Peregrinări la orizontul cunoașterii

Vasile Tudor — Sun, 29 Dec 2024 15:51:25 +0200

Te invit, stimate coleg, la peregrinări imaginare prin universul fascinant al științei, având la dispoziție, ca ghizi de selectare a informațiilor și reflecție, teoria dipolilor vortex împreună cu “prietenii veritabili ai înțelepciunii proprii”– rațiunea, analiza critică și imaginația creatoare.

Pentru cei interesați de enigmele Existenței, surprizele apar atunci când ajung la frontierele cunoașterii științifice și filosofice.
http://www.academia.edu/126022142/Explorari_la_orizontul_cunoasterii

Peregrinări prin enigmele Existenței

Vasile Tudor — Wed, 04 Dec 2024 17:54:20 +0200

În curgerea ireversibilă a timpului – din trecut, prin prezent, spre viitor – când te afli la frontierele cunoașterii, trebuie să privești dincolo de orizont.
Te invit, stimate coleg, într-o călătorie imaginară prin enigmele Existenței, având ca ghizi teoria dipolilor vortex împreună cu “prietenii veritabili” ai înțelepciunii proprii: rațiunea, analiza critică și imaginația creatoare.
http://www.academia.edu/126022142/Explorari_la_orizontul_cunoasterii

Încotro?!

