Episodul 15 aduce în atenție cântecul „Cât îi lumea-n lung și-n lat”, interpretat de Nicoleta Voica, una dintre cele mai autentice voci ale Banatului. Prin acest cântec, elevii pot descoperi bucuria apartenenței la o comunitate, puterea expresivă a tradiției și energia pozitivă a cântului ca mijloc de unire și de echilibru interior.
Proiectul „Horea de sâmbătă” ajunge în Banat, prin vocea inconfundabilă a Nicoletei Voica. Cântecul „Cât îi lumea-n lung și-n lat” transmite bucuria de a cânta împreună, de a transforma inima și sufletul într-un izvor de veselie și solidaritate.

Refrenele simple, dar pline de sens, subliniază că în Banat cântul e unic: el aduce oamenii împreună, alină dorurile și însoțește fiecare sărbătoare.

Versurile amintesc de puterea cântecului de a întări comunitatea, de a aduce bucurie și de a transforma necazul în speranță. În spiritul proiectului nostru, cântecul devine o resursă educațională deschisă (RED), valorificată în activități de consiliere psihopedagogică pentru cultivarea apartenenței, a solidarității și a exprimării emoțiilor prin muzică.

https://www.youtube.com/watch?v=WYZS_E5Ju8Q&list=RDWYZS_E5Ju8Q&start_radio=1
Fișă RED – „Cântul care unește inimile”
Nivel: gimnaziu / liceu
Durata: 50 de minute
1. Realitate
Elevii trăiesc într-o lume digitală, grăbită, în care legătura cu tradițiile se pierde treptat. Muzica populară bănățeană, prin cântece precum „Cât îi lumea-n lung și-n lat”, oferă un prilej de redescoperire a comunității, a bucuriei de a fi împreună și a puterii cântecului de a întări legătura dintre oameni.

Întrebare-cheie: Cum poate un cântec tradițional să ne facă să ne simțim mai aproape unii de alții?
2. Emoție
- Exprimarea emoțiilor personale generate de audierea cântecului;
- Dezvoltarea empatiei și a spiritului comunitar;
- Stimularea creativității prin interpretare și reprezentare artistică.

Desfășurare:
1. Audierea cântecului și notarea emoțiilor resimțite;
2. Dialog socratic: Ce transmite cântecul? Ce ne face să simțim?;
3. Activitate creativă: elevii ilustrează un vers preferat prin desen, colaj sau scenetă, ori compun o variantă pozitivă a versurilor.
3. Dorință
- Reflecție colectivă: elevii lipesc post-it-urile cu emoții pe „Harta emoțiilor prin cântec”;
- Cercul bucuriei: se cântă împreună refrenul, accentuând ideea de comunitate.

Întrebare finală: Dacă ați putea cânta un mesaj pentru colegii voștri, care ar fi acesta?
Evaluare și transfer educațional
- Formativă: implicare, colaborare, exprimare emoțională;
- Produs final: desene, colaje, scenete;
- Autoevaluare: reflecții individuale;
- Transfer: activitatea poate fi reluată cu alte cântece tradiționale din diverse regiuni ale țării.
Încheiere
Prin acest episod, „Horea de sâmbătă” aduce un omagiu cântecului bănățean și mesajului său de lumină interioară. Într-o lume fragmentată, cântecul devine liantul care adună inimile, redă speranța și cultivă recunoștința pentru frumusețea vieții. Acolo unde se cântă cu bucurie, sufletul învață să ierte, să viseze și să iubească. https://youtu.be/E81Ilf81dvI
Bibliografie :
1. Voica, N. (interpreta). „Cât îi lumea-n lung și-n lat”. Repertoriu folcloric bănățean.
2. Albulescu, I. (2022). Educația prin muzică și tradiție. București: Editura Didactică și Pedagogică.
3. Glava, A. (2021). Consiliere și educație incluzivă. Iași: Editura Polirom.
4. Oancea, A. (2023). Metode nonformale de educație emoțională. București: Editura Trei.
5. Pavelea, T. D. (2025). Metoda RED (Realitate – Emoție – Dorință) – instrument de consiliere educațională. Manuscris.

