Proiectul: Un mediu școlar sănătos

ARGUMENT
            Promovarea comportamentelor sănătoase printre preșcolari este o parte importantă a misiunii fundamentale a grădiniței: de a ajuta ca aceștia să acumuleze cunoștințe și deprinderi pentru a fi adulți sănătoși. Prin promovarea comportamentelor sănătoase, grădinițele pot crește capacitatea de învățare a preșcolarilor, pot reduce numărul absențelor și ameliora condiția fizică și capacitatea mentală.
           Parteneriatul vine în întâmpinarea nevoilor fundamentale de educație ale oricărui copil, iar formarea unui stil de viață sănătos, dobândirea de repere în orientarea școlară și profesională, devin condiții esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a personalității.
          Se urmărește promovarea cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și formarea de atitudini și deprinderi indispensabile unui comportament responsabil și sănătos.
          Grădinița îi învață pe copii cum să se poarte în  natură și în societate, cum să se raporteze la ceilalți semeni, cum să traiască frumos, demn și sănătos.
           Educația pentru sănătate trebuie să înceapă la vârste mici pentru că în această etapă se dobândesc obiceiuri care sunt relevante pentru activitățile ulterioare.

BENEFICIARII PROIECTULUI
 DIRECŢI: 270 de preşcolari;
 INDIRECŢI: cadrele didactice, părinţii copiilor, medicul de familie, asistenta medicală a grădiniței.

PARTENERI EDUCATIVI:
 Grădinița
 Cabinet medical

SCOPUL
 Informarea preșcolarilor în scopul cunoașterii și respectării regulilor de igienă individuală și colectivă, pentru prevenirea îmbolnăvirii și menținerea sănătății.

OBIECTIVE
 Colaborarea părților în vederea dezvoltării unor activități de dezvoltare a simțului responsabilității față de menținerea sănătății propriului organism, cât și a celor din jur;
 Cunoașterea structurii și funcționării organismului uman, a legitaților de creștere și dezvoltare;
 Cunoașterea factorilor de risc ce dăunează sănătății și evitarea lor;

DURATA PARTENERIATULUI  an școlar

ACTIVITĂŢI ABORDATE
 Vizitarea reciprocă a instituţiilor implicate în proiect de către parteneri;
 Expoziţii cu lucrări ale copiilor pe teme referitoare la educația pentru sănătate;
 Înmânarea unor pliante și materiale informaționale;
 Întâlniri medic de familie - personal grădiniţă pentru discutarea unor teme de interes propuse;

MIJLOACE DE REALIZARE
          Dintre numeroasele forme de realizare a educaţiei pentru sănătate putem aminti: exemplul, educaţia, activităţi educative, brainstorming, demonstrația, experimentul, consilierea, vizitele, excursiile etc.

METODE/TEHNICI/ PRINCIPII DE LUCRU
 Întâlniri de lucru, vizite, dialog, dezbateri, expuneri, expoziţii, atelier de lucru, vizionare de film, albume etc.
 Educarea preşcolarilor în scopul cunoașterii și respectării regulilor de igienă individuală și colectivă, pentru prevenirea îmbolnăvirii și menținerea sănătății.

RESURSELE PROIECTULUI
 Temporale: an școlar
 Umane: directorul, cadrele didactice, medic de familie, asistenta medicală, preșcolarii, părinții;
 Materiale: spaţiile de învăţământ ale grădiniţei şi al CMI, dotările sălilor de grupă, albume cu fotografii, cărţi de educație pentru sănătate, lucrări ale copiilor, aparat foto, reviste, broşuri, pliante, coli desen, carioca, creioane colorate, acuarele, mulaje, trusa medicala, stetoscop, seringa, garou, tensiometru, etc;
 Financiare: contribuţia părinţilor, sponsori;
 De informare: cărţi, pliante.

MODALITĂȚI DE EVALUARE
 Expoziție cu lucrările copiilor;
 Analiza activităților.

GRAFICUL ACŢIUNILOR PARTENERIATULUI

1
Lansarea proiectului “Un mediu școlar sănătos! ”
(masă rotundă)
Octombrie  Director
Cadre didactice 
Medic de familie
Asistenta medicală Preșcolari  Părinți

2 “Să fim prieteni cu apa și săpunul!”
(discuție cu medicul de familie)
Noiembrie
Cadre didactice
Medicul de familie
Preșcolari

3 “Ce sunt virozele respiratorii?
Ianuarie
Cadre didactice
Preșcolari
Medicul de familie

4 “Minte sănătoasă în corp sănătos!”
(jocuri şi concursuri pe teme de sănătate) Martie
Cadre didactice
Preșcolari

