<?xml version='1.0'?>

<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"  >
	<channel>
		<title><![CDATA[iTeach: Blog Vasile Tudor]]></title>
		<link>https://iteach.ro:443/pg/blog/vasile.tudor/archive/1427835600/1430427600?view=rss</link>
				
	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55796/scientia-nova</guid>
	  <pubDate>Sun, 26 Apr 2015 12:20:59 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55796/scientia-nova</link>
	  <title><![CDATA[Scientia nova]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Astăzi, 26.04.2015, am trimis lucrarea <strong>&quot;La frontierele cunoaşterii&quot;&nbsp;</strong> domnului Prof. Dr. Stefan W. Hell, savant german de renume mondial, originar din Rom&acirc;nia, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe 2014.<br />
	Mesaj transmis prin e-mail:<br />
	<em>Domnule Prof. Dr. Stefan&nbsp; Hell,<br />
	Ma numesc Tudor Vasile, sunt absolvent al Facultatii de Fizica si al Facultatii de Electronica si Telecomunicatii din Bucuresti, iar in prezent sunt profesor de fizica la un liceu din Calarasi. Ma bucur&nbsp; pentru&nbsp; succesul&nbsp; dvs.&nbsp; la nivel mondial in cercetarea stiintifica si Dumnezeu sa va ajute pe mai departe in aceasta nobila activitate.<br />
	De aproape un deceniu am fost preocupat de enigmele existentei, rezultatele demersului cognitiv fiind integrate progresiv intr-un model gnoseologic transdisciplinar cu fascinante valente explicative si predictive.&nbsp; Pentru&nbsp; mine&nbsp; este foarte important sa cunosc&nbsp; parerea&nbsp; despre acest studiu a unor personalitati de referinta in cercetarea stiintifica.&nbsp; Va trimit lucrarea &quot;La frontierele cunoasterii&quot;&nbsp; pentru o analiza pertinenta.&nbsp; Astept cu interes opiniile dvs.<br />
	Cu deosebita stima,<br />
	Prof. Vasile Tudor</em><br />
	&nbsp; <a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2429845">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2429845</a></p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55795/proiect-arhitectonic</guid>
	  <pubDate>Sun, 26 Apr 2015 12:12:03 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55795/proiect-arhitectonic</link>
	  <title><![CDATA[Proiect arhitectonic]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Scara cu dublu acces pe verticală reprezintă un proiect arhitectonic cu valenţe spirituale şi estetice deosebite, care poate fi construit la dimensiuni mari &icirc;n pieţe, parcuri sau &icirc;n alte locuri importante din mediul citadin. Monumentul poate fi de tip modular, investiţia necesară fiind de ordinul sutelor de mii de euro, &icirc;n funcţie de dimensiunile şi natura materialelor din care sunt realizate părţile componente.<br />
	Structura de bază se compune dintr-o &ldquo;double helix&rdquo; &icirc;n trepte, deosebit de simplă, cu platforme la diverse nivele, av&acirc;nd trei sau mai multe coloane de susţinere dispuse regulat.<br />
	Forma geometrică de &ldquo;double helix&rdquo; orientată pe verticală are diverse semnificaţii:<br />
	- ştiinţifică, de structură fundamentală pentru acidul dezoxiribonucleic (ADN), &icirc;n care este &icirc;nscrisă informaţia genetică, de vortex &icirc;n dinamica fluidelor, dar şi de mişcare a particulelor electrice &icirc;n c&acirc;mp magnetic pe traiectorii elicoidale, aşa cum se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n cazul aurorelor polare;<br />
	- filozofică, de evoluţie permanentă a culturii şi civilizaţiei, de la &icirc;nceputuri spre veşnicie;<br />
	- etică, de modelare pe verticalitate a comportamentului fiinţei umane;<br />
	- religioasă, de aspiraţie la fericire, &icirc;nţelepciune şi credinţă către Dumnezeu, prin primenire spirituală &ldquo;treaptă cu treaptă&rdquo; c&acirc;t mai aproape de cer;<br />
	- tehnică, de asamblare &ldquo;şurub &ndash; piuliţă&rdquo; pentru componentele unei structuri complexe.<br />
