Înăuntru  e  trist
şi afară-i  tăcere,
de parcă lumea s-a ascuns printre  anotimpuri.
Alături  e  beznă
şi-n suflet, lumină,
de parcă îngerii  mă cheamă  la credinţă.
Salvează-mă  Doamne
din povara gravitaţiei,
să zbor cât mai aproape de cer.
Acolo sus,
în dor de necuprins,
primeneşte-mă  Doamne în pulbere de stele!
Este dorinţa  mea
pentru veşnicie:
să mă presari pretutindeni  pe Calea Lactee.