5 “Ne putem îmbolnăvi din cauza apei?”
(observații asupra surselor de apa dintr-o comunitate și asupra efectelor interacțiunilor dintre om și apa)
Mai
Cadre didactice
Preșcolari
Asistenta medicală a grădiniței

6  “Amintiri de la cabinetul medical!”
(realizare de postere cu fotografii) Iunie
Cadre didactice
Preșcolari

REZULTATE
                      În urma derulării acestui proiect ar trebui sa constatam că preșcolarii:
 Știu mai multe lucruri despre păstrarea sănătății și prevenirea bolilor;
 Cunosc principalii factorii de risc ce dăunează sănătății și evitarea lor;
 Cunosc și aplică reguli de igienă personală și colectivă;
 Și-au însușit cunoștințe despre alimentația sănătoasă;
 Se va asigura asistența medicală de urgență cu personal calificat.

DISEMINAREA REZULTATELOR
            Experienţa pozitivă şi rezultatele proiectului vor fi aduse la cunoştinţă întregii instituţii şi unor instituţii similare, după un plan de desiminare a experienţei, utilizând o diversitate de mijloace de comunicare; expuneri în cadrul sesiunilor de comunicări, simpozioanelor, publicaţii.

Educatoare:Prodan Luminița
Grădiniţa cu . P. P. „Paradisul Piticilor” Dej

Educaţia outdoor este o formă de educaţie care se bazează pe învăţarea în aer liber. Realizând o sinteză a lucrărilor şi studiilor de specialitate am identificat câteva caracteristici cheie ale acestui tip de educaţie:
- oferă posibilitatea contactului direct cu natura în acelaşi timp fiind şi o modalitate extrem de benefică pentru schimbarea atitudinilor şi comportamentelor faţă de mediu;
- reprezintă o puternică sursă de experienţe de învăţare – în cadrul unui mediu relexant, liber, procesul de educare devine puternic şi de natură să schimbe comportamente sociale;
- facilitează procesul de învăţare al elevilor care întâmpină dificultăţi în acest sens – unii elevi care au un nivel scăzut de performanţă şcolară pot deveni mai motivaţi;
- dezvoltă spiritul de echipă;
- oferă nenumărate beneficii fizice, emoţionale, mentale ce asigură bunăstarea elevului.
Există o serie de programe de educaţie outdoor care pot fi utile: programe axate pe sănătate şi pe educaţie fizică, pe ştiinţa mediului, etc. Spre exemplu un program de educaţie outdoor axat pe educaţie fizică şi sport ar putea duce la scăderea numărului de elevi cu obezitate (programul ar include exerciţii fizice, plimbări în aer liber, discuţii cu elevi, specialişti, organizarea şi desfăşurarea unor activităţi practic-gospodăreşti - stabilirea unor meniuri sănătoase, etc.). Un program de educaţie outdoor axat pe ştiinţa mediului va avea ca efect informarea elevilor cu privire la problemele de mediu din comunitatea lor, conştientizarea cu privire la impactul pe care acţiunile lor le au asupra mediului (se pot organiza diferite activităţi relevante în abordarea problemei identificate în funcţie de creativitatea cadrului didactic).
Un aspect important al educaţiei outdoor este acela că poate contribui la creşterea nivelului de bunăstare al copilului. Pe lângă nevoile de bază ale unei persoane, există şi o serie de nevoi la care educaţia outdoor poate răspunde şi anume: nevoia de a fi respectat, de a fi inclus social, de a fi activ şi responsabil, de a se simţi în siguranţă.
Toate nevoile precizate mai sus îşi au rolul şi locul lor în dezvoltarea personală a copilului, dar aş situa pe prim plan nevoia de a fi inclus social – poate cea mai importantă caracteristică a educaţiei outdoor, ea fiind o modalitate de succes, de a depăşi unele dificultăţi ale copilului (psihice, fizice, sociale, emoţionale), copilul să fie inclus social, să simtă că aparţine unei comunităţi. Mediul din interiorul celor 4 pereţi ai clasei este mai degrabă unul competitiv, în timp ce, acel din afara clasei este unul care permite copiilor să se exprime, să relaţioneze cu ceilalţi, să colaboreze.
Dintre formele de educaţie formală, informală şi non-formală, educaţia outdoor se pliază cel mai bine cu cea non-formală, întrucât ca şi aceasta, educaţia outdoor se bazează foarte mult pe participarea activă şi oferă utilitate practică imediată cunoştinţelor învăţate.
Atât educaţia non-formală cât şi educaţia outdoor pot fi integrate cu succes în educaţia formală cu scopul de a maximiza efectele procesului de învăţământ.
În învăţământul preşcolar, adevărata muncă a educatoarei este în spatele documentului curricular. Nimic nu poate fi mai provocator din punct de vedere profesional decât a te întrece cu programa de studiu utilizată la grupă, găsindu-i noi înţelesuri, abordări, strategii de aplicare, etc.
Voi enumera câteva exemple practice de activităţi care se pot desfăşura în aer liber:
Domeniul Limbă şi Comunicare (DLC)
- punerea în scenă a unei poveşti (Scufiţa Roşie sau Capra cu trei iezi), după ce în prealabil a fost citită. Se poate solicita preşcolarilor să schimbe firul poveşti (pentru a evita haosul şi dezorganizarea, copiii sunt anunţaţi cu o zi înainte);
- începerea unei poveşti alegând un obiect din natură (un copac, o floare, etc.) – Poveştile copacilor: aşezaţi grupuri mai mici de copii lângă un copac. Ce sunete se aud? De unde vin? Dacă copacul ar vorbi, ce poveste ar spune?
Există o varietate de activităţi ce pot fi derulate în aer liber în cadrul cărora copiii îşi pot dezvolta imaginaţia, creativitatea, limbajul şi exprimarea.
Domeniul Ştiinţe (DŞ)
Activităţi matematice:
- adunaţi o grămadă de pietre din care educatorul şi fiecare copil îşi vor alege câte una, comparându-le (cine are piatra cea mai mare/mică);
- să adune cât mai multe frunze, să le sorteze după culoare, formă, mărime;
Cunoaşterea mediului se pliază cu activităţile ecologice. Totul porneşte de la deprinderile simple: hârtiile, ambalajele nu se aruncă la întâmplare ci se depozitează ordonat în containere speciale. Spaţiile verzi cu flori şi copaci trebuie curăţate, puneţi accent pe condiţiile optime de dezvoltare a unei plante;
Domeniul Estetic şi Creativ (DEC)
Educaţia plastică oferă posibilitatea manifestării depline a creativităţii şi sensibilităţii copilului. Desenele, colajele, afişele cu mesaj ecologic constituie o îmbinare a esteticului cu informaţia ştiinţifică. Prin aceste activităţi capătă valoare artistică unele obiecte realizate din materiale refolosibile;
Educaţie muzicală
- organizaţi concursuri muzicale în aer liber sau mergeţi cu copiii la un concert, în acest fel se pot descoperi elevi cu talent care pot urma o carieră în acest domeniu.
Domeniul Om şi Societate (DOS)
- creaţi un spaţiu de reflecţie în aer liber, lansaţi discuţii despre frumuseţe utilizând elemente din natură: o frunză, o floare, etc.;
- identificaţi o faptă bună făcută de un copil, încurajaţi-i să discute despre ea – de ce e important să faci bine celor din jurul nostru?;
Domeniul Psihomotric(DPM)
- există o varietate de activităţi sportive, diferite exerciţii, toate acestea contribuind la dezvoltarea fizică şi psihică a copilului într-un mod armonios. Acest domeniu se pliază cel mai bine cu acest concept de educaţie outdoor. Unde altundeva poţi desfăşura activitatea de educaţie fizică mai frumos decât în aer liber.
Ar trebui să se considere educaţia outdoor ca parte semnificativă în sistemul de învăţământ, ca un întreg şir de oportunităţi de învăţare.

