Ziua Naţională a României a fost  pe 10 mai, în perioada 1866-1947, apoi pe 23 august,  în perioada 1948-1989, iar pe 13 iulie 1990,  Parlamentul României  a decis ca ziua de 1 decembrie să devină  zi națională şi  sărbătoare publică la români. Această opţiune are semnificaţii profunde pentru istoria României, deoarece face trimitere la  Marea Unire, consfințită prin hotărârea Marii Adunări Naţionale Constituante care s-a întrunit la Alba Iulia în dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918, când peste 1.200 de deputaţi au votat în unanimitate  unirea necondiţionată a Transilvaniei cu România.
  La actul istoric au asistat peste 150.000 de români, care şi-au manifestat bucuria împlinirii visului de  reîntregire a neamului pe graniţele vechii Dacii şi refacerea României lui Mihai Viteazu.  Este semnificativă afirmaţia episcopului Iulian Hossu: “Astăzi, prin hotărârea noastră se înfăptuiește România Mare. Una și nedespărțită. Pot fi fericiți toți românii de pe aceste plaiuri. Ne unim pe veci cu țara mamă România.”
  Intensitatea trăirii acestui eveniment istoric este exprimată sugestiv  de strigătul tânărului  din Lancrăm: “Trăiască România dodoloață!” A fost premoniţia unui copil pur care s-a adeverit în aprilie 1918, când Adunarea de la Chișinău a votat în urale revenirea Basarabiei la patria mamă.
  Proclamația de la Alba Iulia a fost consfințită juridic de către marile puteri ale vremii prin Tratatul de la Trianon din anul 1920. În anul 1922, “Ferdinand Întregitorul”, aşa cum a fost denumit de istorici, a fost încoronat  la Alba Iulia ca Rege al României Mari, în entuziasmul general  a zeci de mii de români.
  În perioada interbelică, România Întregită a avut o extindere teritorială maximă de 295.641 kilometri pătrați.  În contextul celui de-al Doilea Război Mondial, România Mare a fost dezmembrată prin Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939  şi  a ultimatumului sovietic de “retrocedare imediată a  Basarabiei şi Bucovinei de Nord” (26 iunie 1940) , precum şi a Dictatului de la Viena (30 august 1940). În prezent,  suprafaţa României este de  238.391 kilometri pătrați.
  Cu siguranţă, mândria de a aparţine unui popor cu tradiţii milenare şi o bogată zestre ereditară se poate exprima de Ziua Naţională prin primenirea sufletului  în sărbătoare, atunci când ne raportăm la  matricea devenirii noastre în cultura și civilizația europeană. Pentru a înțelege pe deplin identitatea de limbă, tradiții și neam, se face  trimitere la dorul de țară al românilor din diasporă, care sărbătoresc Ziua Națională departe de cei dragi.
Printre minunile vieții, dragi cititori, pe lângă valorile perene de bine, frumos, dreptate și adevăr, se află trăirea intensă exprimată prin verbele a sărbători, a iubi, a dărui, a crea,  a ocroti, a ierta, a spera etc.  De Ziua Națională a României, să ne împodobim sufletul cu aceste  repere morale, să ne exprimăm respectul  față de înaintași și speranțele într-un viitor mai bun pentru copiii noștri.
  Mă rog lui Dumnezeu să rămânem pentru totdeauna uniți în cuget și-n simțiri, altfel spus, spiritul românesc să nu piară niciodată din spațiul ondulat de la Dunăre, Carpați și Marea Neagră.
La mulți ani, dragi români, oriunde v-ați afla !