Anul acesta, am trăit o bucurie aparte: participarea la selecția metodiștilor pentru anul școlar 2025–2026, organizată de Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud, pentru disciplina Pedagogie, în cadrul CJRAE Bistrița-Năsăud. Deși sunt deja metodist de drept, ca îndrumător de practică pedagogică la Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud, am simțit nevoia să parcurg din nou acest drum — nu din dorința unei confirmări, ci din respect față de profesia care m-a învățat să cresc prin reflecție (Dewey, 1933).
Horea ca lecție de pedagogie emoțională
În folclorul nostru, horele nu se cântă pentru performanță, ci pentru legătură. Cânți ca să te regăsești, ca să te unești cu ceilalți, ca să-ți spui povestea în timp ce asculți poveștile altora. Exact așa văd și rolul metodistului: un liant între oameni, între experiențe, între moduri de a învăța (Schön, 1983). Metodistul nu dă lecții, ci aprinde dialoguri. El este acolo unde se leagă comunități profesionale, unde emoția și competența se întâlnesc, unde învățarea devine o formă de împreună-lucrare.

Așa cum cântecul popular transmite valori și echilibru (Vulcănescu, 1987), la fel și actul pedagogic autentic se construiește pe recunoștință, răbdare și dăruire. Cred că nu întâmplător am primit, în această selecție, punctajul maxim de 100 de puncte. În realitate, valoarea nu stă în cifră, ci în ceea ce confirmă ea: că e loc, în educație, pentru emoție și sens.
Învățarea dinăuntru spre afară
A fi metodist înseamnă a învăța continuu (Fullan, 2014). Înseamnă să crezi în puterea tăcerii dintre două întrebări, în curajul de a asculta înainte de a oferi soluții, în valoarea fiecărei experiențe împărtășite. Iar dacă „Horea de sâmbătă” m-a învățat ceva, este tocmai acest lucru: că învățarea adevărată pornește din recunoștință — și că niciun cântec, nicio lecție, nicio întâlnire nu se pierd, dacă sunt trăite cu sens (Goleman, 2018).

Educația și folclorul nu se află la capete opuse. Ele se ating acolo unde inima și mintea se pun laolaltă pentru a construi oameni. Iar între o horă și o oră de formare există același ritm: acela al bucuriei de a fi împreună.
Bibliografie
• Blaga, L. (1985). Trilogia culturii. București: Editura Minerva.
• Dewey, J. (1933). How We Think. Boston: D.C. Heath.
• Fullan, M. (2014). The Principal: Three Keys to Maximizing Impact. Jossey-Bass.
• Goleman, D. (2018). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche Publishing.
• Schön, D. A. (1983). The Reflective Practitioner: How Professionals Think in Action. Basic Books.
• Vulcănescu, R. (1987). Civilizația românească sătească. București: Editura Eminescu.
• OpenAI. (2025). ChatGPT (versiunea GPT-5) [Model de inteligență artificială]. Disponibil la https://chat.openai.com

O crescut prunci și nepoți,
Și-amu o părăsit toți,
Nici când vine de la sapă
Nu-i cine să-i deie apă,
Bătar un pahar de apă.

De-o fost cină, n-o mâncat,
Până ce noi n-am gătat,
De-o fost noapte, n-o dormit,
Cu grijă ne-o învelit,
Cu grijă ne-o învelit.

Măicuță, când nu-i mai fi,
Doamne, rău ne-om năcăji,
Nime nu ne-a întreba
De suntem flămânzi ori ba,
De suntem flămânzi ori ba.

