În evoluția sa istorică, omenirea a acumulat un tezaur vast de cunoștințe, care a fost transmis și îmbogățit de la o generație la alta. Personalități ilustre, precum Aristotel, Newton, Maxwell, Planck și Einstein, au adăugat câte o cărămidă la construcția edificiului magnific al culturii universale.
            Până  la Aristotel (n. 384 î.Hr – d.322 î.Hr ), nu s-a făcut distincţie între filosofie şi ştiinţă, abordarea  realităţii obiective fiind unitară la vremea respectivă.  Pe măsura acumulării datelor ştiinţifice şi a diversificării concepţiilor filosofice, au apărut numeroase modele de interpretare a devenirii și structurării Existenţei pe diverse nivele de organizare a materiei, de la microcosmos, la macrocosmos şi megacosmos.
            Spre deosebire de filosofie, implicată în cunoaşterea generalizată a Existenţei, ştiinţa se raportează  prin cauze şi legi  la analiza  proceselor şi fenomenelor din realitatea obiectivă. Deşi sunt modalităţi diferite de reflecție umană,  filosofia și ştiinţa converg asimptotic și se completează în descifrarea adevărului despre lumea în care trăim.
            Desigur, problematica adevărului este foarte complexă, semnificaţiile acestui concept au provocat şi mai provoacă încă mari dispute  printre gânditori. Numai o viziune sintetică, care să integreze într-un tot unitar tipurile de adevăr (analitic şi sintetic, formal şi factual, logic şi matematic) ar putea decide asupra valabilităţii cunoştinţelor din domenii extrem de diverse, altfel spus, asupra înțelegerii Existenței.
            În condițiile unei explozii informaționale fără precedent și a unei dinamici sociale profunde, se impune selectarea  cunoștințelor științifice esențiale  și formarea competențelor de bază care asigură  integrarea  în societate a tinerilor.  Pentru ca absolvenții unei instituții de învățământ să aibă  succes pe piața concurențială a muncii, se impune regândirea strategiilor educaționale și adaptarea permanentă la nevoile sociale a conținutului programelor școlare.
            Dacă raţiunea va triumfa, civilizaţia mileniului trei va aparţine culturii, în care  progresul științific, tehnic şi tehnologic va marca  profund  rolul şi statutul omului pe Terra. 
            Desigur, într-o societate a cunoașterii, se va schimba modul de gândire și de acțiune umană, creativitatea fiind o posibilitate veritabilă  de manifestare sub semnul valorilor perene de bine, frumos, dreptate și adevăr.
    Una din dorințele mele mai vechi a fost realizarea unui site în care să prezint informații utile pentru elevii și profesorii din învățământul preuniversitar.   
    Mă bucur, stimați colegi, că acest vis  a devenit realitate de sfintele sărbători pascale. Cei interesați de rezultatele obținute pot accesa link-ul   http://www.telisavonline.ro
   Sper ca informațiile  prezentate pe site să vă fie de folos. Aștept cu interes opiniile dumneavoastră …