iTeach: Blog Valentina Petre

9 august – Ziua internațională a iubitorilor de cărți

Valentina Petre — Mon, 09 Aug 2021 09:50:05 +0300

Acest citat l-am întâlnit aseară, în cartea pe care o citesc în prezent, „Dama de treflă. Iubirea ca o lecție de viață. Vol.1”.

8 august – Ziua internațională a pisicii

Valentina Petre — Sun, 08 Aug 2021 07:29:47 +0300

Metoda R.A.I. (Răspunde-Aruncă-Întreabă)

Valentina Petre — Sat, 17 Jul 2021 08:05:09 +0300

Silvia Breben (Metode interactive de grup. Craiova: Arves, 2002, p. 252) ilustrează această metodă ca având are la bază stimularea si dezvoltarea capacităților copiilor de a comunica, prin întrebări și răspunsuri, ceea ce tocmai au învățat.
Denumirea provine de la inițialele cuvintelor Răspunde – Aruncă – Interoghează și se desfășoară astfel:
- La sfârșitul unei lecții sau a unei secvențe de activitate, cadrul didactic împreună cu elevii săi, investighează rezultatele obținute în urma predării-învățării, printr-un joc de aruncare a unei mingii mici și ușoare de la un copil la altul.
- Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din ceea ce s-a discutat în timpul activității celui care o prinde.
- Cel care prinde mingea răspunde la întrebare și apoi arunca mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident interogatorul trebuie să cunoască și răspunsul întrebării adresate.
- Copilul care nu cunoaște răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea.
- Acesta are ocazia de a mai arunca încă o data mingea și, deci, de a mai pune o întrebare.
- În cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu cunoaște răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea.
- Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiți.
Avantaje:
- Este o metodă de a realiza un feed-back rapid, într-un mod plăcut, energizant și mai puțin stresant decât metodele clasice de evaluare.
- Se desfășoară în scopuri constatativ-ameliorative și nu în vederea sancționării prin notă sau calificativ.
- Exersează abilitățile de comunicare interpersonală, capacitățile de a formula întrebări și de a găsi cel mai potrivit răspuns.
Dezavantaje:
- Ar putea crea dezordine, o minge căzută ar distrage atenția celorlalți elevi.
- Este mare consumator de timp.

Exemplu:
Disciplina: Matematică
Clasa: a III-a
Unitatea de învățare: Operații cu numere naturale
Competența vizată: Verificarea cunoștințelor despre cele patru operații matematice
Mod de realizare:
Elevii, așezați în cerc, aruncă mingea de la unul la celălalt, adresând întrebări de genul:
- Cum se numesc numerele care se adună?
- Cum se numește rezultatul adunării?
- Care sunt proprietățile adunării?
- Cum se numește umărul din care se scade?
- Cum se numește numărul care se scade?
- Cum se numește rezultatul scăderii?
- Cum se numesc numerele care se înmulțesc?
- Care sunt proprietățile înmulțirii?
- Cum se numește rezultatul înmulțirii?
- Cum se numește numărul care se împarte?
- Cum se numește numărul la care se împarte?
- Cum se numește rezultatul împărțirii?
- Care sunt cazurile speciale de împărțire?
Treptat, prin eliminarea celor mai puțin pregătiți, se ajunge la un câștigător. Pentru diversificarea jocului, pot fi introduse și operații mentale simple.

Utilizarea investigației ca metodă de evaluare la clasele mici

Valentina Petre — Sat, 17 Jul 2021 07:49:29 +0300

Cornelia Ștefănescu (Evaluarea în procesul de instrucție și educație. În G. C. Tomșa, Psihopedagogie preșcolară și primară - definitivat și gradul II didactic. București: C.N.I. „Coresi” S.A., 2005, p.179) consideră că investigația oferă elevului posibilitatea de a aplica în mod creativ cunoștințele însușite în situații noi și variate, pe parcursul unei ore sau al unei succesiuni de ore de curs.
Această metodă presupune definirea unei sarcini de lucru precise, promovează interrelațiile în grup și deprinderile de comunicare, stimulează inițiativa elevilor pentru luarea deciziilor.
Ca metodă de evaluare, investigația pune în valoare potențialul creativ al elevilor, inițiativa, cooperarea, comunicativitatea, flexibilitatea gândirii, receptivitatea ideatică, capacitatea de argumentare, de punere și rezolvare a problemelor.
Atunci când lecția este structurată pe baza unei investigații, aceasta devine element important în sprijinirea demersului de învățare prin descoperire.
Întrucât predarea, învățarea și evaluarea sunt interdependente în contextul strategiilor educaționale moderne, investigația reprezintă prin valențele sale formative, o metodă care desăvârșește toate cele trei componente ale procesului didactic.