Bibliografie:
- Ionescu Miron, Radu Ioan, 2001, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca;
- Răileanu Daniela, Grama Filofteia, 2010, Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar, Editura DPH, Bucureşti;
- Glava Adina, Glava Cătălin, 2002, Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia, Cluj Napoca.

  înv. Gabriela Dobranis, Școala Gimnazială Ungureni, Bacău

     Tema, reprezintă pentru elevi, un mijloc de a-și fixa și consolida cunoștințele dobândite la școală, iar pentru părinți, un mod concret de a se implica în procesul educațional.
      Odată devenit școlar, copilul începe sa aibă anumite responsabilități, mult mai mari decât atunci când mergea la grădiniță, ca preșcolar. În primul rând, începe să aibă responsabilități în ceea ce privește viitorul său în devenirea sa ca adult. Printre aceste responsabilități ale sale se află și « temele pentru acasă ».
      Elevii trebuie să ințeleagă de ce primesc teme pentru acasă:
-deoarece trebuie să își fixeze și consolideze informațiile primite la ore;
-să se pregatească pentru zilele următoare de școală;
-să aibă un motiv de a recurge la anumite surse de informare suplimentare (cărți, dicționare, enciclopedii, internet, etc.).
      În același timp, temele îi ajută pe copii să devină mai încrezători în capacitatea lor de decizie, să dorească și să se informeze, dar și să devină mai disciplinați, să își planifice timpul și să respecte « termenele limită ».
     Necesitatea temelor pentru acasă este discutabilă, existând păreri pro, dar și contra. Enumăr câteva:
a)argumente pro
1.Temele pentru acasă ajută la însușirea noțiunilor redate în orele de curs. Acestea conțin elemente învățate de către elevi în ziua respectivă și sunt impuse tocmai pentru o mai bună înțelegere a noțiunilor. Aceste teme îl obligă pe elev să aplice partea teoretică într-o problemă de ordin practic. Astfel, partea teoretică va fi înțeleasă și învățată mai ușor și nu in mod mecanic.

