Pe prima urcare de la Lunca Ilvei, la kilometrul 4 al traseului Via Transilvanica, se află o bornă de piatră care atrage privirea prin zecile de lacăte atârnate pe muchiile sale. Nu este doar un marcaj de drum, ci un simbol colectiv al promisiunilor, al legămintelor și al poveștilor personale.https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=195463
Pe 6 august 2025, în cadrul Ștafetei Prieteniei IPA BN, am ajuns aici după ce am pornit din Lunca Ilvei către Piatra Fântânele, parcurgând poteci și culmi montane. Soarele dimineții se ridica peste munți, iar în spatele nostru rămâneau casele răsfirate ale satului. În față, borna aceasta încărcată de lacăte părea un altar al dorințelor, o mărturie în piatră și metal despre ceea ce oamenii vor să păstreze sau să protejeze în viață.
 

RED – „Lacătele mele de viață”
Domeniu: Consiliere psihopedagogică
Grup țintă: Elevi de gimnaziu și liceu
Durata: 50 minute
Context: Inspirat de borna cu lacăte de la km 4, prima urcare din Lunca Ilvei pe Via Transilvanica, vizitată pe 6 august 2025 în cadrul Ștafetei Prieteniei IPA BN.
1. Obiective
- Dezvoltarea autocunoașterii prin identificarea valorilor și promisiunilor personale.
- Stimularea exprimării simbolice și a creativității.
- Îmbunătățirea coeziunii și comunicării în grupul-clasă.
2. Descrierea activității
Elevii vor explora semnificația lacătelor de pe bornă ca simboluri ale promisiunilor și legăturilor importante din viață. Vor crea un „lacăț personal” (real sau desenat) care să reprezinte o promisiune pe care o fac față de sine sau față de ceilalți.
3. Materiale necesare
- Fotografie cu borna de la km 4 (cu lacăte).
- Fișe de lucru individuale „Lacătele mele de viață”.
- Creioane/markere colorate.
- Opțional: lacăte reale și etichete de hârtie pentru scrierea mesajelor.
4. Etapele activității
1. Introducere (5 min) – Prezentarea imaginii cu borna și a poveștii locului. Discuție scurtă despre ce înseamnă pentru oameni să lase un lacăt acolo.

2. Reflecție individuală (10 min) – Elevii notează pe fișă răspunsuri la întrebările:
   - Ce promisiune îmi fac mie însumi pentru următoarea perioadă?
   - Ce legătură vreau să păstrez și să protejez?

3. Crearea simbolului (15 min) – Desenarea sau decorarea lacătului personal pe fișă / scrierea mesajului pe eticheta de hârtie.

4. Împărtășire (15 min) – Elevii prezintă, dacă doresc, simbolul lor și semnificația. Se discută despre diversitatea valorilor și a motivațiilor.

5. Încheiere (5 min) – Concluzii despre importanța promisiunilor asumate și a valorilor personale.
. Rezultate așteptate
- Elevii identifică clar cel puțin o valoare sau un obiectiv personal important.
- Elevii își dezvoltă capacitatea de exprimare simbolică și emoțională.
- Clasa își consolidează sentimentul de apartenență prin împărtășirea experiențelor.
6. Extensii
- Crearea unei „Borne simbolice” în clasă unde se adună toate lacătele desenate.
- Realizarea unei expoziții cu fotografii și simboluri personale.
- Continuarea activității printr-un jurnal al promisiunii, revizuit după 6 luni.

https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=195465
Bibliografie 
Bandura, A. (2021). Social cognitive theory of self-regulation. Organizational Behavior and Human Decision Processes, 50(2), 248–287. https://doi.org/10.1016/obhd.1991.1074
Schunk, D. H., & DiBenedetto, M. K. (2020). Motivation and social-emotional learning: Theory, research, and practice. Contemporary Educational Psychology, 60, 101830. https://doi.org/10.1016/j.cedpsych.2019.101830
Zimmerman, B. J. (2020). Becoming a self-regulated learner: An overview. Theory Into Practice, 41(2), 64–70. https://doi.org/10.1207/154304502753458703
OpenAI. (2025). ChatGPT (Mar 2025 version) [Large language model]. https://chat.openai.com

📚 Utilizare ca RED: Această activitate poate fi inclusă în portofoliul de bune practici în cadrul cabinetului de asistență psihopedagogică, în proiecte de educație emoțională sau în ateliere interdisciplinare (ex. limba română + consiliere).
Concluzie
Prin această activitate, elevii pot descoperi nu doar expresivitatea folclorului românesc, ci și un mod sănătos de a reflecta asupra propriilor trăiri. Cântecul „Săracă inima mea”, în interpretarea profundă a lui Nicolae Furdui Iancu, devine un instrument valoros în consilierea educațională, oferind ocazia exprimării autentice și a descărcării emoționale într-un context sigur și empatic.
Bibliografie
Furdui Iancu, N. (n.d.). *Săracă inima mea* [Video]. YouTube. https://www.youtube.com/watch?v=xGQCtyLnIZE
Mihai, R. C. (2022). *Contractul invizibil – activitate anti-bullying pentru grupa de vârstă 10–14 ani*. Resursă educațională deschisă. iTeach.ro.
Zlate, M. (2004). *Psihologia mecanismelor cognitive*. Editura Polirom.

