Întâlnire cu istoria

Vasile TudorLiceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu, Dragalina (Călărași)1 dec. 2022

Sfârșitul primului război mondial a reprezentat contextul istoric favorabil pentru unirea la patria-mamă a teritoriilor românești aflate sub stăpânire străină – Basarabia (Imperiul Țarist), Bucovina și Transilvania (Imperiul Austro-Ungar).
Ca bază a tratativelor de pace ţinute la Paris, între 1919 şi 1920, au fost acceptate propunerile făcute de T.W.Wilson (preşedintele SUA) încă de la începutul anului 1918, care prevedeau: suprimarea barierelor economice, reducerea înarmărilor, evacuarea teritoriilor străine ocupate de Puterile Centrale, principiul autodeterminării pentru formarea unor state naţionale, crearea unei Societăţi a Naţiunilor care să ofere garanţii reciproce tuturor statelor mari şi mici privind independenţa politică şi teritorială.
Anul 1918 înseamnă formarea României Mari, prin unirea cu Regatul României a Basarabiei (9 aprilie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău), a Bucovinei (28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei) şi a Transilvaniei (1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia).

Data de 1 decembrie 1918 are o semnificaţie profundă pentru istoria românilor, deoarece face trimitere la Marea Unire, adoptată prin hotărârea Marii Adunări Naţionale Constituante de la Alba Iulia, când peste 1.200 de deputaţi au votat în unanimitate unirea necondiţionată a Transilvaniei cu România.
   La actul istoric au asistat peste 150.000 de români, care şi-au manifestat bucuria împlinirii visului de reîntregire a neamului pe graniţele vechii Dacii şi refacerea teritoriului peste care a domnit Mihai Viteazul. Este semnificativă afirmaţia episcopului Iulian Hossu: “Astăzi, prin hotărârea noastră se înfăptuiește România Mare. Una și nedespărțită. Pot fi fericiți toți românii de pe aceste plaiuri. Ne unim pe veci cu țara mamă România.”
Proclamația de la Alba Iulia a fost consfințită juridic de către marile puteri ale vremii prin Tratatul de la Trianon din anul 1920.
Pe 15 octombrie 1922, la Catedrala ortodoxă din Alba Iulia, Regele Ferdinand și Regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai tuturor românilor de la Nistru la Tisa. Regele Ferdinand a murit pe 20 iulie 1927, trupul său fiind depus în necropola regală de la Curtea de Argeş.   După război, s-au luat măsuri eficiente pentru dezvoltarea și modernizarea ţării: reforma agrară (1921), adoptarea unei noi Constituţii (1923), legea pentru unificarea administrativă (1925, judeţe şi plăşi), legea electorală (1926), legea sistemului bancar (1926, concentrarea şi centralizarea capitalului) etc.
În perioada interbelică, România Întregită a avut o extindere teritorială maximă de 295.641 kilometri pătrați.
În condițiile dramatice din timpul celui de-al doilea război mondial, România a fost obligată să cedeze teritorii importante, şi anume: Basarabia și Bucovina de Nord în favoarea URSS ( 28 iunie 1940, în urma ultimatumului din 26 iunie 1940 ), Cadrilaterul în favoarea Bulgariei (21 august 1940), iar prin Dictatul de la Viena (30 august 1940) pierde partea de Nord - Vest a Transilvaniei în favoarea Ungariei.
   Pe 22 iunie 1941, pentru a-și recâştiga teritoriile pierdute, România a intrat în război împotriva URSS, alături de Germania, trupele române eliberând Basarabia și Bucovina de Nord, dar și luând sub administrare Podolia, teritoriul ucrainian dintre Nistru și Bug, cunoscut sub numele de Transnistria. Această victorie a trupelor române a durat până în 1944, când armata sovietică a reocupat în martie Transnistria și nordul Basarabiei, iar în august și sudul Basarabiei. În data de 2 august 1940, guvernul sovietic a proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, cu capitala la Chișinău, prin contopirea a două treimi din Basarabia cu aproximativ jumătate din Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească, un teritoriu la est de Nistru, având capitala la Balta până în 1929, apoi la Tiraspol.
După intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României, în martie 1944, evenimentele se precipită. Pe 23 august 1944, Regele Mihai I îl demite pe generalul Antonescu, numind apoi un guvern condus de generalul Sănătescu, care este sprijinit de partidele democratice. În cursul serii, Regele Mihai transmite prin radio un mesaj către popor, prin care anunţă acceptarea armistițiului cu Aliații, însă documentul oficial va fi semnat la Moscova pe 12 septembrie 1944.
Între timp, se poartă lupte grele cu germanii, Bucureştiul este eliberat de către trupele române, dar pe 30 august 1944 este ocupat de către Armata Roşie.
Referitor la Transilvania, aceasta a fost eliberată în întregime de sub ocupaţia nazistă pe 25 octombrie 1944, chiar în ziua de naștere a Regelui Mihai.
Deși România a contribuit la victoria finală din cel de-al doilea război mondial, prin Tratatul de la Paris din 1946 au fost returnate oficial către URSS teritoriile Basarabia, Bucovina de Nord și Transnistria. În prezent, suprafata României este de 238.391 kilometri pătrați.