Vasile Tudor — Tue, 03 Dec 2024 03:16:32 +0200

Este posibil să asistăm în deceniile următoare la trecerea omenirii într-o nouă epocă istorică, cea a psiho-informaticii, în care inteligența ființei umanei va beneficia de oportunitățile high tech (abreviere de la high technology = înaltă tehnologie), pe măsura utilizării inteligenței artificiale (software și încorporată), digitalizării (transformării informațiilor într-un format digital) și implementării tehnologiei 5G (viteza conexiunilor poate ajunge la 10 Gbps).
Acești vectori ai dezvoltării au un impact deosebit asupra procesării și schimbului de informații, modului de acțiune și de gândire, progresului cercetării fundamentale și aplicative, managementului instituțiilor și organizării societății, manifestării democrației și creșterii calității vieții, utilizării eficiente și echitabile a resurselor naturale, protecției mediului înconjurător și prevenirii dezastrelor naturale, conservării biodiversității și echilibrelor ecologice, asigurării păcii și securității pe Terra etc.
Mediul online a devenit vital pentru ființa umană după apariția și dezvoltarea Internetului, această fascinantă rețea mondială de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate care sunt interconectate conform protocoalelor de comunicare “Transmission
Control Protocol” și “Internet Protocol”, numite împreună “stiva TCP/IP”.
Precursorul Internetului este Arpanet, prima rețea de computere interconectate creată în 1965 de Ministerul Apărării din SUA prin “Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare” (DARPA - Defence Advanced Research Projects Agency ).
Un rol esențial în accesarea colecției vaste de informații din Internet îl are “world wide web” (www sau web), bazele acestei aplicații fiind concepute în 1989 de către Tim Berners-Lee, cercetător la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) care a creat limbajul de programare HTLM (Hyper Text Markup Language - limbaj de marcare a hipertextului).
Aplicația web s-a dezvoltat rapid după 1993, anul când NCSA (National Center for Supercomputing Applications) din SUA a lansat browserul Mozaic - bazat pe o interfață grafică de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare şi simplu de folosit. De la 130 de servere web existente în 1993, s-a ajuns după numai un an la circa 11 500.
În traducere “world wide web” înseamnă “marea pânză de păianjen a lumii”, formulare care sugerează că navigarea pe reţeaua web se face prin intermediul unor multitudini de legături hipertext şi hipermedia.
Fiecare pagină web este identificată prin adresa unică URL (prescurtarea de la “uniform resource locator”). Atunci când utilizatorul dă clic de mouse pe cuvinte sau pe imagini marcate, ajunge automat în altă locaţie pe web. Prin introducerea browserelor web s-a simplificat şi mai mult accesarea documentelor hiperlegate.
   Internetul poate fi regândit și dezvoltat permanent sub semnul valorilor de bine, frumos, dreptate și adevăr, pentru schimbul de informații la nivel planetar prin social media, găzduire web (web hosting), poștă electronică (e-mail), comerţ electronic (e-commerce), telemuncă, dicționare și enciclopedii online, votare online, site-uri pentru relaționarea și promovarea obiectivelor unor organizații mondiale, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Clubul de la Roma și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Inteligența artificială poate fi utilizată pe Internet pentru descoperirea unor nereguli pe baza legii lui Benford, care reprezintă o regulă statistică conform căreia, într-un set de numere generat natural, distribuția frecvenței primei cifre este descrisă printr-o relație logaritmică
F(n) = lg [(n+1)/n] = lg (n+1) – lg (n), unde F(n) este frecvența cifrei n, iar lg este notația pentru logaritmul zecimal. Desigur, un utilizator neonest de Internet, care comite fraude multiple, va genera un set de numere, fără să fie respectată legea distribuției lui Benford.
   Astfel pot fi identificate activității online de propagandă, manipulare sau dezinformare prin intermediul unor “ferme de troli” - grupuri organizate de “postaci” care crează conturi false pe rețele sociale, folosindu-se uneori de de “bots” (aplicații software capabile să realizeze rapid sarcini simple, dar repetitive) și chiar de inteligența artificială.
Campanile electorale arată că votul se câștigă prin dezbateri bazate pe rațiune de proiecte și programe ale candidaților, dar și prin transmiterea pe rețelele de socializare a unor combinații de emoție, surpriză și umor, cu mesaje țintite bazate pe temerile și dorințele cetățenilor.
Un mesaj elocvent, generat de nemulțumirile românilor față de clasa politică, a fost dat la alegerile prezidențiale din 2024, turul I fiind câștigat de Călin Georgescu, un candidat independent promovat cu prioritate pe rețeaua de socializare Tik Tok. Scrutinul a fost pus sub semnul întrebării, considerându-se implicarea unor “actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”. S-a ajuns la un scandal fără precedent, evenimentele fiind comentate pe larg de mass-media românească și cea internațională.
Prin alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, au intrat în Parlamentul României: Partidul Social Democrat (PSD, orientare globalistă), Aliamța pentru Unirea Românilor(AUR, orientare suveranistă), Partidul Național Liberal (PNL, orientare globalistă), Uniunea Salvați România (USL, orientare globalistă), Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR, orientare globalistă), Partidul Oamenilor Tineri (POT, orientare suveranistă), Partidul S.O.S. România (orientare suveranistă).
