Preocuparea continuă a practicienilor din domeniul educaţiei de a găsi şi valorifica noi tehnici de evaluare s-a concretizat în identificarea şi utilizarea unor metode de evaluare, care pot reprezenta o adevărată alternativă testelor standardizate. În scopul realizării unei corelaţii eficiente între predare-învăţare-evaluare şi formării unei personalităţi libere şi creatoare în practica pedagogică s-au îmbunătăţit metodele şi tehnicile de evaluare.
      Pornind de la ideea că fiecare elev este unic, cu propriul stil de lucru, diferite modalităţi de percepţie, gândire şi acţiune, în activitatea mea pedagogică realizez evaluarea formativă prin verificări sistematice: orale sau scrise, alegând metodele şi tipurile de itemi în concordanţă cu comportamentele ce se evaluează şi nu sînt interesată numai de rezultat, ci şi de procesul, care conduce la acest rezultat, dezvoltându-le  elevilor şi interesul pentru autoevaluare.
      În realizarea evaluării formative la lecţiile de limbă şi literatură română  aplic următoarele metodele alternative, recomandate ca practici de succes, atât pentru evaluare, cât şi pentru realizarea obiectivului central al învăţământului, învăţarea:
„Harta conceptuală” – o oglindă a modului de gândire a celui care o elaborează, o tehnică de reprezentare vizuală, ce se bazează pe faptul că învăţarea temeinică a noilor concepte depinde de cele existente în mintea elevului şi de relaţiile ce se stabilesc între acestea.
Hărţile se completează prin anexarea exemplelor, mai pot fi completate cu concepte noi,  care trebuie să fie exemplificate.
„Cubul” – o strategie ce  presupune explorarea unei teme, a unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective. Ea oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele necesare abordării complexe şi integratoare.
“Frisco”sau“Cei cinci băieţi isteţi” - o metodă de rezolvare a unei probleme pe baza interpretării unui rol specific, elevii „joacă” diverse atitudini faţă de o problemă. Este metoda activ-participativă în măsură să solicite plenar, dar să şi valorifice maximal şi pe multiple planuri potenţialul uman de cunoaştere, de simţire şi de acţiune cu care un elev sau altul vine la şcoală.. Lecţiile bazate pe metoda “Frisco” prezintă câteva caracteristici importante:
• elevii sunt puşi în situaţia să interacţioneze, să lucreze productiv unii cu alţii;
• în cadrul activităţilor de învăţare elevii îşi dezvoltă judecăţile de valoare pertinente care le dezvoltă gândirea, ei  învaţă prin eforturi proprii, transformându-se din obiecte în subiecţi ai educaţiei, din participanţi pasivi în unii activi.
Scopul principal al acestei metode este de a identifica probleme complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente. Caracterul ludic al metodei “Frisco”, cadrul ei antrenant şi activ în acelaşi timp,  au un impact extraordinar asupra elevilor, oferind alternative noi de învăţare, altele decât cele cunoscute, tradiţionale.
  „Răspunde – Aruncă – Interoghează" - o strategie ce îmbină cooperarea cu competiţia şi permite realizarea unui feeb-back rapid într-un mod plăcut, energizant şi mai puţin stresant. Metoda dată este un exerciţiu de promptitudine  ce menţine mereu atenţia elevilor „trează” şi distributivă, ea exersează şi abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi de a găsi cele mai potrivite şi originale răspunsuri.
  „RAFT” (rol, auditoriu, formă, temă) - strategie ce presupune asumarea de către elev a unui rol din postura căruia solicită unui auditoriu-clasei de elevi, complet de judecată sau masă de oameni, printr-o anumită formă: scrisoare, prelegere, declaraţie, poezie, un lucru–o temă. Se solicită astfel antrenarea elevilor într-o activitate bazată pe scriere dirijată.        
Propun  în continuare un exemplu de realizare a evaluării formative la lecţia de limbă şi literatură română în clasa a III-a prin această  strategie alternativă:
Unitatea de învăţare 2: „Şi iar cad frunze colorate  / Din cartea toamnei aurii”
Subiectul :  Planul de idei şi mesajul textului „Sărbătoarea frunzelor” după Călin Gruia.
La evocare am adresat întrebările:
─ Când are loc acţiunea descrisă în  text?
─ Unde are loc acţiunea din text?
─Cine sînt personajele care participă?
─ Care este ideea principală a textului?
Am realizat evaluarea formativă prin metoda RAFT:
Rol: Cine ar putea scrie despre această temă? (Mădălina, Puiul de cireş, Zâna Toamnă, Frunza...)
Auditoriu: Cui ar putea să-i scrie? (Zânei Toamna, Puiului de cireş, Vântului, Mădălinei...)
Forma: Sub ce formă ar putea scrie? (bileţel, scrisoare, declaraţie, poezie…)
Tema: Căderea frunzelor.