2.Temele pentru acasă reprezintă un mod eficient pentru elev de a-și petrece timpul liber. Rezolvarea temelor pentru acasă conferă elevului o creștere a nivelului de inteligență a acestuia, ceea ce va duce la obținerea de rezultate mai bune în școală, dar și în viață. Tot în acest fel copilul va capăta mai multă încredere în modul sau de a raționa.
b)argumente contra
1.Temele pentru acasă nu reprezintă o modalitate eficientă de educare a elevilor. Acestea sunt ineficiente în contextul în care, acasă, copilul este înconjurat de numeroase tentații (calculator, televizor, telefon), iar părinții sunt prea ocupați pentru a-și supraveghea în permanență copiii.
2.Elevul poate demonstra însușirea cunoștințelor în clasă. Orice aplicație care poate fi dată că tema pentru acasă poate fi redefinită pentru a fi lucrată în clasă. Distincția școală- acasă este similară pentru elevi cu cea de muncă- timp liber. De altfel, dacă școala îl pregătește pe elev pentru viață, așa ar și trebui să fie. Tot ceea ce elevul are de a demonstra, va trebui să se pregătească la locul de învățare. Este de preferabil că activitățile de verificare a deprinderilor și cunostintelor învățate să se petreacă în clasă.
     Volumul de muncă necesar efectuării temelor pentru acasă trebuie să se înscrie în limite rezonabile. De aceea, un număr mare de exerciții duce la lucru de mântuială, copiere, abandonarea întregii teme, refuz față de abordarea temei. Aceasta trebuie să fie în corespondență cu posibilitățile elevilor și să fie legată de însușirea și aplicarea cunoștințelor predate. Ea trebuie dată diferențiat, atunci când între elevii aceleiași clase sunt diferențe mari în ceea ce privește capacitatea și pregătirea lor.
     Tema trebuie să fie însoțită de explicații ajutătoare și de indicații potrivite. Mulți elevi învață pe de rost metodele de rezolvare a unor probleme și își formează șabloane pe care le aplică automat.
     Învățătoarea are obligația de a-i învața pe elevi cum să-și facă tema, nu să creeze în permanență un climat ce determină ca necesitate apariția unui mediator între elev și cadru didactic care predă la clasă. Temele de acasă își ating scopul dacă sunt controlate în permanentă de către profesor. Temele nu trebuie folosite niciodată că pedeapsă.
     Greșit este să i se promită diverse recompense pentru a-și efectua temele, iar părintele nu trebuie să stea permanent lângă copil și nici nu trebuie să-l păzească. Un părinte trebuie să evite extremele, să nu fie nici prea cicălitor, dar nici să nu știe dacă copilul său are sau nu teme de rezolvat pentru acasă.
     În opinia mea, temele pentru acasă se dau pentru:
-a rezolva și a înțelege mai bine ceea ce s-a discutat în clasă;
-a-și însuși mai rapid informațiile predate la școală;
-a înțelege ce se va discuta în ziua următoare la ore;
-a se obișnui de mici să consulte diferite resurse precum cărțile de la bibliotecă, enciclopediile, dicționarele etc.;
-a-i ajuta pe copil să-și dezvolte aptitudini pozitive, să găsească unele soluții, să-și consolideze cunoștințele etc.
     Elevii care acordă o mare atenție temelor se descurcă mai bine la școală, descoperă lucruri noi, iar părinții descoperă la rândul lor multe lucruri noi legate de educația copiilor lor și atunci se vor implica activ în educația copilului.

