<?xml version='1.0'?>

<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"  >
	<channel>
		<title><![CDATA[iTeach: Blog Vasile Tudor]]></title>
		<link>https://iteach.ro:443/pg/blog/vasile.tudor/archive/1706738400/1709244000?view=rss</link>
				
	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/154428/ziua-martisorului</guid>
	  <pubDate>Fri, 01 Mar 2024 09:46:44 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/154428/ziua-martisorului</link>
	  <title><![CDATA[Ziua Mărțișorului]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	&Icirc;n rotația anotimpurilor, primăvara &icirc;nseamnă un nou &icirc;nceput &icirc;n renașterea &icirc;ntregii naturi, dar și a speranțelor la fericire, a primenirii &icirc;n frumos și a credinței din sufletul ființei umane.<br />
	Inițial,&nbsp; anul&nbsp; la&nbsp; romani&nbsp; &icirc;ncepea&nbsp; cu&nbsp; luna&nbsp; martie, p&acirc;nă&nbsp; &icirc;n anul&nbsp; 45 &icirc;. Hr.,&nbsp; c&acirc;nd &icirc;mpăratul&nbsp; Iuliu Cezar a introdus calendarul&nbsp; iulian, &icirc;n care anul &icirc;ncepe&nbsp; la&nbsp; 1 ianuarie.&nbsp;<br />
	&nbsp; Este semnificativ faptul că &icirc;nceputul primăverii este asociat la rom&acirc;ni cu tradiția oferirii de mărțișoare, care reprezintă simboluri străvechi cu rol de talisman apărute &icirc;n spațiul european la civilizația daco-tracică, &icirc;n care noul an &icirc;ncepea la 1 martie, c&acirc;nd era&nbsp; sărbătorit zeul Marsyas Silen, inventatorul fluierului, al cărui cult este legat de glia maternă şi renașterea naturii.<br />
	Dacii purtau la g&acirc;t amulete confecționate din pietricele roșii și albe, culorile fiind&nbsp; asociate cu s&acirc;ngele, respectiv claritatea apelor.<br />
	&nbsp;&nbsp; &Icirc;n anul 2017, Mărţişorul a intrat pe lista selectă a patrimoniului imaterial UNESCO, fiind aprobat dosarul depus de Rom&acirc;nia alături de alte trei ţări - Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova.</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=154425" style="width: 233px; height: 217px;" /><br />
	&nbsp; Pentru a sublinia faptul că simbolistica lunii martie se află sub semnul feminin, se menționează următoarele repere istorice:<br />
	- sărbătoarea cunoscută sub denumirea de Hilaria, din Roma antică, &icirc;n care, timp de trei zile (15-18 martie), participanții aduceau omagii zeiței Cybele, mama zeilor;<br />
	- sărbătoarea de primăvară din Grecia antică, pusă sub semnul zeiței Rhea, soția lui Cronos și mama tuturor zeilor din Olimp;<br />
	- celebrarea &icirc;n Anglia anilor 1600 a S&acirc;mbetei Mamelor pentru a cinsti &icirc;n postul Paștelui pe ființele care dau viață pruncilor;<br />
	- data de 8 martie 1975, c&acirc;nd Organizația Națiunilor Unite a sărbătorit pentru prima dată Ziua Internațională a Femeii &icirc;n cadrul Anului Internațional al Femeii. Perioada 1976 &ndash; 1985 a fost declarată Deceniul Internațional al Femeii, &icirc;n care ONU a propus ca toate țările să adopte data de 8 martie ca zi pentru drepturile femeii.<br />
	&nbsp; &Icirc;n&nbsp; rotația anilor, să vă bucurați, stimate colege, de sănătate, fericire,&nbsp; vise &icirc;mplinite&nbsp; și multă iubire!&nbsp; Vă doresc ca anul 2024 să reprezinte &icirc;n viața dvs. un magnific portativ muzical, iar cele 366 de zile să fie notele muzicale ale celei mai frumoase melodii despre iubire, credință și speranțe &icirc;mplinite.&nbsp; Mult succes &icirc;n activitatea profesională și tot binele din lume!</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=154427" style="width: 380px; height: 286px;" /></p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/154192/marturisire</guid>
	  <pubDate>Mon, 26 Feb 2024 04:25:06 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/154192/marturisire</link>
	  <title><![CDATA[Mărturisire]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &Icirc;n condițiile unei explozii informaționale fără precedent și a unei dinamici sociale profunde, se impune selectarea&nbsp; cunoștințelor științifice esențiale&nbsp; și formarea competențelor de bază care asigură&nbsp; integrarea&nbsp; &icirc;n societate a tinerilor.<br />