Găsi-om ușa-ncuiată
Și pe măicuța plecată,
Și pe măicuța plecată.
Valorificare educațională
Această resursă poate fi integrată în activități de consiliere psihopedagogică, punând accent pe:
• relația părinte–copil și recunoștința
• responsabilitate și empatie
• reflecție asupra valorilor tradiționale și familiale
Fișa RED – Activitate de consiliere psihopedagogică https://youtu.be/9hUuD2wze-o
Titlu activitate: „Într-un sat lângă o fântână” – Recunoștință și responsabilitate față de părinți
Durata: 50 minute
Grup țintă: Elevi de gimnaziu / liceu
Obiective specifice
• Conștientizarea valorii recunoștinței față de părinți și bunici.
• Exersarea empatiei prin reflecție asupra textului cântecului.
• Dezvoltarea capacității de exprimare a emoțiilor și dorințelor pozitive.
Metodă: RED – Realitate, Emoție, Dorință
Desfășurarea activității
1. Realitate
Se citesc/studiază versurile cântecului. Elevii discută situația descrisă – o mamă bătrână, rămasă singură după ce și-a crescut copiii și nepoții.
Întrebări orientative:
• Ce situație de viață este descrisă în cântec?
• Ce a făcut mama pentru copii și nepoți?
• Cum este ea tratată la bătrânețe?
2. Emoție
Elevii identifică emoțiile personajului și pe cele proprii, reflectând asupra semnificației versurilor.
Întrebări orientative:
• Cum crezi că se simte mama din cântec?
• Ce emoții simți tu când citești/auzi aceste versuri?
• Ți-ai imaginat vreodată o situație asemănătoare în viața reală?
3. Dorință
Elevii formulează dorințe și comportamente concrete pentru a arăta recunoștință față de părinți și bunici.
Întrebări orientative:
• Ce ai putea face pentru a arăta recunoștință părinților sau bunicilor tăi?
• Cum poți contribui la bunăstarea lor, chiar prin gesturi simple?
• Ce promisiune ți-ai face pentru viitor, pentru a nu uita de cei care te-au crescut?
Reflecție finală
Elevii notează pe o foaie o dorință personală legată de relația cu părinții sau bunicii, pe care o pot împărtăși colegilor sau păstra pentru sine.
Bibliografie
• Ioan Dordoi – „Într-un sat lângă o fântână” (versuri transmise de Reactor)
• Versuri.ro (n.d.). Într-un sat lângă o fântână. Disponibil la: https://www.versuri.ro/w/jdl2
• Proiectul „Horea de sâmbătă” – Resursă educațională deschisă (RED)

https://youtu.be/wvmp6CyC1s4

Versuri
1. 
Când eram tânăr fecior
Eram-n fală munților,
Umblam zâua la vânat
Prin codru de brad.
2. Refren
Pușca și cureaua lată,
Ce bărbat eram o dată,
La vânat de prin munți și văi
Cu ortașii mei.
3. 2
Porneam cu roua-n picioare
Pe urma de căprioare,
Ne opream în poieniță,
Beam apă din fântâniță.
4. 3
De-o fost vară, de-o fost toamnă,
Luam mistreții la goană,
Cu cetina verde-n clop
Și nu oboseam deloc.
5. 4
Iote vremea mi-o trecut,
Ș-uite că am îmbătrânit,
Să mai merg, putere nu-i
Să mai iau urma cerbului.
6. 5
Când a ninge și-a-ngheța,
N-o să-mi mai vedeți urma,
Mi-oi trimite numai doru’
Ca să-mi găsească izvoru’.
🔗 Versuri sursă: https://www.versuri.ro/w/2qs1
 