Bibliografie:
1.Cucoș Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002;
2.Dima Emilia, Metode alternative de evaluare, Revista Învățământului primar

      Pornind de la citatul "Elevul trebuie învăţat să citească orice, nu să citească manualul de limba şi literatura română!” studiul de faţă propune să formeze cititorului o viziune asupra formării şi dezvoltării competenţelor de citire la elevi care constituie o activitate importantă a procesului învăţării la clasele primare. În clasele I şi a II-a elevii învaţă să citească, iar în clasele a III-a şi a IV-a citesc pentru a învăţa, citirea devenind un instrument de învăţare şi o tehnică a muncii cu cartea. Întreaga evoluţie a elevilor, atât în şcoală cât şi în viaţă, depinde de măsura în care cititul, devine un mijloc de informaţie şi de autoinstruire.
     Studiind  curriculum-ul actual observam că mutaţia fundamentală propusă de către programa şcolară- noul model comunicativ- funcţional- vizează, în primul rând, modalităţile de structurare a competenţelor de comunicare. Conform acestui model, „comunicarea este un domeniu complex care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a celui scris („citirea/lectura"), precum şi cele de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă".
      Obiectivul central al studierii limbii şi literaturii române în învăţământul primar îl constituie „dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7 - 10/11 ani". Cu ajutorul manualului de limba română elevul intră în lumea citit- scrisului; cu ajutorul citit-scrisului din celelalte manuale străbate, cutreieră, înţelege şi are acces în lumea cunoaşterii. Intrarea trebuie să fie urmată de o ieşire, nu de o rătăcire!
      Se pot folosi următoarele tipuri de exerciţii la clasele mici:
-citirea împreună: elevul citeşte împreună cu învăţătorul;
-citirea în cor:  se citeşte rar o parte din lecţie, având influenţă în realizarea justă a intonaţiei;
-citirea în perechi: citesc doi elevi cu capacităţi diferite, având rol în diminuarea inhibiţiei;
-citirea ecou: un elev citeşte, iar altul îl secondează; unul citeşte iar ecoul este grupul, echipa; un grup de elevi citeşte, iar ecoul este alt grup;
-citirea alternativă:  se citeşte o propoziţie cu voce tare, iar alta în gând; se citesc cu voce tare cuvintele care încep cu o consoană şi în gând cele care încep cu o vocală;
-citirea întârziată: elevul citeşte în gând şi apoi cu voce tare; elevul citeşte de două ori, prin repetare;
-citirea ortoepică: variantă a citirii silabisite; fiecare silabă se citeşte de două ori (lărgeşte orizontul de citire, dezvoltă precizia elevilor în succedarea silabelor în cuvinte);
-citirea consecutivă:  un elev care citeşte mai lent citeşte după un elev care citeşte cursiv şi invers;
  -citirea prin excludere: textul se citeşte cu voce tare, se exclud cuvinte la alegere, cuvinte care încep cu o vocală, primul sau ultimul cuvânt din propoziţie, se exclud cuvintele după virgulă sau unele părţi de vorbire;
  -citirea continuă: învăţătorul citeşte o parte din text, iar un elev preia de unde a rămas;
  -citirea în ştafetă: învăţătorul citeşte prima propoziţie sau un alineat, după care solicită un elev să citească mai departe;
  - vânătorul de greşeli: un elev citeşte până greşeşte, iar apoi citeşte alt elev;
   -citirea de semnalare a greşelilor: un elev citeşte iar ceilalţi semnalează când greşeşte;
  -citirea în lanţ: fiecare citeşte câte o propoziţie, pe rând;
  -citirea pe roluri: ca şi citirea dialogurilor, imprimă un ritm normal, cerut de conţinutul textului;
   -citirea jocurilor de cuvinte: sunt citite la început rar, apoi din ce în ce mai repede, în cor şi individual;
  -citirea în şoaptă: elevul citeşte fără rezonanţa treptelor vocale;
   -citirea în gând: se citeşte un alineat şi se formulează o întrebare legată de conţinut;
  -citirea selectivă: se selectează din text un enunţ care descrie un obiect sau un personaj;
   -lanţul cuvintelor: se citeşte un cuvânt, iar elevii subliniază cuvintele care încep cu litera cu care s-a terminat cuvântul precedent. Se citeşte o propoziţie şi se subliniază în propoziţia următoare orice cuvânt care începe cu litera de la începutul ultimului cuvânt citit anterior;
  -bucheţelele: se scrie pe tablă un cuvânt, iar elevii caută în text cuvintele care încep cu fiecare literă din cuvântul respectiv.

