații prin formularea de mesaje/urări pozitive.
Desfășurarea activității
- Introducere (5 min.) Discuție: „Ce valori transmite muzica populară?” și prezentarea cântecului „Pușca și cureaua lată”.
- Audiție / Lectură (10 min.) Elevii ascultă melodia sau citesc versurile. Identifică ce imagini și emoții le stârnește cântecul.
- Reflecție individuală (10 min.) Elevii notează: un lucru frumos legat de tinerețe și un lucru valoros legat de maturitate/bătrânețe.
- Activitate de grup (15 min.) Discuție: ce valori transmite cântecul? Cum putem prețui fiecare etapă a vieții? Elevii compară cu experiențele proprii.
- Încheiere (10 min.) Exercițiu de empatie: fiecare elev formulează o urare pentru „un om mai în vârstă”. Concluzie: fiecare etapă a vieții are frumusețea ei.
Metode utilizate
- Audiție muzicală
- Reflecție personală
- Discuție dirijată
- Exercițiu de empatie
Resurse materiale
- Înregistrarea cântecului sau textul versurilor
- Foi și pixuri
Rezultate așteptate
- Elevii își dezvoltă capacitatea de auto-reflecție.
- Elevii manifestă respect și empatie față de generațiile mai în vârstă.
- Elevii înțeleg mai bine legătura dintre tradiție și valori personale.
Bibliografie
Versuri.ro. (n.d.). „Pușca și cureaua lată” – Traian Ilea feat. Valeria Ilea. Recuperat de la https://www.versuri.ro/w/2qs1