          Șefa Parchetului European, Laura Codruţa Kövesi, a avertizat despre impactul campaniilor de dezinformare asupra democrației: ”Societățile noastre democratice sunt vizate de campanii de dezinformare vicioase. Cea mai mare problemă nu este faptul că aceste campanii sunt difuzate la o scară care nu a fost observată niciodată. Cea mai mare problemă este că acestea încearcă să submineze însăși capacitatea noastră de a distinge adevăratul de fals. […] Și nu, îmi pare   rău, dar spunând că “pământul este plat” nu este doar o opinie. Cuvintele contează, adevărul contează! Dacă pierdem claritate cu privire la acest aspect, nu numai că devenim “jucăriile manipulatorilor” care sunt ținte ușoare ale campaniilor de dezinformare elaborate, dar pierdem chiar baza a ceea ce permite democrația și statul de drept în primul rând: încrederea noastră în raționalitate ca mijloc de interpretare și organizare a lumii în care trăim”.
Pentru a preveni “șocul viitorului” provocat de atacuri cibernetice și de poluarea informațională prin intermediul unor componente mass-media, se impun noi reglementări de către decidenți, fără să fie afectată libertatea de exprimare a cetățenilor onești.
Pe site-ul Comisiei Europene se menționează: “Platformele online au adus avantaje semnificative pentru consumatori și inovație, precum și eficiențe pe scară largă pe piața internă a Uniunii Europene. Aceste platforme online facilitează tranzacțiile transfrontaliere în interiorul și în afara Uniunii și deschid oportunități de afaceri complet noi pentru o varietate de întreprinderi și comercianți europeni, facilitând extinderea acestora și accesul la noi piețe. Deși noile servicii, tehnologii și modele de afaceri au adus multe oportunități în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni, ele au creat, de asemenea, noi riscuri pentru cetățeni și societate în general, expunându-i la o nouă gamă de bunuri, activități sau conținut ilegal.”
În “Strategia digitală europeană” se urmărește implementarea pe întreg teritoriul UE a unui set unic de norme, format din Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) și Actul legislativ privind piața digitală (DMA), având două obiective principale:
1. Crearea unui spațiu digital mai sigur, în care drepturile fundamentale ale tuturor utilizatorilor de servicii digitale să fie respectate.
2. Stabilirea unor condiții de concurență echitabile pentru a stimula inovarea, creșterea economică și competitivitatea, atât pe piața unică europeană, cât și la nivel mondial. Obținerea adevărului de către om implică o analiză complexă, în care conceptele şi schemele de gândire trebuie abordate în cadrul logicii formale şi reevaluate la un nivel superior, și anume cel al metalogicii. În acest context, se impune aprofundarea demersului cognitiv prin raportare la scheme de probabilitate veritabile în procesarea informaţiilor şi transmiterea valorii de adevăr, ajungându-se   astfel la o logică de tip probabilistic.
La intrarea omenirii în mileniul III, trăim vremuri fără precedent, în care știința, tehnica și tehnologia au atins un înalt grad de dezvoltare, însă profilul moral al unor cetățeni a rămas afectat de mentalități și contradicții, având o evoluție lentă, uneori regresivă, pe măsură ce registrul emoțional, trăirile intense și posibilitățile de manifestare s-au diversificat.
Libertatea, înţeleasă ca unitate între cunoaştere, valorizare şi acţiune, se exprimă specific în cadrul vieţii sociale. Dacă n-ar exista libertate, omul n-ar putea fi creator de istorie, ci pur şi simplu ar deveni un mecanism banal în angrenajul social, însă nu trebuie confundată cu liberul arbitru. Libertatea individului nu înseamnă lipsa totală a constrângerilor, fiind înscrisă în normele comportamentului civilizat – centrate pe respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.
Este sugestivă afirmația lui John Stuart Mill, părintele filosofiei utilitariste: “Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celuilalt”, cu mențiunea că o reformulare justă se obține prin înlocuirea verbului “începe” cu “este încălcată”.
Democrația (în traducere „demokratia” = puterea poporului) este un regim politic în care cetățenii își exprimă voința în mod direct sau prin intermediul unor reprezentanți aleși să decidă în numele lor pentru o perioadă limitată de timp.
Un regim democratic presupune respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, pluralismul politic, separarea puterilor în stat, egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, respectarea proprietății, având ca mecanisme esențiale votul universal și suveranitatea națiunii.
Un element important al democrației este constituția, document votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, care reglementează drepturile și libertățile individului, definește politicile fundamentale și limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat, stabilește structura și sarcinile guvernului.
În cadrul democrației actuale de selectare a reprezentanților politici de către cetățeni, există două sisteme principale de vot, și anume: sistemul electoral majoritar și sistemul electoral cu reprezentare proporțională.
Sistemul electoral majoritar este întâlnit în democrații majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), având la bază ideea că, într-o democrație, guvernarea trebuie să fie fundamentată pe exprimarea voinței majorității.
Sistemul electoral cu reprezentare proporțională este caracteristic democrațiilor consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia, România), având la bază ideea că, pentru a ține seama de interesele tuturor cetățenilor, rezultatul alegerilor trebuie să reflecte cât mai fidel opțiunile electorale, astfel încât nici una din minoritățile semnificative să nu fie neglijată.
Prin voință, omul se raportează activ la lumea în care trăiește pentru promovarea unor scopuri elaborate anticipativ, succesul acestora fiind legat de claritatea obiectivelor, mobilizarea forțelor personale, perseverența în aplicarea deciziilor, susținerea și concordanța cu normele mediului socio-cultural, dar și de impactul asupra comunității din care individul face parte.
Voința socială se manifestă ca formă conştientă şi intenţionantă de autoreglare în cazul grupurilor și comunităților, atunci când vectorii voințelor individuale converg în proporție de cel puțin 50 % spre un obiectiv comun. Existența voinței sociale asigură coeziunea, orientarea și conjugarea eforturilor individuale pentru desfășurarea activităților integrate din diverse structuri organizaționale, fiind un factor esențial pentru progresul social general.