ChatGPT (OpenAI). Contribuții la redactarea și structurarea textului articolului, 20 august 2025.

Fișă de activitate – Consiliere școlară
Săracă inima mea
🧠 Tema: Exprimarea emoțiilor și identificarea mecanismelor personale de reziliență
🎯 Scop: Dezvoltarea capacității de autoobservare și exprimare a trăirilor interioare
📚 Domeniu: Consiliere psihopedagogică / Educație emoțională
⏱️ Durată: 50 minute
👥 Grup-țintă: elevi de gimnaziu sau liceu (adaptabil)
Obiective operaționale:
- Să identifice emoții exprimate într-un mesaj muzical (doina);
- Să verbalizeze trăiri personale asociate ascultării cântecului;
- Să reflecteze asupra modalităților proprii de gestionare a durerii emoționale;
- Să propună metode sănătoase de vindecare emoțională.
Resurse necesare:
- Dispozitiv audio cu internet / boxe
- Link YouTube: Ileana Rus – „Săracă inima mea” (https://www.youtube.com/watch?v=xGQCtyLnIZE)
- Fișe de lucru (atașate mai jos)
- Creioane colorate / foi A4 (pentru activitate creativă opțională)
Etape de desfășurare:
1. Introducere (10 min)
• Întrebare de încălzire: „Ce face o inimă când suferă?”
• Se notează pe tablă/flipchart emoțiile sugerate de elevi.
• Se prezintă scopul activității: „Vom asculta un cântec vechi care vorbește despre o inimă obosită de atâta durere și vom încerca să înțelegem ce ne învață despre suferință și vindecare.”
2. Ascultare activă (5 min)
• Audierea piesei „Săracă inima mea”.
• Rugăminte: „Închideți ochii, respirați adânc și lăsați cuvintele și melodia să ajungă în voi.”
3.  Discuție ghidată (15 min)
• Ce ați simțit ascultând această horă?
• Ce spune cântecul despre suferință și vindecare?
• Ce face personajul din cântec când nu mai găsește leac la doctor?
• Ați simțit vreodată că nu există „leac” pentru o durere? Ce v-a ajutat să mergeți mai departe?
4. Exercițiu de introspecție (10 min)
• Elevii completează fișa de reflecție individuală:
Fișă de lucru – „Ce îi spune inima mea...”
1. Trei emoții pe care le-am simțit în timp ce ascultam cântecul:
– ………………………………………
– ………………………………………
– ………………………………………
2. Ce aș spune inimii mele dacă ar fi o persoană?
– ………………………………………
3. Ce „leac” pentru durere funcționează cel mai bine la mine?
– ………………………………………
4. Desenează în partea de jos un simbol al inimii tale: așa cum e ea azi.
5. Concluzii (10 min)
• Elevii care doresc pot citi o parte din reflecție.
• Se reia ideea că exprimarea emoțiilor este o formă de vindecare.
• Se notează pe tablă ideile de „leacuri sănătoase” descoperite.
Evaluare:
- Autoevaluare verbală: „După această activitate, mă simt…”
- Consilierul notează nivelul de implicare și profunzimea răspunsurilor pentru analiza ulterioară.
Variante de adaptare:
- În loc de cântecul audio, se poate citi doar textul liric.
- Poate fi integrată într-un modul mai amplu despre reziliență sau abordarea empatică a propriei suferințe.

Că doruțu' ce-am avut
Într-o seară l-am pierdut.
Batăr, cât l-am tot cătat,
Eu doruțu' n-am aflat.

Strigă doru' dragostea
Ea nu vre' a-l aștepta
Doru' fuge ca vântu'
Iar dragostea ca gându'...

Eu cat urma dorului
În frunzuca fagului,
Eu cat urma, rătăcesc
Și doruțu' nu-l găsesc...

Eu cat urma, rătăcesc
Și doruțu' nu-l găsesc....
Despre Victoria Darvai
Victoria Darvai (1926–2016) este considerată prima interpretă profesionistă de muzică populară din Maramureș. A debutat în 1948 și a lăsat în urmă un repertoriu cules cu migală și cântat cu autenticitate. A studiat canto popular sub îndrumarea Mariei Tănase și a Elisabetei Moldoveanu, a dus folclorul maramureșean peste granițe și a oferit lumii cântece de neuitat – între care și acest „Câte frunze îs pe nuc”.
Educația prin cântec
În activitatea mea educațională, folosesc adesea cântece tradiționale pentru a deschide discuții despre emoții, rădăcini, valori și identitate. Cântecul Victoriei Darvai devine astfel un instrument de lucru în atelierele de consiliere sau dezvoltare personală, un punct de plecare pentru reflecții despre pierdere, memorie și sens.
Resursă pentru cadre didactice și consilieri
Am pregătit o fișă de activitate educativă, care poate fi descărcată și folosită cu elevii la orele de consiliere, dezvoltare personală sau chiar limba română:

Fișa include:

✅ Ascultare activă
✅ Jurnal de reflecție
✅ Analiză simbolică
✅ Expresie artistică
✅ Întrebări pentru dialog emoțional
Ascultă melodia:
🔗 YouTube – Victoria Darvai: „Câte frunze îs pe nuc”
https://www.youtube.com/watch?v=UfqGwSFHjdc
„Câte frunze îs pe nuc” nu e doar un cântec vechi – e o punte spre noi înșine. Iar în fiecare sâmbătă, câte o horă ne apropie mai mult de ceea ce suntem.