Anexă – Fișă RED pentru activitate de consiliere psihopedagogică
Titlu activitate: Tinerețea, experiența și trecerea timpului în cântecul popular
Resursă utilizată: Hora „Pușca și cureaua lată” – Traian Ilea feat. Valeria Ilea
Domeniu: Consiliere psihopedagogică / Dezvoltare personală
Nivel: Gimnaziu / Liceu
Durata: 50 minute
Obiective de învățare
- Elevii identifică și explică modul în care tradițiile și muzica populară transmit valori culturale și morale.
- Elevii analizează semnificația etapelor vieții (tinerețe, maturitate, bătrânețe) și formulează reflecții personale pe această temă.
- Elevii exprimă în scris și oral gânduri și emoții legate de schimbările prin care trec, utilizând un limbaj adecvat.
- Elevii demonstrează empatie și respect față de alte generații prin formularea de mesaje/urări pozitive.
Desfășurarea activității
- Introducere (5 min.) Discuție: „Ce valori transmite muzica populară?” și prezentarea cântecului „Pușca și cureaua lată”.
- Audiție / Lectură (10 min.) Elevii ascultă melodia sau citesc versurile. Identifică ce imagini și emoții le stârnește cântecul.
- Reflecție individuală (10 min.) Elevii notează: un lucru frumos legat de tinerețe și un lucru valoros legat de maturitate/bătrânețe.
- Activitate de grup (15 min.) Discuție: ce valori transmite cântecul? Cum putem prețui fiecare etapă a vieții? Elevii compară cu experiențele proprii.
- Încheiere (10 min.) Exercițiu de empatie: fiecare elev formulează o urare pentru „un om mai în vârstă”. Concluzie: fiecare etapă a vieții are frumusețea ei.
Metode utilizate
- Audiție muzicală
- Reflecție personală
- Discuție dirijată
- Exercițiu de empatie
Resurse materiale
- Înregistrarea cântecului sau textul versurilor
- Foi și pixuri
Rezultate așteptate
- Elevii își dezvoltă capacitatea de auto-reflecție.
- Elevii manifestă respect și empatie față de generațiile mai în vârstă.
- Elevii înțeleg mai bine legătura dintre tradiție și valori personale.
Bibliografie
Versuri.ro. (n.d.). „Pușca și cureaua lată” – Traian Ilea feat. Valeria Ilea. Recuperat de la https://www.versuri.ro/w/2qs1

OpenAI. (2025). ChatGPT (GPT-5), model de limbaj AI. Disponibil la https://chat.openai.com

Fișă de consiliere psihopedagogică prin cântec  https://youtu.be/d8WouOctnt4
Titlu: „Cine scutură roua” – Frații Petreuș
Domeniu: Dezvoltare personală și educație emoțională
Nivel de vârstă: Gimnaziu – liceu
Obiective:
- Conștientizarea emoțiilor personale prin intermediul muzicii.
- Dezvoltarea capacității de a exprima dorul, iubirea, despărțirea în mod creativ.
- Cultivarea respectului pentru tradiție și valorile culturii populare.
- Stimularea empatiei și a comunicării în grup.
Resurse:
- Piesa „Cine scutură roua” – Frații Petreuș (audio/video).
- Fișe de lucru cu versuri selectate.
- Hârtie pentru notițe/creații proprii.
Desfășurarea activității:
1. Încadrarea temei (5 min.)
   - Prezentarea semnificației cântecului popular și contextului Fraților Petreuș.
   - Întrebarea: „Ce simțiți când auziți cuvântul ‘rouă’?”
2. Ascultarea activă (7 min.)
   - Audierea cântecului integral.
   - Elevii notează 3 cuvinte care exprimă emoția trăită.
3. Reflecție și discuție (10 min.)
   - Întrebări orientative: Ce simbolizează „roua”? Ce emoții ați recunoscut?
4. Exercițiu creativ (10 min.)
   - Elevii formulează o întrebare proprie în stilul cântecului, pornind de la „Cine...?”.
5. Împărtășire și concluzie (5 min.)
   - Prezentarea creațiilor elevilor.
   - Sublinierea rolului cântecului popular ca expresie emoțională și culturală.
Evaluare:
- Participarea activă la discuții.
- Calitatea reflecțiilor personale.
- Originalitatea întrebărilor creative.
Beneficii pentru elevi:
- Dezvoltarea competențelor de autoreflecție și exprimare emoțională.
- Creșterea încrederii în exprimarea propriilor trăiri.
- Întărirea sentimentului de identitate culturală.
Bibliografie:
• Frații Petreuș. (n.d.). Cine scutură roua [Cântec]. YouTube. https://www.youtube.com/
• Lyrics Translate. (n.d.). Frații Petreuș – Cine scutură roua (versuri). https://lyricstranslate.com/ro/Fra%C8%9Bii-Petreu%C8%99-Cine-scutura-roua-lyrics.html
• Neacșu, I. (2021). Psihopedagogie. Teoria și practica educației. București: Editura Polirom.
• CASEL. (2020). SEL framework. Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning. https://casel.org

