Ieri, 24 ianuarie 2025, cetățenii României au avut ocazia să celebreze cu fast prima etapă importantă a procesului de unificare  a națiunii române, prin alegerea colonelului  Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, ca domnitor al Țării Românești, după ce la 5 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei. 
Împreună cu Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru), în doar șapte ani (1859 -1866), marele domnitor a realizat reforme îndrăzneţe  pentru  modernizarea statului: legile privind organizarea administraţiei (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864), reforma agrară (1864) etc.
    Mă înclin cu respect în fața celor care au pus suflet în organizarea marii sărbători naționale și îmi exprim admirația pentru participanții care au  trăit cu intensitate semnificația evenimentului petrecut în istoria României în urmă cu 166 de ani.  Cinste lor!
   Din păcate, unii cetățeni au avut alte preocupări, alții au găsit prilejul să-și exprime nemulțumirile, să solicite Guvernului abrogarea „ordonanței trenuleț”, iar dintre polititicieni participanții unii au preferat  să-și  facă  propagandă electorală.
  În contextul  actual al României, să reflectăm la  mesajul domnitorului  Alexandru Ioan Cuza, care a fost  transmis atunci când, în drumul său spre exilul din Germania, s-a oprit la Cotroceni: „Să dee Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine decât cu mine. Să trăiască România”.

Dezamăgirea din 24 ianuarie a fost amplificată în ziua următoare de vestea tristă transmisă de Ministerul Cuturii: „În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, un incident deosebit de grav a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde se desfășura expoziția 'Dacia! Kingdom of Gold and Silver'. O explozie a avut loc, distrugând un zid al spațiului expozițional și permițând pătrunderea mai multor persoane în interiorul muzeului. În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României”.

Îmi exprim indignarea pentru neglijență în era high tech, dar și speranța că piesele furate vor fi recuperate în scurt timp, iar patrimoniul național, care exprimă memoria identitară a românilor, nu va fi afectat.
Să nu se uite că suntem români și cetățeni UE, având de la origini un destin comun, civilizația dacică fiind parte componentă a culturii și civilizației europene. Orice pierdere din patrimoniul național este o pierdere din patrimoniul european și mondial.