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Pentru ca absolvenții unei instituții de &icirc;nvățăm&acirc;nt să aibă&nbsp; succes pe piața concurențială a muncii, se impune reg&acirc;ndirea strategiilor educaționale și adaptarea permanentă la nevoile sociale a conținutului programelor școlare.<br />
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Dacă raţiunea va triumfa, atunci civilizaţia mileniului trei va aparţine culturii, &icirc;n care&nbsp; progresul științific, tehnic şi tehnologic va marca&nbsp; profund&nbsp; rolul şi statutul omului pe Terra.<br />
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &Icirc;ntr-o societate a cunoașterii, se va schimba modul de g&acirc;ndire și de acțiune umană, creativitatea fiind o posibilitate veritabilă&nbsp; de manifestare sub semnul valorilor perene de bine, frumos, dreptate și adevăr.<br />
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Mă bucur, stimați colegi, că, &icirc;n februarie 2024, lucrările proprii postate pe&nbsp; Academia.edu au depășit 11 000 de vizualizări.</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=154191" style="width: 417px; height: 217px;" /></p>
<p>	<a href="http://www.academia.edu/38365544/Sinteze_de_fizica">http://www.academia.edu/38365544/Sinteze_de_fizica</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/38179751/Structura_elementara_a_materiei">http://www.academia.edu/38179751/Structura_elementara_a_materiei</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/39283365/Sinteze_de_astronomie">http://www.academia.edu/39283365/Sinteze_de_astronomie</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/111785288/Evolutia_genetica_a_vietii">http://www.academia.edu/111785288/Evolutia_genetica_a_vietii</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/49847851/Sinteze_de_stiinta">http://www.academia.edu/49847851/Sinteze_de_stiinta</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/39159492/Retrospectiva_in_stiinta">http://www.academia.edu/39159492/Retrospectiva_in_stiinta</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/41108286/Cunoasterea_de_maine">http://www.academia.edu/41108286/Cunoasterea_de_maine</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/113683003/Orizontul_stiintei">http://www.academia.edu/113683003/Orizontul_stiintei</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/114686881/Planeta_pe_care_traim">http://www.academia.edu/114686881/Planeta_pe_care_traim</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/88284973/Peregrinari_prin_genetica">http://www.academia.edu/88284973/Peregrinari_prin_genetica</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/112701382/Tehnica_si_tehnologia_informatiei">http://www.academia.edu/112701382/Tehnica_si_tehnologia_informatiei</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/113570370/Miracolul_vietii_pe_Terra">http://www.academia.edu/113570370/Miracolul_vietii_pe_Terra</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/39121264/Sinteze_de_istorie_universala">http://www.academia.edu/39121264/Sinteze_de_istorie_universala</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/39210034/Sinteze_de_religie">http://www.academia.edu/39210034/Sinteze_de_religie</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/50093435/Cu_credinta_in_suflet">http://www.academia.edu/50093435/Cu_credinta_in_suflet</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/112308785/Reflectii_din_2023">http://www.academia.edu/112308785/Reflectii_din_2023</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/103491068/Ziceri_pentru_minte_si_suflet">http://www.academia.edu/103491068/Ziceri_pentru_minte_si_suflet</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/114332511/Invataturi_pentru_urmasi">http://www.academia.edu/114332511/Invataturi_pentru_urmasi</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/39277222/Monografia_comunei_Dragalina">http://www.academia.edu/39277222/Monografia_comunei_Dragalina</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/39282752/Dictionar_multilingv">http://www.academia.edu/39282752/Dictionar_multilingv</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/41711645/Romania_fascinanta">http://www.academia.edu/41711645/Romania_fascinanta</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/45387076/Repere_din_literatura_romana">http://www.academia.edu/45387076/Repere_din_literatura_romana</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/45186155/Repere_din_istoria_romanilor">http://www.academia.edu/45186155/Repere_din_istoria_romanilor</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/45069597/Evolutia_omenirii">http://www.academia.edu/45069597/Evolutia_omenirii</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/40737824/Esenta_fiintei_umane">http://www.academia.edu/40737824/Esenta_fiintei_umane</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/41103493/Devenirea_umana">http://www.academia.edu/41103493/Devenirea_umana</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/40362434/Trepte_spre_adevar">http://www.academia.edu/40362434/Trepte_spre_adevar</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/38736910/Orizontul_cunoasterii_Existentei">http://www.academia.edu/38736910/Orizontul_cunoasterii_Existentei</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/38212537/Teoria_unitara_a_Existentei">http://www.academia.edu/38212537/Teoria_unitara_a_Existentei</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/38078437/Teoria_dipolilor_vortex">http://www.academia.edu/38078437/Teoria_dipolilor_vortex</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/38212810/Dualitatea_Existentei.docx">http://www.academia.edu/38212810/Dualitatea_Existentei.docx</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/106346050/In_cautarea_antimateriei">http://www.academia.edu/106346050/In_cautarea_antimateriei</a></p>
<p>
	<a href="http://www.academia.edu/49413054/Orizonturi_euristice">http://www.academia.edu/49413054/Orizonturi_euristice</a></p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/153711/ziua-lui-brancusi</guid>
	  <pubDate>Mon, 19 Feb 2024 08:52:02 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/153711/ziua-lui-brancusi</link>
	  <title><![CDATA[Ziua lui Brâncuși]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	<strong>Constantin Br&acirc;ncuși</strong> reprezintă o personalitate artistică de seamă care a contribuit la &icirc;nnoirea viziunii plastice și a formelor de exprimare &icirc;n sculptura contemporană, trec&acirc;nd de la reprezentarea figurativă a realității la surprinderea esenței lucrurilor.</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;&nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=153708" style="width: 606px; height: 381px;" /></p>
<p>
	&nbsp; &nbsp;S-a născut la 19 februarie 1876, la Hobița, județul Gorj, fiind&nbsp; al șaselea copil&nbsp; &icirc;n familia Mariei și a lui Radu Nicolae Br&acirc;ncuși.<br />
	&nbsp; A urmat școala primară la Peștișani&nbsp; și Brădiceni, după care s-a &icirc;nscris la Școala de Arte și Meserii din Craiova, pe care a absolvit-o &icirc;n anul 1898.&nbsp; S-a mutat la București unde a urmat Școala de Belle-Arte, remarc&acirc;ndu-se ca student prin realizarea unor lucrări artistice, precum:&nbsp; Bustul lui Vitellius,&nbsp; Capul lui Laocoon,&nbsp; Studiu,&nbsp; Ecorșeu.<br />
	&nbsp; Prima comandă pentru un monument public a primit-o &icirc;n 1903, c&acirc;nd i s-a cerut să realizeze bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din București.<br />
	&nbsp; &Icirc;n anul 1904, Constantin Br&acirc;ncuși, după ce și-a luat rămas bun de la mama sa,&nbsp; a plecat spre Paris, trec&acirc;nd prin Budapesta, Viena și M&uuml;nchen,&nbsp; a călătorit&nbsp; pe jos prin Bavaria și Elveția p&acirc;nă la Langres, &icirc;n Franța, &icirc;nsă l&acirc;ngă&nbsp; Lun&eacute;ville&nbsp; a fost surprins de o ploaie torențială și s-a &icirc;mbolnăvit de pneumonie,&nbsp; fiind nevoit să-și continue drumul cu trenul.&nbsp;<br />
	&nbsp; &Icirc;n anul 1905 a fost admis la prestigioasa &Eacute;cole Nationale Sup&eacute;rieure des Beaux-Arts și a lucrat &icirc;n atelierul lui Antonin Merci&eacute; p&acirc;nă &icirc;n 1906, c&acirc;nd, ating&acirc;nd limita de v&acirc;rstă, părăsește școala.<br />