	Construcţia poate fi prevăzută la partea superioară cu un pulverizator centrifugal de apă sub presiune, care asigură &icirc;n sezonul cald, pe distanţe de ordinul zecilor de metri, un microclimat artificial cu indicele de confort termic &icirc;mbunătăţit. Un efect fascinant este aura curcubeului prin dispersia de către picăturile fine de apă a radiaţiei solare sau a luminii produse de surse artificiale.<br />
	Efectul social este enorm, deoarece, pe l&acirc;ngă &icirc;nfrumuseţarea spaţiului citadin, un astfel de monument &icirc;ndeamnă la reflecţie şi influenţează comportamentul civilizat - sub semnul valorilor perene de bine, frumos, dreptate şi adevăr. Mai mult, prin delimitarea laterală cu balustrade a scării cu dublu acces pe verticală, temerarii pot să ajungă &icirc;n siguranţă la &icirc;nălţime ca să admire panorama oraşului.<br />
	Stabilitatea &icirc;ntregului ansamblu este asigurată de axul central, dar şi de cele patru coloane laterale - dispuse &icirc;n cruce - care sunt prevăzute, la diverse nivele, cu punţi de trecere şi balcoane, pentru a oferi un c&acirc;mp larg de vizibilitate doritorilor de senzaţii nebănuite. Desigur, prin micşorarea progresivă, de la bază către v&acirc;rf, a dimensiunilor treptelor, creşte stabilitatea structurii de bază.<br />
	&Icirc;ntr-o altă variantă constructivă, coloanele laterale sunt &icirc;nlocuite cu construcţii de tip turn, av&acirc;nd scări interioare sau chiar ascensoare pentru a uşura accesul la &icirc;nălţime. Pe platforma superioară şi pe cele intermediare pot fi amplasate statui ale devenirii umane sau chiar ale evoluţiei culturii şi civilizaţiei rom&acirc;neşti.<br />
	Dacă Parisul are Turnul Eiffel, la New York se află Statuia Libertăţii, oare de ce &icirc;ntr-un oraş din Rom&acirc;nia să nu existe un simbol recunoscut &icirc;n toata lumea? Răspunsul la această &icirc;ntrebare retorică &icirc;l poate oferi doar factorii de decizie care stabilesc proiectul Rom&acirc;niei de m&acirc;ine&hellip;<br />
	Este lăudabilă iniţiativa sculptorului Ivan Jinaru de a se realiza &icirc;n Piaţa Constituţiei monumentul &ldquo;Deceneu și Dacii&rdquo; cu &icirc;nălţimea de 33 de metri - v&acirc;rsta la care Iisus a fost crucificat.<br />
	Propun ca &icirc;n cadrul acestuit proiect arhitectonic de anvergură, columna să fie &icirc;nlocuită cu o scară &ldquo;double helix&rdquo;, av&acirc;nd &icirc;n vedere multitudinea de semnificaţii, valenţele estetice şi posibilitatea de a admira panorama capitalei Rom&acirc;niei.<br />
	Exemplificare&nbsp; prin&nbsp; imagini: &nbsp;<br />
	&nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;<a href="http://forum.portal.edu.ro/uploads/post-105-1428250585.jpg"> http://forum.portal.edu.ro/uploads/post-105-1428250585.jpg</a></p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=103687" style="width: 469px; height: 509px;" /></p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55715/fizica-online</guid>
	  <pubDate>Mon, 20 Apr 2015 08:55:20 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55715/fizica-online</link>
	  <title><![CDATA[Fizică online]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	&Icirc;n mecanica clasică, elaborată de Isaac Newton (1643-1727),&nbsp; se consideră că timpul curge uniform, &icirc;ntr-un singur sens - din&nbsp; trecut, prin prezent, spre viitor - iar spaţiul este tridimensional, omogen şi izotrop.<br />
	&nbsp; Mecanica se divide &icirc;n cinematică (studiază tipurile de mişcare), dinamică (studiază acţiunea forţelor asupra mişcării corpurilor) şi statică (studiază echilibrul mecanic). Pentru a analiza mişcarea unui corp se alege un sistem de referinţă(SR), alcătuit dintr-un corp de referinţă(reper), o riglă pentru măsurarea distanţelor şi un ceasornic pentru măsurarea timpului.<br />
	Vă invit, stimaţi cititori, să accesaţi<br />
	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2428117">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2428117</a> .</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55610/sinteze-de-fizica-cristalelor-aplicatii-in-electronica</guid>