OpenAI. (2025). ChatGPT [Model AI]. OpenAI. https://chat.openai.com/

Utilizare educațională
Cântecul poate fi folosit în ore de:
- Consiliere școlară: pentru discuții despre despărțire, emoții, asumarea responsabilităților
- Limba și literatura română: pentru compararea cu poezii de război sau pasteluri ale dorului
- Muzică: ca studiu de caz despre adaptarea folclorului în forme moderne
- Istorie / cultură civică: pentru a discuta rolul armatei, stagiul militar, istoria orală

Anexa – RED: activitate didactică pe baza cântecului „Gata, mamă, cufărul”
Titlul activității: Dorul între datorie și iubire – cum exprimăm emoțiile la despărțire
Nivel: gimnazial / liceal
Durată: 50 de minute
Domenii: consiliere, limba română, educație muzicală
Materiale: video de pe YouTube, fișe de lucru, hârtie colorată
Obiective:
- Identificarea emoțiilor exprimate într-un cântec popular contemporan
- Dezvoltarea empatiei față de experiențele de separare
- Transpunerea trăirilor în formă artistică (vers, desen, mesaj scris)
Etapele activității:
1. Ascultare activă (10 min)
   Se redă piesa: https://www.youtube.com/watch?v=iMKKcLTVeJc
   Elevii ascultă și notează o emoție sau o imagine care i-a marcat.

2. Discuție ghidată (15 min)
   – Ce înseamnă să pleci la armată (azi și ieri)?
   – Cum se simte mama, iubita, tânărul?
   – Când ați simțit ultima oară o despărțire importantă?

3. Exercițiu creativ (20 min)
   Elevii aleg una dintre opțiuni:
   - Scriu un SMS imaginar către „mândra” rămasă acasă
   - Desenează „cufărul” cu ce ar lua ei în el
   - Scriu o strofă nouă pentru cântec

4. Reflecție și împărtășire (5 min)
   Elevii voluntari citesc/scriu pe tablă o frază-cheie.
Evaluare:
Evaluare calitativă prin participare, expresivitate, empatie și conexiuni personale.
Transfer
Această RED poate fi adaptată și pentru grupuri vulnerabile (copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, copii în plasament, elevi din medii defavorizate), oferind un spațiu sigur pentru exprimarea trăirilor personale.
Pentru profesori: Activitatea poate fi urmată de o sesiune de feedback în cerc, în care fiecare elev să spună o valoare descoperită sau consolidată în timpul activității (ex: curaj, respect, iubire, demnitate).
– Ce ți-ai dori ca cei dragi să-ți spună înainte de o plecare importantă?
– Care este cea mai puternică emoție pe care ai simțit-o când te-ai despărțit de cineva drag?
– Ce ți-ai lua cu tine dacă ai pleca pentru un an departe de casă?
Sugestii de întrebări pentru jurnalul reflexiv individual:
– Crearea unei expoziții în clasă cu obiecte simbolice ce ar putea fi puse în „cufărul” unui tânăr care pleacă de acasă.
– Realizarea unei benzi desenate inspirate de versurile cântecului.
– Scrierea unei scrisori către sinele viitor, imaginând întoarcerea acasă după armată.
Se pot introduce și metode alternative de exprimare a emoțiilor, cum ar fi:
Resursa poate fi extinsă printr-o colaborare interdisciplinară: profesorul de muzică poate analiza linia melodică și ritmul, în timp ce profesorul de limba română lucrează pe structura poetică, iar consilierul școlar facilitează discuții despre empatie și atașament. https://youtu.be/rDmIwPp3x_E

Concluzie
Cântecul Fraților Filip poate părea o simplă melodie de petrecere, dar conține în el ADN-ul unei întregi culturi: lacrima nevorbită a băiatului care devine bărbat, sub privirea mamei și a iubitei. E o lecție de umanitate, de folosit cu grijă, în clasele noastre.
Bibliografie
- Frații Filip – „Gata, mamă, cufărul”, YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=iMKKcLTVeJc
- Mușat, A., & Runcan, P. L. (2022). Dimensiuni culturale și psihologice în cântecul popular românesc. Editura Presa Universitară Clujeană.
- Chelcea, S. (2019). Emoțiile sociale. Editura Polirom.
- Ghid metodologic pentru consilierea elevilor. Ministerul Educației, 2023.