	&nbsp; &Icirc;n luna ianuarie a anului 1907, a fost angajat de Rodin ca practician, dar, convins&nbsp; că &bdquo;La umbra marilor copaci nu crește nimic&rdquo;, a lucrat puțin timp, prefer&acirc;nd să &icirc;nchirieze un spațiu pe strada Montparnasse, unde și-a&nbsp; amenajat&nbsp; atelierul propriu.<br />
	Esența&nbsp; sufletului rom&acirc;nesc a fost exprimată prin artă de către Constantin Br&acirc;ncuși &icirc;n ansamblul monumental &ldquo;Calea Eroilor&rdquo; de la T&acirc;rgu Jiu, av&acirc;nd aliniate pe direcția mișcării Soarelui - de la răsărit la amurg, pe o axă de 1275 metri &ndash; Coloana Infinitului, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii.<br />
	&nbsp; Aceste opere magnifice, unice &icirc;n lume, au fost&nbsp; realizate de genialul sculptor &icirc;n perioada&nbsp; 1935-1938, pentru a cinsti memoria eroilor Gorjului care s-au jertfit &icirc;n războiul de &icirc;ntregire a patriei dintre anii 1916-1918, proiectul fiind finanțat de Liga Națională a Femeilor Gorjene.&nbsp;<br />
	&nbsp; Pe&nbsp; Calea Eroilor se află și Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, lăcașul sf&acirc;nt fiind construit &icirc;ntre anii 1927 și 1938 de către arhitecții Ion Antonescu, Anghel Păunescu și Iulius Doppellreiter pe locul unei biserici ridicate &icirc;n 1777.<br />
	&nbsp;&nbsp; Drama unei&nbsp; familii afectate de război este surprinsă magistral &icirc;n ansamblul monumental prin succesiunea a trei momente din viața unui&nbsp; membru devenit erou, și anume: secvența trăirii emoționale intense la Masa Tăcerii, despărțirea de cei dragi la Poarta Sărutului, respectiv călătoria pe verticală către cer și eternitate a sufletului celui căzut la datorie.</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;&nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=153710" style="width: 607px; height: 317px;" /></p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; De remarcat că activitatea creatoare a lui Br&acirc;ncuși a atins cote maxime p&acirc;nă &icirc;n anul 1940, perioadă &icirc;n care a realizat și alte opere valoroase precum cele din ciclul Pasărea &icirc;n văzduh, ciclul Ovoidului și sculpturile &icirc;n lemn.<br />
	&nbsp;&nbsp; Marele artist a participat la cele mai importante expoziții de sculptură din Franța, Elveția, Olanda, Anglia și SUA. &Icirc;n cadrul unor expoziții colective din Paris și București a inaugurat ciclurile: Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany.<br />
	&nbsp;&nbsp; Numeroase lucrări ale lui Br&acirc;ncuși se află la&nbsp; Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Este regretabil că autoritățile rom&acirc;ne au refuzat oferta lui Br&acirc;ncuși de a lăsa moștenire Rom&acirc;niei toate lucrările&nbsp; nev&acirc;ndute și uneltele sale.<br />
	&nbsp; Constantin Br&acirc;ncuși a murit &icirc;n data de 16 martie 1957, la ora 2 dimineața,&nbsp; fiind&nbsp; &icirc;nmorm&acirc;ntat &icirc;n cimitirul Montparnasse din Paris. &Icirc;nainte de trecerea &icirc;n veșnicie, a mărturisit: &bdquo;Mor cu inima &icirc;ntristată pentru că nu mă pot &icirc;ntoarce &icirc;n țara mea&rdquo;.</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/152932/planeta-pe-care-traim</guid>
	  <pubDate>Sat, 10 Feb 2024 07:17:00 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/152932/planeta-pe-care-traim</link>
	  <title><![CDATA[Planeta pe care trăim]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Păm&acirc;ntul reprezintă leagănul și suportul vieții &icirc;n Sistemul solar, această magnifică&nbsp; planetă care poartă omenirea &icirc;n istorie fiind cea mai densă și cea mai mare dintre cele patru planete telurice.<br />
	&nbsp;&nbsp; Cercetătorii consideră că viaţa a apărut &icirc;n urmă cu circa 3,6 miliarde de ani, la &icirc;nceputul erei precambriene, c&acirc;nd au existat condiţii de mediu favorabile pentru sinteza abiogenă a primelor gene care conţin programe genetice de structurare a materiei vii.<br />