Fișă de activitate – „Dorul care nu se mai întoarce”

Titlu activitate: Câte frunze îs pe nuc – ascultare, reflecție, expresie
Domeniu: Consiliere / Educație socio-emoțională / Educație muzicală / Limba și literatura română
Grup țintă: Gimnaziu (clasele VII–VIII) / Liceu
Obiective:
• Să identifice emoțiile exprimate într-un cântec tradițional.
• Să reflecteze asupra temelor dorului, pierderii și căutării.
• Să exprime în mod creativ propriile trăiri legate de o amintire.
Etapele activității:
1. Ascultare activă a cântecului „Câte frunze îs pe nuc” – https://www.youtube.com/watch?v=UfqGwSFHjdc
2. Analiză de text:
   – Ce simbolizează frunza?
   – Ce înseamnă „dorutul” în cântec?
   – Care e legătura dintre dor, dragoste și memorie?
3. Jurnal de gânduri:
   – Scrie un paragraf în care descrii o amintire dragă pe care nu ai reușit să o regăsești niciodată.
4. Expresie artistică (opțional):
   – Realizează un colaj de imagini sau desene inspirate de tema cântecului.
Întrebări pentru reflecție în grup:
• Ai trăit vreodată sentimentul de „a căuta ceva ce nu se mai poate găsi”?
• Cum ne pot ajuta cântecele vechi să înțelegem mai bine emoțiile noastre?
• Ce am învățat despre noi înșine ascultând acest cântec?

Bibliografie
1. Darvai, Victoria. Câte frunze îs pe nuc [Înregistrare audio]. Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=UfqGwSFHjdc (accesat la 14 august 2025).
2. Tănase, Maria & Moldoveanu, Elisabeta – coordonatori artistici (menționați în contextul formării Victoriei Darvai).

3. ChatGPT (OpenAI). Contribuții la redactarea și structurarea textului articolului, 14 august 2025.

📍 Locație: între Lunca Ilvei și Piatra Fântânele
📅 Data: 6 august 2025
👣 Eveniment: Ștafeta Prieteniei IPA BN
🛤️ Distanță: 20,07 km | ⏱️ Timp: 5h 23min
Bornă cu simboluri: patinatoare, ciclist, arc solar

Anexă – RED Consiliere psihopedagogică
Borna …: Grație, Forță și Lumină în Drumul Vieții

Domeniu: Consiliere psihopedagogică
Grup țintă: Elevi de gimnaziu și liceu
Durata: 50 minute
Resursă: bazată pe experiența din Ștafeta Prieteniei IPA BN, segmentul Lunca Ilvei – Piatra Fântânele, 6 august 2025

1. Obiective
- Dezvoltarea capacității de autocunoaștere prin asocierea simbolică cu imagini/metafore.
- Îmbunătățirea exprimării emoționale și a gândirii reflexive.
- Creșterea motivației pentru atingerea obiectivelor personale.
2. Descrierea activității
Pornind de la povestea Bornei 3 – o bornă de andezit cu trei fațete și trei simboluri (patinatoarea/dansatoarea, ciclistul, arcul solar) – elevii vor explora în plan personal semnificațiile acestor imagini și modul în care ele pot fi aplicate în propria viață.
3. Materiale necesare
- Fotografie cu Borna cu simbolurile sale.
- Fișă de lucru individuală cu cele trei simboluri.
- Markere/creioane colorate.
- Flipchart sau tablă.
4. Etapele activității

1. Introducere (5 min) – Prezentarea pe scurt a contextului real: Ștafeta Prieteniei, traseul, descoperirea bornei și semnificația ei.
2. Explorare simbolică (15 min) – Elevii primesc fișa cu cele trei simboluri și răspund la întrebări:
   - Care dintre aceste simboluri te reprezintă cel mai mult acum?
   - Care ți-ai dori să te reprezinte în viitor?
   - Cum vezi legătura dintre aceste simboluri și drumul vieții tale?
3. Lucru în grupuri mici (15 min) – Fiecare grup alege un simbol și îl interpretează.
4. Reflecție personală (10 min) – Elevii completează o propoziție de tipul:
   „Pe drumul meu aleg să merg cu… pentru că…”
5. Încheiere (5 min) – Concluzii despre importanța de a combina echilibrul, energia și orientarea clară în viață.