Melodia „Hai, mireasă, suie-n car!” interpretată de Valeria Peter Predescu este o capodoperă a folclorului nupțial din zona Bistriței și Năsăudului. Cu versuri simple, dar încărcate de emoție, cântecul reface traseul interior și exterior al fetei în ziua nunții – de la amintirea drăguțului la plecarea spre casa mirelui.
Versuri cu dor și înțelepciune
„Hai, mireasă, suie-n car,
Lăsă-ți drăguții-n amar,
Că cel ce ți-o fost drag ție
Te-așteaptă la cununie…”
Aceste versuri nu sunt doar o invitație la drum, ci un prag de trecere între două lumi: copilăria și maturitatea. Dincolo de farmecul melosului popular, descoperim și o pedagogie simbolică – tradițiile populare însoțeau tinerii în cele mai importante momente ale vieții: botezul, nunta, moartea.
Obiceiul miresei în car
În satele de odinioară, mireasa era adusă la cununie sau dusă la casa mirelui într-un car împodobit cu flori, spice de grâu și batiste cusute. Traseul era însoțit de lăutari, strigături și urări de noroc. Fetele și femeile din sat o priveau cu emoție, iar bătrânii făceau semnul crucii – poate de bucurie, poate de grijă.

Obiceiul nu era doar o formă de paradă, ci o formă de legământ comunitar: între neamuri, între generații, între trecut și viitor.
Activitate educațională recomandată
📚 Domeniu: Consiliere și dezvoltare personală / Educație muzicală / Etnologie
👥 Public-țintă: Elevi gimnaziu și liceu
🎯 Propunere:
- Audierea melodiei în clasă
- Discuție despre simbolurile tradiționale ale nunții
- Invitarea unui bunic/bunică pentru a povesti o nuntă de altădată
- Redactarea unei scrisori către „mireasa din car” de către elevi
- Proiect artistic: realizarea unei machete de car nupțial
În loc de încheiere
„Tu mire și tu mireasă,
Vă duceți la voi acasă,
Să roiască binele
Ca vara albinele…”
„Hora de sâmbătă” nu e doar o selecție de cântece, ci o încercare de reconectare. De a pune în armonie cuvintele, amintirile și sufletele. Iar când vocea Valeriei Peter Predescu ne cântă „Hai, mireasă, suie-n car”, parcă ni se face dor de o nuntă pe uliță, cu flori în păr și lacrimi în colțul ochiului.

Fișă de activitate de consiliere
Titlu activitate:
Mireasă-n car cu doru-n inimă – despre schimbare, tradiție și curajul de a păși în viitor
Cadru:
Activitate de consiliere și orientare / Dezvoltare personală
Clasa: gimnaziu (VII–VIII) / liceu (IX–XII)
Durata: 50 minute
Obiective urmărite:
- Dezvoltarea capacității de reflecție asupra tranzițiilor din viață
- Promovarea valorilor tradiționale și a simbolurilor culturale
- Exersarea exprimării emoțiilor și a proiecției în viitor
- Stimularea empatiei și a înțelegerii diferențelor generaționale
1. Moment de captare a atenției (10 min)
Audiție: Cântecul „Hai, mireasă, suie-n car!” – Valeria Peter Predescu
Link: https://www.youtube.com/watch?v=AxmsdnDvwAQ
Întrebări de reflecție:
- Ce emoție îți transmite melodia?
- Care este momentul-cheie pe care îl surprinde cântecul?
- Ce înseamnă pentru tine „a porni într-o nouă etapă”?
2. Explorarea temei (20 min)
Activitate 1 – Povestea miresei
Elevii lucrează în perechi și imaginează „o zi din viața unei mirese de altădată”: ce gândește, ce simte, ce temeri are, ce visuri are.
→ Se prezintă sub forma unei scurte scrisori intitulate „Către mine, cea de mâine”.
Activitate 2 – Linia vieții
Pe o axă simbolică a vieții (naștere – copilărie – adolescență – tinerețe – maturitate), elevii notează câteva „etape de trecere” importante pentru ei: clasa a IX-a, prima alegere importantă, mutarea din casa părinților, primul loc de muncă etc.
→ Se discută despre emoțiile asociate acestor tranziții și cum pot fi pregătite.
3. Dezbatere / reflecție ghidată (15 min)
Tema: Tradițiile sunt ancore sau aripi?
→ Se poate organiza o dezbatere spontană sau o discuție liberă, pornind de la următoarea idee:
„Carul cu boi nu te duce doar înapoi – te duce, de fapt, spre tine însuți.”
4. Concluzie și ancorare în sine (5 min)
Elevii completează în jurnalul personal sau pe o fișă următoarea reflecție:
✍️ Un lucru pe care îl port cu mine din trecut este…
✍️ Un pas important pe care vreau să-l fac în viitor este…
✍️ Când îmi va fi teamă, îmi voi aminti că…
Resurse necesare:
- Dispozitiv audio/video (telefon, boxă, videoproiector)
- Fișe de lucru simple/jurnal de reflecție
- Eventual imagini cu mirese în car din arhive locale
Opțional:
Invită un bunic / o bunică să povestească despre o nuntă din tinerețea sa sau folosește imagini din proiecte etnografice locale.

https://www.youtube.com/watch?v=PIB735VeVis

Bibliografie :

Ghinoiu, I. (2002). Sărbători și obiceiuri românești. București: Editura Elion.
Știucă, M. (2006). Obiceiuri de nuntă din zona Bistriței. București: Editura Grai și Suflet.
Chelcea, S. (2004). Tradiție și modernitate în viața românilor. București: Editura Economică.
Valeria Peter Predescu – Hai, mireasă, suie-n car! [versuri și interpretare]. Accesat online: https://www.youtube.com/watch?v=AxmsdnDvwAQ
Mihăilescu, A. & Zamfir, E. (2002). Educația în societatea contemporană. București: Editura Polirom.
Ministerul Educației (2023). Programă școlară pentru Consiliere și dezvoltare personală, gimnaziu și liceu.
UNESCO (2017). Education and intangible cultural heritage: pedagogical approaches. Paris: UNESCO Publishing.

ChatGPT (2025). Asistență la redactarea conținutului educațional și adaptare etnografică pentru proiectul „Hora de sâmbătă – Episodul 9”. OpenAI.

Rezultatele nu se văd doar în cifre, ci în zâmbetele copiilor, în mesajele creative expuse pe coridoare și în curajul elevilor de a vorbi deschis despre ce simt.
🌟 Concluzie
Etapa a II-a a demonstrat că prevenirea violenței școlare devine eficientă atunci când școala, familia și comunitatea lucrează împreună. Cele șapte unități participante au arătat că schimbarea începe în clasă, dar prinde rădăcini în comunitate.

Programul „Împreună prindem curaj” rămâne o invitație la solidaritate: împreună elevi, părinți, profesori și parteneri putem construi o cultură școlară bazată pe respect, siguranță și curajul de a spune NU violenței.
✍️ Bibliografie
- Rapoarte finale ale unităților de învățământ participante, Etapa a II-a (mai–iulie 2025).
- OpenAI ChatGPT (2025). Asistență în redactarea, editarea și structurarea raportului și articolului.