   Mecanismul psihologic al voinței sociale constă în conștientizarea la nivel individual a priorității unor interese generale și a unor obligații pe care fiecare om trebuie să și le asume pentru prosperitatea societății. La rândul său, mediul socio-cultural în care trăiește individul îi influențează conștiința și implicit atitudinea față de propria existență și lumea în care trăiește.
Evoluția omenirii este mai degrabă dialectică decât liniară, cu elemente de continuitate și discontinuitate, cu restructurări profunde și refacere pe noi nivele de organizare pe spirala istoriei. În funcţie de schimbările fundamentale la nivel politic, economic, social și cultural, istoria universală a fost împărțită în patru epoci, și anume:
• Antichitatea - de la apariţia scrierii la căderea Imperiului roman de apus ( 476 d.Hr.);
• Evul mediu - de la 476 d.Hr. la Marile descoperiri geografice (1492, descoperirea Americii);
• Epoca modernă - de la Marile descoperiri geografice la Marea Revoluţie franceză din 1789;
• Epoca contemporană - de la Marea Revoluţie franceză până astăzi.
    Datele sunt doar orientative, având în vedere că trecerea de la o epocă la alta se face prin etape intermediare care pot dura zeci sau sute de ani, în funcție de caracteristicile poporului, influențele geopolitice, zona geografică în care se află.
În raport cu ființa umană, societatea reprezintă un suprasistem cu componente oarecum similare, însă dezvoltate și integrate pe un nivel de organizare mult mai complex, având structuri pentru procesarea, transmiterea și stocarea informației, sisteme de comandă, reglare și control, surse energetice și de materii prime pentru producția bunurilor materiale necesare vieții, rețele de distribuție și transport, sisteme de protecție împotriva factorilor nocivi etc.
În această analogie, rolul celulelor din organism revine comunităților locale, informația genetică din acizii nucleici corespunde normelor morale și legislației (inclusiv constituția), conștiința de sine a omului devine conștiință colectivă, reproducerea omenirii înseamnă transfer de umanitate pe alte planete. La rândul său societatea este subsistemul cu rol esențial în evoluția biosferei, viața pe Terra manifestându-se prin totalitatea ecosistemelor formate din plante, animale și micoorganisme, aflate în permanentă interacțiune între ele și cu mediul în care trăiesc.
Referitor la structurile similare și ciclurile vieții, se pune firesc întrebarea retorică: oare suprasistemul biosferei există, dar încă nu știm, sau este în curs de formare în Galaxia noastră?...
Observație. Materia inertă este organizată în spațiu prin integrare în structuri similare - de la atomi, la sisteme planetare și galaxii – care sunt corelate cu cicluri în devenirea temporală.
Îmi exprim speranța că, prin înțelepciunea politicienilor, votarea în cunoștință de cauză și feedback bazat pe voința populară, societatea de mâine va asigura șanse egale la resurse și beneficii pentru toți locuitorii planetei, vor fi eliminate discriminările pe diverse criterii și va fi garantat accesul la prosperitate, interesele individuale și de grup vor fi armonizate cu interesele generale, vor exista mecanisme eficiente de reglare și control în politică, administrație și managementul instituțiilor, democrația va deveni o necesitate conștientizată prin respectarea firească a drepturilor și libertăților cetățenești, principiu care se extinde la dreptul internațional, pace și securitate.
Internetul oferă posibilitatea trecerii de la democrația reprezentativă la diverse forme de democrație participativă, prin exprimarea online a voinței sociale în probleme de interes major. Contradicțiile majore din comunitate vor fi rezolvate prin cosultarea prin referendum a voinței cetățenilor, rezultatul obținut având prioritate legislativă.
Observații. 1. Un exemplu pentru necesitatea regândirii sistemului judiciar este faptul că un șofer care provoacă involuntar un eveniment rutier cu consecințe negative poate fi condamnat sever în legislația actuală, dar un politician care provoacă involuntar daune majore unei comunități este posibil să rămână nepedepsit, efectul fiind grav pentru democrație; lipsa de răspundere față de lege este corelată cu lipsa meritocrației în guvernarea la nivel central și local.
2. Una din regulile interpretării dreptului este buna-credință, dar trebuie stabilite just semnificația și modul de aplicare a bunei-credințe, altfel poate deveni un paravan sub care se ascund nedreptăți.
Provocarea fundamentală în democrația actuală din România este stabilirea justă a granițelor idealului politic (acceptat pe scară largă), din care se pot deduce profilul moral, caracterul și competențele necesare reprezentanților cu potențial, care vor fi selectați prin vot pentru realizarea, în etape succesive, a proiectului de țară și a programelor de guvernare la nivel central și local, corelate între ele și cu normele Uniunii Europene, având obiective concrete (măsurabile) cu termene de finalizare, surse de finanțare și responsabilități precise.
În curgerea ireversibilă a timpului – din trecut, prin prezent, spre viitor – când te afli la frontierele cunoașterii, stimate cititorule, trebuie să privești dincolo de orizont.
“Învață din ceea ce s-a întâmplat ieri, trăiește pentru ziua de azi, speră pentru ziua de mâine. Dar cel mai important lucru este să nu te oprești din a-ți pune întrebări.”- Albert Einstein
Consider că scopul acestei lucrări a fost atins dacă ai găsit idei interesante la care să reflectezi după lecturare.
Cei interesați de conținutul integral al lucrării “Explorări la orizontul cunoașterii” pot accesa link-ul
http://www.academia.edu/126022142/Explorari_la_orizontul_cunoasterii

iTeach: Blog Vasile Tudor

Peregrinări la orizontul cunoașterii

Peregrinări prin enigmele Existenței

Încotro?!