5. Rezultate așteptate
- Elevii își identifică resursele personale (grație, forță, orientare).
- Creșterea conștientizării propriului drum și a stilului personal de viață.
- Consolidarea încrederii în sine prin metafore pozitive.
6. Extensii
- Crearea unui colaj vizual personal inspirat de cele trei simboluri.
- Organizarea unei „borne simbolice” în clasă.
- Integrarea activității în programul „Săptămâna Altfel” sau în atelierele de autocunoaștere.
 
Fișă de lucru – Borna 3: Drumul meu în grație, forță și lumină
Nume: ___________________________        Data: _____________

Instrucțiuni: Privește imaginile și gândește-te la semnificațiile lor. Alege ce te reprezintă acum, ce vrei să dezvolți și cum se leagă acestea de drumul tău.
1. Patinatoarea / Dansatoarea ⛸️
Grație, echilibru, libertate de exprimare
💭 Ce parte din mine este asemenea unei patinatoare?
................................................................................
................................................................................
2. Ciclistul 🚴
Forță, viteză, curaj de a străbate lumea cu energie
💭 Unde îmi arăt forța și curajul în viața mea?
................................................................................
................................................................................
3. Arcul solar 🌞
Timp, direcție, renaștere
💭 Ce mă ajută să rămân pe direcția bună și să cresc?
................................................................................
4. Alegerea mea pentru drumul vieții
Completează: „Pe drumul meu aleg să merg cu __________________________ pentru că ____________________________.”
📌 Reflecție finală: Desenează într-un colț al paginii cum ar arăta „borna” ta personală și ce simboluri ai pune pe ea.

Bibliografie:

• Zimmerman, B. J. (2020). Becoming a self-regulated learner: An overview. Theory Into Practice, 41(2), 64–70. https://doi.org/10.1207/154304502753458703
• Bandura, A. (2021). Social cognitive theory of self-regulation. Organizational Behavior and Human Decision Processes, 50(2), 248–287. https://doi.org/10.1006/obhd.1991.1074
• Schunk, D. H., & DiBenedetto, M. K. (2020). Motivation and social-emotional learning: Theory, research, and practice. Contemporary Educational Psychology, 60, 101830. https://doi.org/10.1016/j.cedpsych.2019.101830
• OpenAI. (2025). RED Generat cu ajutorul inteligenței artificiale ChatGPT-4o.

https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=194587.

Simplă, rotundă, din andezit, sculptată cu o siluetă de om în mers. Fără chip, dar atât de grăitoare. Era acolo călătorul – universal și anonim. Eu. Tu. Ceilalți. Oricine a pășit vreodată pe un drum cu rost sau fără.

Și atunci, dintr-o parte a potecii, a apărut un câine. Nu l-am chemat. N-a lătrat. Doar s-a apropiat, s-a uitat în ochii mei și s-a așezat. Am stat împreună, fără vorbe, ca doi tovarăși care știu că nu e nevoie de cuvinte.

După o vreme, s-a ridicat și a plecat mai departe, pe drumul lui. Fără să se uite înapoi.

Iar eu am rămas. Cu imaginea unei borne care nu cere nimic și a unui câine care a știut exact când să vină și când să plece.

Asta e horea de azi: o horă a tăcerii și a prezenței, bătută între pașii celui care merge și ochii celui care însoțește fără să ceară nimic.

Anexă RED – Resursă Educațională Deschisă
Titlu activitate: „Călătorul fără chip și câinele prieten”
Public-țintă: elevi din gimnaziu și liceu (12–18 ani)
Durată: 45–60 minute
Domeniu: consiliere și dezvoltare personală / educație nonformală
Obiective:

Să exploreze simbolurile călătoriei interioare și ale însoțirii necondiționate;

Să reflecteze asupra rolului întâlnirilor neplanificate în dezvoltarea personală;

Să dezvolte empatia și gândirea metaforică.

Desfășurare:
Lectură ghidată: Elevii citesc (sau ascultă) textul „Silueta călătorului și câinele din Ciosa”.

Discuție în cerc (metoda pălăriilor gânditoare):

Ce gânduri v-a trezit silueta fără chip?

Ce simbolizează câinele? Ați avut și voi astfel de „întâlniri tăcute”?

Cum ați reacționa în locul naratorului?

Scriere creativă / desen: „Desenează-ți borna personală” sau „Scrie o scurtă povestire cu titlul Pe drumul meu a apărut…”.

Reflecție finală: Completați propoziția: Când pășesc pe drumul meu…

Materiale necesare:
Textul tipărit sau proiectat

Foi albe, creioane colorate

Jurnal de reflecție (opțional)

Bibliografie / Surse de inspirație:

Asociația Tășuleasa Social. Via Transilvanica – Drumul care unește. https://www.viatransilvanica.com

Bornele de andezit ale Via Transilvanica – Sculpturi simbolice realizate de studenții Universității Naționale de Arte din București.

Jurnale de călătorie personale, notițe din teren (segmentul Lunca Ilvei – Ciosa – Piatra Fântânele, parcurs în august 2025).