	  <pubDate>Sat, 11 Apr 2015 09:27:15 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55610/sinteze-de-fizica-cristalelor-aplicatii-in-electronica</link>
	  <title><![CDATA[Sinteze de fizica cristalelor. Aplicaţii în electronică]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Fizica cristralelor este un domeniu important al ştiinţei, cu implicaţii profunde &icirc;n tehnica de calcul, automatizarea proceselor de producţie şi telecomunicaţii. Spre deosebire de solidele amorfe, &icirc;n care particulele componente sunt dispuse dezordonat &icirc;n spaţiu, la cristale particulele componente&nbsp;&nbsp; sunt dispue regulat &icirc;n nodurile unei reţele cristaline.<br />
	Vă invit, stimaţi cititori, să accesaţi:</p>
<p>	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2426746">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2426746</a></p>
<p>	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2426327">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2426327</a></p>
<p>
	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2426724">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2426724</a><br />
	&nbsp;</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55558/sinteze-de-teoria-relativitatii</guid>
	  <pubDate>Tue, 07 Apr 2015 15:44:06 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55558/sinteze-de-teoria-relativitatii</link>
	  <title><![CDATA[Sinteze de teoria relativităţii]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Spre deosebire de legile mecanicii clasice, care &icirc;şi păstrează forma &icirc;n toate sistemele de referinţă inerţiale, legile electromagnetismului nu sunt invariante faţă de transformările lui Galilei, adică depind de mişcarea SR inerţiale.&nbsp; &Icirc;ncă din secolul al XIX-lea s-a &icirc;ncercat să se determine prin mijloace optice mişcarea unui SR&nbsp; inerţial, &icirc;nsă rezultatele au fost negative.<br />
	&nbsp; S-a constatat experimental că viteza luminii &icirc;n vid nu depinde de mişcarea sursei sau a observatorului, fapt care contrazice legea clasică de compunere a vitezelor. Astfel a apărut &icirc;n fizică necesitatea elaborării unei teorii generale care să abordeze corect mişcarea corpurilor, nu numai la viteze mici, ci şi la viteze apropiate de viteza luminii &icirc;n vid. Experienţa lui Fizeau, experienţa lui Michelson-Morley şi experienţa lui Kaufmann au jucat un rol hotăr&acirc;tor &icirc;n elaborarea teoriei relativităţii restr&acirc;nse de către&nbsp; fizicianul german Albert Einstein(1879 -1955).<br />
	Vă invit, stimaţi cititorori, să accesaţi:<br />
	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2425900">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2425900</a><br />
	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2425605">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2425605</a></p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55493/sinteze-de-fizica-nucleara</guid>
	  <pubDate>Sun, 05 Apr 2015 10:39:58 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55493/sinteze-de-fizica-nucleara</link>
	  <title><![CDATA[Sinteze de fizică nucleară]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Este fascinant pentru fiinţa umană să pătrundă cu g&acirc;ndirea &icirc;n domeniul structurii intime a materiei, să formuleze ipoteze&nbsp; &icirc;n abordarea teoretică&nbsp; şi apoi să le verifice experimental. Conform <em><strong>modelului protono-neutronic</strong></em> (Heisenberg, Ivanenko, Tamm, 1932), nucleul atomic este format din Z protoni şi (A-Z) neutroni, A fiind numărul de masă, iar Z numărul atomic.<br />
	Vă invit, stimaţi cititori, să accesaţi:<br />
	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2425345">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2425345</a><br />
	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2425215">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2425215</a> .</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55462/sinteze-de-fizica-atomului</guid>