	Desprinderea omului din r&acirc;ndul antropoidelor superioare este plasată &icirc;n Cuaternar, ultima și cea mai scurtă perioadă geologică din istoria Păm&acirc;ntului,&nbsp; de aproximativ 2,58 milioane de ani, &icirc;n care au apărut glaciațiunile G&uuml;nz, Mindel, Riss și W&uuml;rm.<br />
	Viața pe Terra se află sub semnul&nbsp; Soarelui, care este sursa cosmică de energie primară, radiațiile solare put&acirc;ndu-se transforma &icirc;n diverse alte forme de energie terestră regenerabilă: fotochimică, fotoelectrică,&nbsp; termică sau mecanică, &icirc;n particular &icirc;n energie eoliană și hidraulică.<br />
	&nbsp; Soarele s-a format &icirc;n urmă cu circa 5 miliarde de ani şi va mai străluci pe cer &icirc;ncă at&acirc;ţia ani, perioadă mai mult dec&acirc;t suficientă pentru ca omenirea să atingă culmi nebănuite de progres științific, tehnic şi tehnologic, să&nbsp; cucerească spaţiul cosmic dincolo de Sistemul solar şi să&nbsp; populeze planete din alte sisteme stelare.</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;&nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=152927" style="width: 552px; height: 267px;" /><br />
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;&nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=152929" style="width: 552px; height: 262px;" /><br />
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;&nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=152931" style="width: 552px; height: 256px;" /></p>
<p>	Cei interesați de conținutul integral al lucrării &ldquo;Planeta pe care trăim&rdquo; pot accesa legătura web&nbsp;&nbsp;<br />
	<a href="http://www.academia.edu/114686881/Planeta_pe_care_traim">http://www.academia.edu/114686881/Planeta_pe_care_traim</a></p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/152335/ziua-ursului</guid>
	  <pubDate>Fri, 02 Feb 2024 08:05:05 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/152335/ziua-ursului</link>
	  <title><![CDATA[Ziua Ursului]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Ziua de 2 februarie este cunoscută &icirc;n popor sub diverse denumiri: Stretenia, T&acirc;rcolitul viilor, Filipii de iarnă, Martinii de iarnă, Martinul cel Mare, Ziua Ursului etc.&nbsp;<br />
	&nbsp;&nbsp; Se spune că, la 2 Făurar, ursul iese din b&acirc;rlog şi se plimbă &icirc;mprejur, &icirc;nvior&acirc;ndu-se după&nbsp; perioada de amorțeală. Dacă este Soare şi &icirc;şi vede umbra, atunci intră din nou &icirc;n b&acirc;rlog să-și continue hibernarea &icirc;ncă şase săptăm&acirc;ni, căci chiar at&acirc;t mai ţine iarna; iar dacă nu-şi vede umbra, atunci răm&acirc;ne afară, deși vremea este&nbsp; ur&acirc;tă,&nbsp; comportamentul său reprezintă un semn că&nbsp; iarna se &icirc;ntrerupe pentru a face loc primăverii.&nbsp;<br />
	&nbsp;&nbsp;&Icirc;n credința și &icirc;nțelepciunea populară, Dumnezeu a potrivit evenimentele vieții astfel &icirc;nc&acirc;t după rău vine&nbsp; binele, după ur&acirc;t urmează frumosul, iar suferința nedreptății se corectează prin justiția divină.</p>
<p>
	&nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=152339" style="width: 492px; height: 412px;" /><br />
	&nbsp; Tradiţia rom&acirc;nească cu ursul care prevestește vremea seamănă cu cea a marmotei din SUA, fiind celebră marmota Phil din orașul american Punxsutawney, care a prezis &icirc;n anul 2020 c&acirc;nd se va &icirc;ncheia iarna.<br />
	&nbsp; Chiar dacă această poveste frumoasă ar avea un s&acirc;mbure de adevăr, rolul de meteorolog al lui &bdquo;Moș Martin&rdquo; ar trebui adaptat la noile condiții de &icirc;ncălzire globală a climei.<br />
	&nbsp; Să nu se uite că omul a contribuit din plin la poluarea mediului &icirc;nconjurător și la afectarea echilibrelor ecologice biosferă, deci trebuie să-și schimbe modul de g&acirc;ndire și de&nbsp; acțiune, precum și relaționarea cu Terra, magnifica planetă care poartă omenirea &icirc;n istorie.</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp;<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=152334" style="width: 473px; height: 468px;" />&nbsp;Ocrotiți Terra!</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Vasile Tudor</dc:creator>
	  	  	</item>
	</channel>
</rss>