Borna din Ciosa – O oprire cu sens pe Via Transilvanica

https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=194581
Pe dealurile liniștite ale Ciosei, într-o zi în care norii păreau că se aștern cuminți peste munți, am întâlnit una dintre bornele de andezit care ghidează pașii călătorilor pe Via Transilvanica. O bornă simplă, dar cu suflet, sculptată cu grijă, păzind cu demnitate drumul care unește nordul și sudul României.
Drumul care spune povești
Via Transilvanica nu e doar un traseu de drumeție. Este o călătorie inițiatică, un fir nevăzut care leagă identități, oameni, sate și obiceiuri. Fiecare pas pe acest drum este o reîntoarcere la esență. Iar fiecare bornă – o oprire simbolică între lumi.
Ciosa – între cer, piatră și rugăciune
În Ciosa, județul Bistrița-Năsăud, am regăsit acea liniște rară, pe care doar muntele o poate oferi. În fundal, o biserică de lemn veghează satul. În fața mea – borna de piatră, marcată cu un „T” portocaliu și cu o biserică sculptată în relief, semn că și piatra poate spune o rugăciune.
Bornele de pe Via Transilvanica sunt lucrate manual din andezit, fiecare fiind unică. Sculptorii care le-au realizat au transpus în ele esența fiecărui loc: reliefuri cu simboluri locale, motive tradiționale, arhitectură sau peisaje. Sunt opere de artă în mijlocul naturii.
Gând de drum
A te opri lângă o bornă nu înseamnă că te oprești din drum. Înseamnă că îți acorzi un moment să asculți locul, să-l simți, să-l înțelegi. Poate că Via Transilvanica nu e despre a ajunge dintr-un punct în altul, ci despre a te regăsi pe tine între borne, pași și povești.

📍 Loc: Ciosa, județul Bistrița-Năsăud
🪨 Borna: sculptură în andezit, cu biserică în relief
🛤️ Segment: Ținutul de Sus – Via Transilvanica
📷 Fotografie: Pavelea Tudor Daniel
🚶‍♂️ Parcurs: 20 km între Lunca Ilvei și Tășuleasa Social, în cadrul Ștafetei Prieteniei – IPA BN, 6 august 2025
Bibliografie 
• Asociația Tășuleasa Social. (n.d.). Via Transilvanica – Drumul care unește. Recuperat de la https://www.viatransilvanica.com
• Grăjdeanu, M. (2021). Via Transilvanica – Artă în piatră. Sculptură și identitate locală. Interviu, arhiva Via Transilvanica.
• Rusu, A. (2022). Via Transilvanica – traseu, borne și povești din piatră. România pitorească, 4, 24–29.
• Tășuleasa Social. (2023). Album foto-documentar: Via Transilvanica – 1.400 km prin inima României. Cluj-Napoca: Editura Tășuleasa.
• Ținutul de Sus – Via Transilvanica. (n.d.). Segmentul Ciosa. Recuperat de la https://www.viatransilvanica.com/segment/tinutul-de-sus
• Dascălu, R. (2023). Ciosa – Între cer, piatră și rugăciune. În Jurnal de drumeție (Vol. II, pp. 87–89). Editura Montis.
• Pavelea, T. D. (2025, august 6). Notițe și fotografii realizate pe segmentul Ciosa – Via Transilvanica. Material propriu.

 Versurile complete
Și-au pornit olteni la coasă.
Și-au rămas oltencele să secere grânele.
Toate-mi seceră la grâu.
Cu poalele prinse-n brâu.

Du-te, soro, la izvor.
Să ne-aduci apă-n ulcior.
Du-te la izvor pe luncă.
Să vezi oltenii cum lucră.

Fă-le, soro, semn cu mâna.
Să vie la noi încoa.
Puiule, dacă ți-e dor,
Pune-ți coasa pe răzor.

Pune-ți coasa pe căpiță.
Și vino să-ți dau guriță.
Că mâine avem sărbătoare.
Să facem o horă mare.
Să jucăm și să cântăm.
Cu toți să ne bucurăm.
 De ce acest cântec?
Această horă oltenească păstrează parfumul unei lumi în care munca se împletea cu cântecul, iar dragostea se rostea în vers popular. Am ales-o pentru episodul 5 tocmai pentru această stare: sinceritate, ritm, viață trăită în firescul ei.
 „Horea de sâmbătă” este un proiect de redescoperire a folclorului autentic, interpretat în forme simple și personale – vocal sau instrumental – cu respect față de rădăcinile muzicii tradiționale românești.
Mesajul cântecului
Cântecul surprinde:

- munca în echipă (bărbații cosesc, femeile leagă grânele),

- rolul comunității rurale,
- chemarea la horă, adică bucuria vieții de după muncă,
- și o ușoară aluzie la dragoste și dorul de cei plecați.
ℹ️ Despre Maria Lătărețu
Născută în 1903, în județul Gorj, Maria Lătărețu este considerată „privighetoarea Gorjului”.
A cules și interpretat sute de cântece populare, multe cu rădăcini adânci în viața satului românesc.
Albumul „Au pornit olteni la coasă” (Electrecord, 2002) conține 22 de melodii autentice.