	  <pubDate>Fri, 03 Apr 2015 08:24:04 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55462/sinteze-de-fizica-atomului</link>
	  <title><![CDATA[Sinteze de fizica atomului]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Informaţii importante despre structura substanţei se pot obţine prin analiza radiaţiilor pe care le produce. Schimbul de energie &icirc;ntre constituenţii substanţei (atomi, molecule) şi c&acirc;mpul electromagnetic se face sub forma unui ansamblu de radiaţii cunoscut sub numele de spectru. Spectrele pot fi de emisie sau de absorbţie, după cum sistemele atomice şi moleculare&nbsp; cedează, respectiv primesc energie din exterior. Analiza spectrelor se face cu ajutorul aparatelor spectrale.<br />
	&nbsp; &Icirc;n&nbsp; principiu, un&nbsp; aparat spectral se&nbsp; compune&nbsp; dintr-o&nbsp; sursă spectrală care&nbsp; luminează&nbsp; o&nbsp; fantă &icirc;ngustă, care este &nbsp; situată &icirc;n planul focal al unui colimator (lentilă sau sistem de lentile convergent), un dispozitiv de dispersie (prismă sau&nbsp; reţea&nbsp; optică), proiectorul&nbsp; rigletei (lentilă&nbsp; sau sistem&nbsp; de&nbsp; lentile&nbsp; prevăzut cu o scală gradată, la care se adaugă&nbsp; şi sistemul de vizualizare( la spectroscop), &icirc;nregistrare(la spectrograf) sau măsurare(la spectrometru).<br />
	&nbsp; Fasciculul de radiaţie emis de o sursa optică este transformat &icirc;ntr-un fascicul paralel de către colimator şi descompus &icirc;n radiaţiile monocromatice componente de către dispozitivul de dispersie. Spectrul rezultat este analizat simultan cu imaginea rigletei produsă de proiector, sau este raportat la un spectru de referinţă (de exemplu cel al Fe) pentru a localiza liniile spectrale. Fiecare linie spectrală reprezintă, de fapt, imaginea fantei produsă de aparatul spectral pentru o anumită componentă monocromatică a spectrului.<br />
	&nbsp; Aparatele spectrale pot fi de tipul spectroscoapelor, spectografelor sau spectometrelor, după cum se folosesc&nbsp; ca&nbsp; receptori&nbsp; de&nbsp; radiaţie,&nbsp; ochiul&nbsp; uman, plăcile&nbsp; fotografice, respectiv&nbsp; sisteme&nbsp; electrice&nbsp; de&nbsp; măsurare(celula fotoelectrică, fotomultiplicatorul).<br />
	Vă invit, stimaţi cititori, să accesaţi:<br />
	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2424793">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2424793</a><br />
	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2424186">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2424186</a></p>
<p>
	&nbsp;</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55393/sinteze-de-fizica-cuantica</guid>
	  <pubDate>Wed, 01 Apr 2015 09:11:31 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/55393/sinteze-de-fizica-cuantica</link>
	  <title><![CDATA[Sinteze de fizică cuantică]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Fenomenele fizice din&nbsp; microcosmos &icirc;n care se manifestă aspectul corpuscular al luminii(efectul fotoelectric, efectul Compton, emisia şi absorbţia radiaţiei de către substanţă), comportarea ondulatorie a microparticulelor şi cuantificarea mărimilor fizice, &icirc;n particular a energiei, sunt fenomene care nu pot fi explicate riguros &icirc;n cadrul fizicii clasice, ci&nbsp; doar al <em><strong>fizicii cuantice</strong></em> - teorie modernă care a marcat secolul al XX-lea&nbsp; prin schimbări fundamentale &icirc;n demersul cognitiv al fiinţei umane.<br />
	Vă invit, stimaţi cititori, să accesaţi:<br />
	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2423574">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2423574</a><br />
	<a href="http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2422603">http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&amp;type=post&amp;id=2422603</a> .</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>
	</channel>
</rss>