În timpul loviturii de stat de la Moscova din august 1991, prin care forțele retrograde urmăreau înlăturarea de la putere a lui Boris Elțîn, guvernul moldovenesc a fost de partea președintelui rus, iar pe 27 august 1991 a declarat independența noului stat Republica Moldova, cu mențiunea că la est de Nistru au rămas staționate trupe rusești, pentru a apăra populația slavă.
La cumpăna dintre milenii, spiritul novator și mișcarea revoluționară din Europa, urmate de tranziția la democrație, statul de drept și economia concurențială de piață au reprezentat oportunități pentru unirea Basarabiei cu patria mamă, însă politicienii nu au acționat cu responsabilitate pentru transpunerea lor în practică.
În prezent, Republica Moldova este stat membru al Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Parteneriatului pentru Pace și a altor organizații internaționale. Câștigarea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova de către Maia Sandu exprimă opțiunea europeană a fraților noștri de peste Prut, dar și dorința noastră legitimă de a-i primi cât mai curând la patria-mamă.
În perioada 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost pe 10 mai, apoi pe 23 august, în timpul regimului comunist, iar pe 13 iulie 1990, Parlamentul României a decis ca ziua de 1 decembrie să devină Zi Națională şi sărbătoare publică la români.
A rămas pentru posteritate relatarea scriitorului Lucian Blaga despre strigătul impresionant al tânărului din Lancrăm: “Trăiască România dodoloață!”. Este o urare izvorâtă din inima unui copil care exprimă bucuria cea mai autentică a Marii Uniri.
Astăzi,1 decembrie 2022, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României în Parlamentul Republicii Moldova, elevi de la Liceul Teoretic Româno-Francez ”Gheorghe Asachi” din Chișinău au interpretat piesa ”România Mea”, după care au scandat minute în șir:
”Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească,
Ardealul, Moldova și Țara Românească!
Jos vama de pe Prut, jos vama de pe Prut!”.
Deputații PAS au aplaudat frenetic și le-au dat flori copiilor și profesorilor, iar Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, a afirmat: ”Mesajul l-am înțeles, trebuie inițiativă legislativă, trebuie pregătite lucrurile”.

De Ziua Naţională a României, cetățenii trăiesc cu intensitate sentimentul identității de limbă, tradiții și neam în cadrul culturii și civilizației europene.
La mulți ani, dragi români, oriunde vă aflați! La mulți ani, România, și la mai mare! Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă ocrotească!

În această zi de mare sărbătoare, ofer un dar simbolic românilor de pretutindeni și le doresc multă sănătate, liniște sufletească și împlinirea tuturor speranțelor ...