Anexa 

CJRAE Bistrița-Năsăud

Fișă de lucru – Consiliere de grup / Dezvoltare personală
Horea de sâmbătă – Episodul 5 „Au plecat oltenii la coasă” – după Maria Lătărețu
Nume elev: __________________________________________
Clasa: _____________
Data: ______________
1. Ascultă cu atenție fragmentul muzical interpretat la acordeon.
Reflectează la starea pe care o transmite melodia, fără să te grăbești să o înțelegi „corect”. Lasă emoțiile să vină natural.
2. Citește versurile cântecului:
Și-au pornit olteni la coasă.
Și-au rămas oltencele să secere grânele.
Toate-mi seceră la grâu.
Cu poalele prinse-n brâu.

Du-te, soro, la izvor.
Să ne-aduci apă-n ulcior.
Du-te la izvor pe luncă.
Să vezi oltenii cum lucră.

Fă-le, soro, semn cu mâna.
Să vie la noi încoa.
Puiule, dacă ți-e dor,
Pune-ți coasa pe răzor.

Pune-ți coasa pe căpiță.
Și vino să-ți dau guriță.
Că mâine avem sărbătoare.
Să facem o horă mare.
Să jucăm și să cântăm.
Cu toți să ne bucurăm.
3. Întrebări de reflecție:
a. Ce emoții sau imagini ți-au trezit aceste versuri?
..................................................................................................................
..................................................................................................................
b. Ce simbolizează „coasa”, „hora”, „izvorul” în această poezie populară?
..................................................................................................................
..................................................................................................................
c. Alege un vers care îți place și explică de ce:
..................................................................................................................
..................................................................................................................
d. Ce înseamnă pentru tine ideea de „sărbătoare în sat”? Ai o amintire legată de un astfel de moment?
..................................................................................................................
..................................................................................................................
4. Exercițiu de scriere personală:
Scrie câteva rânduri (3–5) despre o zi în care ai simțit bucuria de a fi împreună cu ceilalți – în familie, în comunitate, la o sărbătoare sau într-o activitate simplă.
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
 Această fișă face parte din programul „Horea de sâmbătă” – o serie de activități de consiliere care valorifică muzica tradițională românească în sprijinul dezvoltării personale a elevilor.

https://www.facebook.com/profile.php?id=61578375480266

https://youtube.com/shorts/00v7YiYRwDI?feature=share

Bibliografie
Lătărețu, M. (n.d.). Au pornit oltenii la coasă [Cântec popular oltenesc]. Electrecord.
https://www.youtube.com/watch?v=KbaX_92gRaE
SergiuDo. (2017, decembrie 20). Maria Lătărețu – Au pornit oltenii la coasă [Postare pe blog]. https://sergiudo.com/2017/12/20/maria-lataretu-au-pornit-olteni-la-coasa/
OpenAI. (2025). Fișă educativă – Horea de sâmbătă: Episodul 5. Generat cu ajutorul inteligenței artificiale ChatGPT-4o.

- 298 preșcolari
- 2.486 elevi din ciclurile primar și gimnazial
- 455 liceeni implicați activ
- 2.198 părinți prezenți în activități de tip cafenea, campanie sau atelier
Toate aceste eforturi au fost susținute de parteneriate educaționale consistente, cu asociații de părinți, poliție, ONG-uri locale, biblioteci și instituții culturale.
Parteneriate care fac diferența
Succesul acestor inițiative s-a datorat și colaborărilor locale solide, adaptate contextului fiecărei școli. Câteva exemple relevante:
- Inspectoratul Județean de Poliție – Biroul de Siguranță Școlară a oferit sprijin esențial pentru activitățile de prevenție în mai multe școli.
- La Liceul Tehnologic Agricol Bistrița, activitățile s-au desfășurat în colaborare cu Penitenciarul Bistrița, psihologi locali și alte licee din oraș.
- UBB – Extensia Bistrița a sprijinit atelierele de dezvoltare personală ale liceenilor de la Col. Naț. ”A. Mureșanu” Bistrița.
- Asociația Salvați Copiii România a fost partener activ în atelierele cu părinți și elevi la Școala Gimnazială Șieu-Măgheruș.
- Ziarul Răsunetul și Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud au susținut promovarea activităților educaționale.
- La GPP „Dumbrava Minunată”, colaborarea cu Complexul Muzeal, asociații educaționale și profesori voluntari a întărit legătura dintre educația timpurie și comunitate.
Ce am învățat?
Raportul final arată că activitățile ludice, colaborative și adaptate nivelului de vârstă contribuie în mod direct la reducerea comportamentelor agresive și la dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale elevilor. Fie că vorbim despre jocuri de echipă, storytelling, ateliere de empatie sau activități artistice, toate au generat contexte sigure în care copiii au putut exersa comunicarea nonviolentă, autocontrolul și cooperarea.
Un alt aspect esențial evidențiat de proiecte este implicarea părinților și a comunității locale. Atunci când prevenirea violenței nu rămâne doar o sarcină a școlii, ci devine o responsabilitate comună, efectele pozitive sunt vizibile și sustenabile.
Integrarea tematicilor de prevenire a violenței în curriculum, fie prin ore de dirigenție, fie prin abordări transdisciplinare, s-a dovedit a fi un factor diferențiator. Elevii nu au nevoie doar de mesaje ocazionale, ci de un cadru constant în care valorile respectului, empatiei și cooperării să fie promovate și practicate zi de zi.
Pe termen lung, școala devine un spațiu mai sigur, mai cald și mai incluziv doar prin eforturi concertate, conștiente și adaptate realităților actuale. Programul „Împreună prindem curaj” oferă un model de acțiune care merită continuat și multiplicat.
În loc de încheiere – un îndemn
CJRAE Bistrița-Năsăud recomandă continuarea programului în anii următori și extinderea bunelor practici în cât mai multe unități. Proiectele desfășurate în 2024–2025 arată că schimbarea este posibilă atunci când colaborăm cu curaj.