Fișă de activitate de consiliere școlară
Titlu activitate: Ce ți-o făcut dragostea...
Proiect: Hora de sâmbătă – Episodul 8: Frumoasă vecina noastră
Nivel de studiu: Gimnaziu (VII–VIII) / Liceu
Domeniul de referință: Dezvoltare personală – autocunoaștere și relaționare
Durata: 50 minute
Cadru de desfășurare: activitate de grup (maxim 15 elevi)
Locul desfășurării: cabinet C.S.E.I. / sală multifuncțională / clasă
Obiective:
1. Să identifice în mod conștient emoții și trăiri exprimate prin versuri muzicale;
2. Să formuleze propriile stări emoționale în mod asertiv;
3. Să reflecteze asupra valorilor relațiilor bazate pe grijă, răbdare și empatie;
4. Să dezvolte abilități de exprimare artistică și reflexivă.
Resurse necesare:
- proiector și laptop;
- difuzor audio;
- versurile cântecului: „Frumoasă vecina noastră” – Tiberiu Ceia;
- link YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=kGs-u2ypomM;
- coli A4/A3, post-it-uri, creioane colorate, markere;
- fișe de reflecție individuală;
- 1 plic cu enunțuri „de completat” – pentru provocări emoționale.
Desfășurare:
I. Încălzire emoțională – Vecina din gând (5 min)
Întrebare provocatoare: „Ai avut vreodată în apropiere o persoană pe care ai fi vrut să o cunoști mai bine, dar n-ai avut curaj?”
Elevii răspund spontan sau scriu pe un post-it (anonim).
II. Explorarea versurilor (15 min)
1. Se ascultă integral melodia (proiecție cu sunet bun).
2. Se distribuie versurile pe suport tipărit.
3. Sarcină: fiecare elev subliniază sau încercuiește două versuri care i se par emoționante.
4. Discuție ghidată:
   - Ce emoție se repetă cel mai des în cântec?
   - Cum se exprimă grija față de celălalt?
   - Ce ai face dacă ai ști că ai provocat fără să vrei o suferință?
III. Activitate creativă – Mesaj de la fereastră (15 min)
Elevii creează o scrisoare poetică (sau un mesaj scurt) adresată „vecinei de la fereastră”, o metaforă pentru cineva care suferă în tăcere.

Variante adaptate pentru CES:
- Desenează chipul „vecinei frumoase” și exprimă prin culori starea ei;
- Alege una dintre emoțiile: tristețe, dor, grijă, bucurie, răbdare și povestește un moment în care ai simțit-o.
IV. Provocarea reflecției – Adevărul inimii (10 min)
Elevii extrag câte un enunț incomplet dintr-un plic (ex:
„Aș sta la ușa cuiva dacă...”
„Dacă aș ști că am greșit față de cineva, aș...”
„Îmi place când cineva are grijă de mine pentru că...”).
Completarea se face pe fișe individuale, iar apoi, cine dorește, poate împărtăși.
V. Concluzie și ancorare pozitivă (5 min)
Se încheie printr-un cerc al aprecierii: fiecare elev numește un gest mic de grijă pe care l-a primit în ultima vreme de la cineva apropiat.
Elemente de evaluare:
- Observarea participării și exprimării libere;
- Analiza răspunsurilor de pe fișele de reflecție;
- Calitatea mesajelor/ilustrațiilor;
- Autoevaluare emoțională (la final, pe un smiley colorat: Cum m-am simțit azi în această activitate?).
Variante de extindere:
- Activitate de parteneriat cu ora de muzică sau arte vizuale;
- Realizarea unei expoziții de „mesaje de la fereastră” pe panoul clasei;
- Integrarea într-un mini-proiect tematic: Oameni care așteaptă.

https://www.youtube.com/watch?v=wynTZN__TYE

Bibliografie 
Ceia, T. (interpretează). (n.d.). Frumoasă vecina noastră [Video]. YouTube. https://www.youtube.com/watch?v=kGs-u2ypomM
Ciucă, V., & Cazan, A.-M. (2019). Inteligența emoțională: ghid practic pentru profesori și consilieri. Editura Trei.
Goleman, D. (2021). Inteligența emoțională (ediția a 2-a revizuită). Curtea Veche Publishing.
Mitrofan, N., & Golu, F. (2020). Psihologia copilului și adolescentului. Editura Universitară.
Rogers, C. (2014). A deveni o persoană: Perspectiva unui psihoterapeut. Editura Trei.
Văideanu, G. (2023). Consilierea elevului: metode, tehnici, instrumente. Editura Didactică și Pedagogică.