CITITUL ÎN CLASA I/a II-a
Sub aspect metodic, învăţarea cititului la clasa I parcurge câteva secvenţe obligatorii:
          Însuşirea imaginii vizuale a unor semne vizuale a unor semne şi simboluri;
          Recunoaşterea literelor;
          Educarea percepţiei vizuale prin care se asigură reţinerea şi fixarea literelor;
          Asocierea fiecărui semn grafic (literă) cu un fenomen (sunet);
          Formarea câmpului vizual de o silabă- citirea pe silabe (urmată de citirea integrală a cuvântului);
          Formarea câmpului vizual de un cuvânt; pronunţarea corectă a unui cuvânt înseamnă citirea corectă;
          Inţelegerea sensului cuvântului citit- citirea conştientă.
În ce priveste scrisul, învăţătorul trebuie să aibă permanent în vedere următoarele aspecte:
          Poziţia corectă a corpului, a caietului si a instrumentului de scris;
          Asigurarea spaţiului necesar de scris (trebuie strâns alfabetarul, abecedarul, celelalte materiale ajutătoare);
           În cazul transcrierii, elevul trebuie învăţat cum şi unde se aşază textul tipărit, cum e dispus caietul, în aşa fel încât să se asigure condiţii optime de scris.
          Sunt obligatorii pauzele de relaxare a mâinii, exerciţiile de educare a motricităţii;
        Îmbinarea momentelor de scriere cu cele de comunicare verbală.

Sunt interzise sancţiunile de tipul:
          Ai greşit, scrie încă de trei ori!";
          „Copiază de n ori propoziţia!";
           „Scrie de 15 ori cuvântul x despărţit în silabe!";
          „Ai greşit, rupe foaia!";
          „Transcrie de două ori poezia!" etc.

Iată cateva exemple de competenţe la Limba şi literatura română la clasa a II-a:
-Abilitatea de a exprima şi interpreta gânduri, sentimente şi fapte atât oral cât şi în scris se poate realiza prin :
          ascultarea unor fragmente din operele literare studiate în interpretarea unor actori ;
          ascultarea unor cantece adecvate temei propuse;
          prezentarea orală a soluţiilor la problemele puse în discuţie;
          citirea corectă, conştientă şi expresivă a unor texte;
          scrierea unor cuvinte, propoziţii şi texte de mică întindere;
          folosirea ciorchinelui în prezentarea unor însuşiri.
-Competenţele generale şi specifice care sunt formate în învăţământul primar, prin procesul educaţional centrat pe matematică, au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:
          Manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea şi rezolvarea de probleme;
          Manifestarea tenacităţii, a perseverenţei şi a capacităţii de concentrare;
          Dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate şi imparţialitate;
          Dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune
          Manifestarea iniţiativei şi a disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
          Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii;
          Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice;
          Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi profesională.

Clasa a III-a:
          Exerciţii de transcriere caligarafică;
          Exerciţii de completare a unui text lacunar;
          Dezlegarea unui rebus;
           Exercitii de citire a unui text şi rezolvarea de exerciţii pe baza acestuia.

Clasa a IV-a
          Execiţii de completare a unui text lacunar;
          Exerciţii de ordonare a versurilor poeziei;
          Formarea de  cuvinte cu ajutorul silabelor date;
          Formarea unei  propoziţii cu ajutorul cuvintelor găsite;
          Ordonarea pieselor de puzzle;
          Ghicitori.

Competenţe matematice clasa a II-a:
  Folosirea operaţiilor matematice de baza (adunarea şi scăderea cu trecere  peste ordin în concentrul 0-100) pentru efectuarea calculului mental şi scris în vederea rezolvării  unor probleme prin:
- metoda R.A.I., în efectuarea calculului oral;
- jocul didactic în calculul scris;
- rezolvarea de probleme şi compunerea lor prin munca în echipă.

Competenţe matematice generale la clasa a III-a/a IV-a:
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate;
Toate aceste competenţe pot fi dobândite prin utilizarea diferitelor metode noi, interactive, diversificate şi adaptate la clasa de elevi ca grup social.
După cum a spus şi Plutarh:
“Capul copilului nu este un vas pe care  să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie.” 
     

                                                                                
BIBLIOGRAFIE:
1.Barna Andrei, Antohe Georgeta, Curs de pedagogie, Introducere în pedagogie, teoria  educaţiei şi teoria curriculum-ului, Editura Sinteze, Galaţi, 2003

2.Neacşu Ioan, Gălăţeanu Monalisa, Predoi Petr, Dumitrescu Veronica, Didactica Matematicii în învăţământul primar, Ghid Practic, ediţia a II-a revizuită, Ed. Aius PrintEd Craiova, 2006 

3.Şerdean Ioan, Didactica Limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Corint, Bucureşti 2006

              Ce ai: Am un                                               Ce iti place: imi place vara

            caine si o pisica.

Ce obisnuiai sa faci:                                                           Ce vei face
Obisnuiam sa ma joc cu masinutele                           Imi voi vizita bunicii in weekend.