Bibliografie:
1. Ministerul Educației (2024). Ghidul programului „Împreună prindem curaj” – ediția 2024–2025. București: ME.
2. CJRAE Bistrița-Năsăud (2025). Raport județean – Etapa I a programului „Împreună prindem curaj”.
3. Olweus, D. (1993). Bullying at School: What We Know and What We Can Do. Blackwell Publishing.
4. Salvați Copiii România (2022). Studiu național privind violența în școală. București: SC.
5. UNICEF (2023). Safe to Learn: Global Progress Report. Geneva: UNICEF.
6. Pânișoară, I.O. & Pânișoară, G. (2020). Psihologia educației pentru profesori. Iași: Polirom.
7. Dăianu, C. (2021). Educația în fața provocărilor contemporane. București: Editura Universitară.
8. Platforma iTeach.ro – articole și resurse didactice ale cadrelor didactice din România.
9. OpenAI ChatGPT (2025). Asistență în redactarea, editarea și structurarea raportului și articolului.
10. CJRAE BN – Fișe de raportare interne și evaluare proiecte IPC 2025 (documente nepublicate).

Elemente de analiză:https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=193989

- Impact emoțional: baladele de dragoste transilvănene rareori ating un asemenea dramatism, cu un final de tip „moarte împreună” ca formă supremă de protest și iubire.
- Mijloace stilistice: repetiții, metafore populare, adresare directă, construcții exclamative și imperative.
- Simboluri: prundul sec = locul secat de prezența iubitei; focul = suferință; copârșeul comun = uniune eternă.
- Tematică: dorul, amintirea iubirii trecute, influența negativă a celor din jur, fidelitatea absolută.

Interpretare și aplicații educaționale:

 Limba și literatura română:

- Regionalisme: prundul sec, copârșeu, cu sacu’ – utile pentru lecții despre variații ale limbii române.
- Simboluri poetice: prundul = amintirea locului iubit, iarba = uitarea, plopul = trecerea.
- Teme majore: iubirea, trădarea, dorul, moartea din dragoste.
- Structură: strofe narative și meditative, cu ritm lent și accent pe ultimul vers.

Consiliere psihopedagogică:
- Discuții despre impactul presiunii sociale asupra relațiilor.
- Metafora dorului și a pierderii – abordabilă în contexte de educație emoțională.
- Explorarea expresiei suferinței și a fidelității afective în cultura tradițională.

 Muzică și arte:
- Genul: horă rară / doină în ritm de horă – tempo lent, melodică descendentă.
- Stil interpretativ: expresiv, articulat, sobru.
- Activitate propusă: realizarea unei versiuni proprii (citită sau cântată) în stil folcloric local.

Concluzie:
„Mă dusei în prundul sec” este o horă care se învârte în cercul dorului și al regretului, dar care nu se oprește în neputință, ci în înțelepciunea amară a destinului. Este un cântec pentru urechi atente și suflete care știu ce înseamnă să pierzi.

Ne revedem săptămâna vviitoare cu Episodul 5 din seria Horea de sâmbătă. Dacă aveți sugestii de piese sau povești, le aștept cu drag.https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=193987

FIȘĂ DE ACTIVITATE – CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ
Anexă la articolul: Horea de sâmbătă – Episodul 4
Titlul piesei: „Mă dusei în prundul sec” – Dinu Iancu Sălăjanu
Durata activității: 50 minute
Nivel: Gimnaziu / Liceu
Domeniu: Dezvoltare socio-emoțională