Am rugat elevii să-şi aleagă un rol , un auditoriu, o formă şi să efectueze o scriere pe tema: Căderea frunzelor. S-a lucrat individual  douăzeci de minute, după care fiecare elev a trecut  pe Scaunul autorului şi a prezentat colegilor lucrarea scrisă de el.
Colegii i-au  adresat  o întrebare, i-au propus o sugestie şi i-au apreciat răspunsul .
Exemplific prin câteva scrieri ale elevilor: 
a)„Frunza i-a lăsat un bileţel Puiului de cireş.
                                                                                                                                     12 octombrie
                                                       Dragă Puiule de cireş,
Nu te supăra că m-am desprins de ramurile tale. Pe aripile vântului voi visa să mă transform în pasăre.
                             Frunza, zugrăvită cu acuarelă roşie, cu puţin aur şi cu pistrui de rugină”

b)„Mădălina i-a scris o scrisoare Zânei Toamna.
                                                                                                                            12 octombrie, Bălţi
                                                        Dragă Zână Toamna,
Am rămas surprinsă de frumuseţea ta, de privirea-ţi blândă, de eşarfa ta aurie de la gât, de strugurii chihlimbarii din părul tău şi de straiul tău mândru, lung până la pământ.
Recunosc, la început am fost supărată pe dumneata din pricina cireşului meu, fiindcă i-ai zugrăvit frunzele şi i le-ai scuturat.
Apoi am înţeles că faci aceasta pentru copaci, ca ei să se odihnească şi am trăit emoţii de bucurie pentru ei, fiindcă cât bat ploile reci şi ninsorile iernii ei adorm şi visează flori şi albine.
Mărturisesc că, atunci când ai dispărut printre copaci, am oftat ca la o despărţire de cineva drag...
Eşti o Zână minunată, te voi aştepta...
                                                                                 Cu drag, Mădălina”
c)„Mădălina îi spune bunicului poezii
Zâna Toamnă a venit,                                      Sărbătoarea frunzelor e minunată,
Frunzele le-a-ngălbenit,                                   De copaci cu drag e aşteptată...
Din copaci le-a scuturat,                                  Frunzele visează în păsări să se prefacă,
Iar Vântul pe sus le-a purtat.                           Iar copacii să se odihnească, puterile să şi le refacă”
     Reuşita a depins de aptitudinile elevului de a se exprima operativ în scris, care rezultă din capacitatea fiecăruia de a memoriza datele.
     Metodele date  pun accent pe priceperea de a sesiza esenţa unor probleme, pe capacitatea de a utiliza cunoştinţele, adică a le transforma în competenţe. Ele contribuie la formarea aptitudinilor personale şi sociale precum: predispoziţia de a comunica cu alţii, înclinaţia spre cooperare (în interesul colectivului şi al său), spiritul de iniţiativă, încrederea în sine, capacitatea de a lucra independent, dar şi puterea de a accepta eşecul fără a-i dramatiza urmările, perseverenţa, convingerea că trebuie să înveţe fără a se lăsa descurajat de dificultăţile întâmpinate.
     Cu siguranţă, pledoaria pentru utilizarea metodelor alternative în cadrul evaluării formative are la bază câteva avantaje evidente, care corespund atât obiectivelor cognitive, cât şi celor socio-integratoare ale procesului de predare-invăţare:
•asigură un demers interactiv actului de predare-învăţare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia;
• oferă posibilitatea manifestării unor puncte de vedere diferite;
• asigură un climat interactiv, mărind posibilitatea de comunicare;
• favorizează apariţia unor raporturi noi de cunoaştere şi de stimă reciprocă;
• oferă şansa de a reflecta asupra propriilor idei, valori, atitudini şi prilejuieşte reconsiderarea lor în contextul contactului cu diferenţele individuale;
• prezintă atractivitate şi declanşează plăcere datorită caracterului lor ludic ;
•descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă;
• formează un comportament adecvat necesar integrării în viaţa socială.
      Însă, numeroase discuţii s-au purtat de-a lungul timpului şi continuă să se poarte şi astăzi în legătură cu gradul de obiectivitate şi de precizie al strategiilor de evaluare. Cu toate că, există numeroase argumente „pro” şi „contra” utilizării exclusive a uneia sau alteia dintre metodele cunoscute, un singur tip de strategie în evaluare nu poate da un raport eficient cu privire la întreaga dimensiune a învăţării şi dezvoltării unui elev. Pentru o imagine completă a acestei dimensiuni este necesar un rezultat al combinării mai multor strategii de evaluare, ceea ce ne permite să realizăm o evaluare obiectivă, nu numai a cunoştinţelor acumulate de elevi, ci şi a deprinderilor de bază, a capacităţilor intelectuale şi trăsăturilor de personalitate – aspecte care constituie produsul cel mai important al activităţii elevilor - transpunerea cunoştinţelor în competenţe.