Colegii pot adresa intrebari in plus: 
- Cand ai invatat sa vorbesti italiana?    Ce a fost cel mai greu de invatat?
- Cum ai invatat?   Cum il cheama pe cainele tau? Dar pe pisica?
- Este greu sa ai grija de doua animale?   De ce iti place vara?
- Ce altceva iti mai place sa faci vara?
Prin implicarea in activitati bazate pe teatru si dramaturgie, elevii invata sa foloseasca conventiile dramatice pentru a explora idei, texte si intelesuri. Fara sa realizeze, ei folosesc diverse forme pentru a putea crea si interpreta un personaj sau o situatie. Ei invata sa aiba incredere in cei cu care lucreaza, invata sa asculte si sa se concentreze. Dar mai presus de toate invata sa faca parte dintr-o echipa, sa respecte parerile celor din echipa lor si sa ia parte la procesul de luare de decizii cu asumarea responsabilitatilor aferente. Folosirea teatrului si a activitatilor dramatice nu poate avea decat un impact pozitiv in ceea ce priveste predarea si invatarea limbii engleze si nu numai. Atat profesorul cat si elevii devin mult mai preocupati si mai disciplinati in pregatirea orelor si ambii devin factori importanti in determinarea calitatii  lectiilor de limba engleza bazate pe teatru.   
                                                                                                        
Bibilografie:
1.Harmer, Jeremy –How to teach English, Pearson, Longman, 2007
2. Harmer, Jeremy –How to teach writing, Pearson, Longman, 2007
3. Kempe, A & Holroyd, J- Speaking, Listening and Drama, London, 2004
4. Pura, Talia- Stages: Creative Ideas for Teaching Drama, J Gordon Shillinford Publishing, 2002
 

1. Titlul activității
Our dictionary of European languages

2. Contextul activității

Ziua limbilor europene

3. Vârsta elevilor

10-14 ani

4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului)

Elevi de gimnaziu, 50 de elevi

5. Disciplina/ disciplinele. Tema

Limba engleza/ limba franceza/ limba germana . Vocabular

6. Obiective

- Sa identifice cuvinte din urmiversul apropiat in alte limbi de circulatie europeana
- Sa exerseze formule scurte de conversatie in limbile straine  (gasite cu ajutorul dictionarelor online), incluse in activitate (engleza, franceza, germana, italiana, spaniola)
- Sa realizeze un dicitonar ilustrat cu cuvintele alese in limbile vizate de activitate (imagine si cuvinte aferente)

7. Durata

2 ore

8. Locul
Sala de clasa

9. Scurtă descriere a activității

Elevii au lucrat in echipe pentru a gasit echivalentul in limbile engleza, francez, germana, italiana si spaniola a cuvintelor alese in orele anterioare.  Fiecare echipa a avut de lucrat 2 pagini cu cate 6-8 imagini. Elevii au descoperit foarte multe asemanari intre cuvintele folosite in aceste limbi pentru a denumi un cuvant din limba romana.
De exemplu: Pisica
Engleza: cat
Germana: Katze
Spaniola: Gato
Italiana: Gatto
Franceza: Chat
Ei si-au exprimat curiozitatea de a descoperi si alte cuvinte si au concluzionat ca de fapt limbile europene sunt usor de invatat daca reusesti sa le gasesti cheia.
Echipele au fost alcatuite din elevi de clasa a V-a, a VI-a , a VII-a si a VIII-a. Elevii au folosit dictionare online cum ar fi hallo.ro si au cautat si modul in care aceste cuvinte se pronunta pentru a le putea exersa.

10. Evaluare
Profesorul a fost un facilitator si a oferit sprijin mai mult pe partea tehnica, aprecierile au fost orale iar elevii au spus ca isi doresc sa mai participe la astfel de activitati. Activitatea a fost prezentata si pe site-ul oficial al activitatii.  https://edl.ecml.at/Home/tabid/1455/language/ro-RO/Default.aspx

11. Materiale, resurse, specificații tehnice
Coli colorate, creioane, carioci, lipici, scotch dublu
Telefoane cu conexiune la internet

12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular

O astfel de activitate este foarte benefica in contextul unei programe aglomerate si care ne obliga sa parcurgem anumite continuturi. Aceste tipuri de activitati fac legatura intre materii studiate de elevi la scoala (sau nu) intr-un mod atractiv, altfel decat folosind metodele traditionale de predare-invatare-evaluare.