Exemplu de investigație:
Disciplina: Geografie
Competența vizată: Determinarea distanțelor și compararea lor în mediul apropiat
Mod de desfășurare: Activitatea începe în clasă, prin explicarea sarcinilor de către cadrul didactic și se poate continua într-un spațiu extrașcolar, prin culegerea datelor de către elevi, organizați în grupe. Datele pot fi notate pe hărți sau pot fi sistematizate într-un tabel, determinând astfel distanțele parcurse de fiecare elev de acasă și până la școală, cine locuiește cel mai aproape/departe de școală, precum și alte informații ce țin de geografia locală.
Timp de lucru: o săptămână
Evaluarea investigației: se realizează la nivelul grupei, ținându-se cont de aspecte precum gradul de finalizare a sarcinii de lucru, corectitudinea informațiilor, originalitatea prezentării.

Opțional „Albinuțele gândesc verde!”

Valentina Petre — Wed, 14 Jul 2021 12:12:08 +0300

În anul școlar curent am intervenit activ în educarea copiilor în spiritul protecției mediului înconjurător prin realizarea unui număr mare de activități ecologice.
Văzând nivelul scăzut de conștientizare a problemelor legate de protecția mediului înconjurător cu care se confruntă planeta noastră în ceea ce îi privea pe elevii mei, am considerat ca fiind absolut necesară proiectarea unor activități prin care să le formez și să le dezvolt „o gândire verde”, mai precis abilități, valori și atitudini necesare pentru a deveni cetățeni responsabili.
Pentru aceasta, am proiectat și planificat disciplina opțională „Albinuțele gândesc verde!”, o disciplină ce viza:
- dezvoltarea capacităților de observare, explorare și înțelegere a realității mediului înconjurător;
- cunoașterea, înțelegerea și utilizarea în comunicare a unor termeni specifici;
- formarea unor atitudini pozitive prin stimularea interesului față de păstrarea unui mediu echilibrat și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a acestuia.
Activitățile de învățare propuse au fost orientate spre observarea și explorarea directă a mediului înconjurător (colțul viu al clasei, în grădina școlii, excursii și drumeții).

Întrucât pandemia de Covid-19 a dat peste cap derularea normală a programului instructiv-educativ, ne-am văzut nevoiți ca unele dintre activitățile propuse în cadrul disciplinei opționale să le anulăm, iar pe altele să le înlocuim sau să le desfășuram în alt cadru, mai precis am anulat excursiile și drumețiile, iar unele activități de ecologizare s-au desfășurat individual, în curțile fiecăruia dintre elevi.

Chiar dacă am întâmpinat unele piedici în derularea activităților propuse, la finalul anului școlar, ne-am declarat mulțumiți, atât eu, cât și elevii, dar mai ales părinții acestora, întrucât cei mici au fost încurajați să petreacă mai mult timp în aer liber, renunțând astfel la ispite precum telefonul sau tableta.
De asemenea, activitățile derulate mi-au adus satisfacție prin faptul că cei mici au experimentat grădinăritul, au participat la selectarea deșeurilor, au descoperit natura cu ajutorul tuturor simțurilor, au înțeles importanța păstrării curățeniei și poate cel mai important, și-au dezvoltat empatia față de problemele planetei.
Întrucât am crezut cu adevărat în principiile unei gândiri ecologice, sau după cum îmi place să spun, eu și elevii mei am „gândit verde”, de-a lungul unui an școlar am realizat numeroase activități care le-au stimulat copiilor dorința de a cunoaște mai multe despre planeta pe care trăiesc, despre Univers. Astfel, elevii și-au propus să lupte fără încetare pentru a păstra planeta funcțională, ca niște adevărate „albinuțe”, după cum s-au supranumit încă din primele zile de școală.