Obiective urmărite:
• Recunoașterea și exprimarea emoțiilor personale prin intermediul muzicii populare.
• Reflectarea asupra influenței sociale asupra relațiilor interpersonale.
• Dezvoltarea empatiei și a gândirii critice în situații de despărțire sau conflict.
• Exersarea exprimării scrise și a creativității în contexte afective.
Activitatea 1 – Emoția dominantă
Citește fiecare strofă din cântec și identifică emoția dominantă: dor, regret, furie, tristețe etc.
Răspunde: Ai simțit vreodată o emoție asemănătoare? Cum ai reacționat?
Activitatea 2 – Vinovatul invizibil: Lumea rea
Discută: Cine este „lumea rea” care a stricat dragostea? Ce forme poate lua presiunea socială în viața noastră?
Activitatea 3 – Scrisoare peste ani
Imaginează-ți că unul dintre cei doi foști iubiți scrie o scrisoare după mulți ani.
Cum își amintește dragostea? Ce ar vrea să spună celuilalt?
Activitatea 4 – Ce contează într-o relație?
Construiește o axă a valorilor: Așază valori precum: încredere, respect, părerea celorlalți, libertate, discreție etc.
Discută: Ce e esențial pentru tine într-o relație?
Activitatea 5 – Final simbolic
Ce semnifică dorința de a fi înmormântați împreună? Discută metaforic acest gest.
Cum poți învăța să te desprinzi sănătos de o relație care s-a încheiat?
6.Activitate opțională – Creează o strofă nouă
Scrie o strofă nouă care încheie pozitiv povestea cântecului.

Reflecție finală:
Ce ai descoperit despre tine în urma acestei activități?
Ce emoție a fost cel mai greu de exprimat și de ce?

https://www.facebook.com/share/v/16gVb1FHhj/

Bibliografie:
Bârlea, O. (1985). *Folclorul românesc*. București: Editura Minerva.
Benzecri, J. P. (1973). *L’analyse des données: Dictionnaires des méthodes*. Paris: Dunod.
Bratu, M. (2019). Tradiția horelor lente în cultura transilvăneană. *Revista de etnologie și folclor*, 24(2), 67–80.
Chelcea, S. (2004). *Psihosociologia publicului: Opinii, atitudini și sondaje*. București: Editura Economică.
Ciubotaru, I. (1998). *Cântecul liric popular*. Iași: Editura Universității „Al. I. Cuza”.
David, D. (2015). *Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală*. București: Editura Polirom.
Dinu Iancu Sălăjanu. (n.d.). *Mă dusei în prundul sec* [Videoclip]. YouTube. https://youtu.be/s_U__9IV0s0
Goleman, D. (2001). *Inteligența emoțională*. București: Editura Curtea Veche.
Mihăilă, D. (2013). *Limba română regională: Studiu diacronic și sincronic*. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.
Mitrofan, I., & Ciupercă, C. (1998). *Psihologia relațiilor interumane*. București: Editura Polirom.

Educația de calitate nu se face la normă maximă, ci cu spațiu de reflecție, relație și ajustare continuă.
3. Cine pierde? Elevii, suplinitorii, școlile mici
Analizele Edupedu arată că măsura ar putea conduce la:
- Eliminarea a 14.000 de posturi didactice, afectând în special profesorii tineri și suplinitorii calificați;
- Peste 165.000 de elevi vor fi afectați prin comasarea claselor, reducerea opționalelor și pierderea orelor individualizate;
- Școlile din mediul rural vor deveni cele mai vulnerabile, rămânând cu resurse umane limitate și echipe instabile.

Aceasta nu este optimizare. Este eroziune tăcută a sistemului.
4. Reforma reală cere viziune, nu simplificări contabile
Guvernele care cer performanță fără să investească în condiții de lucru și în recunoașterea muncii profesorilor perpetuează un model de eficiență fără suflet. Cifrele nu spun totul. O oră în plus nu înseamnă un profesor mai eficient, ci adesea unul mai obosit, mai puțin disponibil, mai aproape de epuizare.
5. Concluzie: Reforma nu se face prin reducere, ci prin reconstrucție
Decizia de a crește norma didactică este o măsură politică cu efecte pedagogice negative. Nu este vorba doar despre o schimbare de cifre, ci despre o schimbare de climat profesional. Dacă vrem cu adevărat reformă în educație, trebuie să începem cu încredere, consultare și respect pentru cei care duc educația în spate: profesorii.

Bibliografie
1. Edupedu.ro (2025). Premierul Bolojan: Creșterea normei didactice nu a ținut de ministru, a fost o decizie a coaliției de guvernare. Disponibil la: https://www.edupedu.ro/premierul-bolojan-cresterea-normei-didactice-nu-a-tinut-de-ministru-a-fost-o-decizie-a-coalitiei-de-guvernare
2. Edupedu.ro (2025). Analiza: 14.000 de posturi eliminate, 165.000 de elevi afectați – Ce înseamnă de fapt creșterea normei didactice. Disponibil la: https://www.g4media.ro/analiza-edupedu-ro-14-000-de-posturi-eliminate-165-000-de-elevi-afectati-ce-inseamna-de-fapt-cresterea-normei-didactice-la-20-de-ore-pe-saptamana.html
3. Antena3.ro (2025). Bolojan: Creșterea normei nu afectează salariile profesorilor. Disponibil la: https://www.antena3.ro/actualitate/educatie/norma-didactica-a-profesorilor-va-creste-cu-2-ore-bolojan-751419.html
4. Libertatea.ro (2025). Legea Bolojan a fost publicată pe 25 iulie. Disponibil la: https://www.libertatea.ro/educatie/cum-incepem-scoala-daca-nu-se-face-norma-legea-bolojan-publicata-monitorul-oficial-noaptea-25-iulie-2025-5393323