Bibliografie
http://www.artmark.ro/cecilia-cutescu-storck-terasa-la-balcic.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cecilia_Cu%C8%9Bescu-Storck
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Cecilia_Cu%C5%A3escu-Stork
http://infobdb.ro/articole/5017
 

Proiectul a urmat desfasurarea unor anumite activitati organizate in etape de lucru:
• Introducerea partenerilor (atat elevi cat si profesori) care a fost realizata fie prin filmulete postate pe blogul proiectului, fie prin postari pe forumul acestuia;
• Descrierea fizica a unei personae ( elevii s-au descries fizic folosind adjective variate in limba engleza; au postat descrierile in rubric Physical Appearance
• Hobby-uri: elevii au realizat prezentari powerpoint, filmulete, chestionare, desene in care sa ilustreze activitatile lor preferate si au scris texte de dimensiuni medii in limba engleza
• Familii- elevii si-au prezentat familiile in limba engleza. Elevii romani au parcurs aceasta etapa prin metoda scrierii scrisorilor in limba engleza, oferind modele de texte functionale
• Haine- elevii au realizat videoclipuri in care fie au prezentat diferite articole vestimentare, fie au jucat diverse jocuri cu elementele de vocabulary vizate
• Anotimpuri- elevii au realizat postere reprezentative celor patru anotimpuri in limba engleza precum si lista de cuvinte care descriu cum este vremea. Pe forum, ei au raspuns la intrebarile “Care este anotimpul tau preferat? De ce?”
• Mancare si bautura- elevii au realizat dictionare cu imagini ilustrand diverse articole de mancare si bautura in limba engleza si au postat pe forum raspunsuri la intrebarea “Care este mancarea ta preferata?”

Prin activitatile propuse s-a atins obiectivul principal al proiectului si anume, dezvoltarea vocabularului de baza al elevilor din categoria de varsta mentionata. In acelasi timp, ei si-au exersat deprinderea de a folosi calculatorul si internetul si atlfel decat pentru jocuri, muzica sau filme.

Proiectul a fost perfect integrat in curriculum-ul scolilor implicate vizand predarea limbii engleze ca limba secundara la nivel gimnazial. Proiectul a avut un puternic continut educational prin vocabularul selectat pentru a fi utilizat in activitatile propuse: descrieri fizice, vacanta, timp liber, familie, mancare si bautura; aceste arii tematice pot fi regasite in programa de studio a limbii engleze la clasele de gimnaziu din Romania si nu numai. 
Atat partenerii de proiect cat si elevii lor au fost implicati intr-o colaborare active prin posibilitatea de a participa in co-editarea unor materiale comune ale proiectului precum hartile mintale, cartea de bucate, rebusuri. Rolul profesorilor a fost acela de a-I dirija pe elevi, de a distribui sarcinile. Sub atenta supraveghere a profesorilor, elevii au invatat sa posteze materiale pe platform Twinspace, sa foloseasca Pupils Corner si forumul. Elevii au invatat deasemenea sa folosesca diverse mijloace TIC si aplicatii precum Prezi, Hot Potates, Movie Maker si Slideshare in procesul de invatare.
In urma derularii unui astfel de proiect pot aparea intrebari de genul: Poate fi proiectul extins si continuat? Poate fi el implementat intr-o alta scoala?
Raspunsul ar fi simplu: da. Atat profesorii si elevii care au lucrat la acest proiect au realizat o multime de material didactice ( hartile mintale, cartea de bucate, rebusurile, dictionarele cu imagini) care pot fi usor de utilizat in viitor atat de profesorii care au participat la proiect cat si de colegii lor. Profesorii din alte scoli pot accesa proiectul pe platform e-twinning si se pot loga cu un cont de vizitator, astfel avand acces la foarte multe mijloace didactice originale.

O alta intrebare care ar putea sa apara legat de aceste proiecte ar fi : ce avem de castigat?
Ei bine, proiectele e-twinning aduc castiguri pe trei planuri foarte importante:
• Pentru elevi: Ei au avut ocazia sa isi exerseze si sa-si imbunatateasca cunostintele de limba engleza, au dobandit mai multa incredere in abilitatile lor de a comunica cu copii de acceasi varsta din alte tari europene si nu numai. Activitatile propuse le-au dezvoltat imaginatia si creativitatea in limba engleza.
• Pentru profesori: s-au familiarizat cu metode si tehnici de lucru folosite de profesorii din alte scoli europene, si-au exersat abilitatile TIC in desfasurarea activitatilor si au rezolvat problem de comunicare si organizare pe tot parcursul proiectului.
• Pentru scoala: cresterea presitigului scolii in comunitatea virtuala si participarea la proiecte care asigura comunitatea pentru educatie la nivel European.

La finalul lor, proiectele pot fi inscrise pentru Certificatul de calitate si Certificatul European. De mentionat este faptul ca ultimul specificat se obtine daca doua tari participante au obtinut calitatea la nivel national. Proiectul The Inventive World of English Vocabulary a obtinut Certificatul de Calitate in Polonia si Romania si astfel, a obtinut si recunoasterea europeana.