Patrick-Joshua Biro este profesor de Fizică și Matematică la Școala Internațională Oradea și doctorand în Sociologie la Universitatea din Oradea. Cercetarea sa urmărește modul în care tinerii cu pregătire în domeniile STEM ajung să ia în considerare, să aleagă sau să abandoneze posibilitatea unei cariere didactice, precum și rolul factorilor individuali, instituționali și sociali în acest proces. A absolvit în 2022 programele de licență Fizică Medicală și Istorie la Universitatea din Oradea, iar în 2024 a finalizat studiile de masterat în Fizică Medicală.
Predă Fizică și Matematică, dezvoltă activități de educație științifică și scrie despre educație, formarea profesorilor și predarea științelor. După finalizarea masteratului, a activat timp de doi ani ca pedagog social pentru copii proveniți din medii defavorizate. În activitatea sa încearcă să lege experiența de la clasă de cercetare și de analiza mai largă a condițiilor sociale în care funcționează educația, păstrând disponibilitatea de a-și revizui concluziile atunci când datele sau experiența o cer.
Pe scurt
Ani de experiență la catedră
5
Ultimul nivel de învățământ absolvit
master
Disciplină secundară
Fizică
Aria curiculară
Matematică şi ştiinţe
Limbi străine cunoscute
maghiară, engleză
Nivelul de utilizare a computerului
avansat
Viziunea asupra educației
Cred că una dintre cele mai importante forme de respect pe care școala le poate oferi unui copil este să îl ia intelectual în serios. Elevii au nevoie de siguranță, sprijin și relații umane bune, iar dezvoltarea lor cere și întâlnirea reală cu dificultatea, cu întrebări pentru care răspunsul nu apare imediat și cu experiența de a reveni asupra unei idei până când o înțeleg.
De aceea, încerc să păstrez așteptări academice ridicate și să construiesc, în același timp, condițiile prin care elevii pot ajunge la ele. Un elev care întâmpină dificultăți are nevoie de un diagnostic pedagogic mai precis decât o etichetă precum „nu este bun la matematică” sau „nu are gândire de real”. Uneori problema se află în cunoștințele anterioare, alteori în citirea enunțului, inițierea sarcinii, teama de greșeală sau într-o explicație care trebuie construită altfel.
În predarea științelor mă interesează în mod special diferența dintre a reproduce un rezultat și a înțelege de ce acel rezultat poate fi considerat adevărat. Elevul ar trebui să întâlnească experimentul, măsurarea, incertitudinea, modelul, argumentul și limitele unei explicații. Aceste experiențe formează o cultură științifică mult mai durabilă decât memorarea unei colecții de formule.
Consider, de asemenea, că educația trebuie privită ca problemă socială. Calitatea experienței școlare a unui copil depinde de resursele familiei, localitatea în care trăiește, școala la care are acces, stabilitatea corpului profesoral și posibilitatea instituției de a recruta oameni bine pregătiți. O politică educațională serioasă trebuie să urmărească aceste diferențe prin date și să se întrebe permanent cine beneficiază de o anumită măsură, cine rămâne în urmă și prin ce mecanism apare diferența.
Profesorul are, în această ecuație, o responsabilitate profesională importantă. Are nevoie de cunoașterea solidă a disciplinei, de instrumente pedagogice, de capacitatea de a observa oamenii din fața lui și de suficientă modestie intelectuală încât să își testeze propriile convingeri. Experiența devine valoroasă atunci când este examinată, comparată cu dovezile și transformată în învățare profesională.
Îmi doresc o școală în care exigența să însemne încredere în capacitatea elevului de a crește, cercetarea să ajute profesorul să ia decizii mai bune, iar profesorii să beneficieze de condițiile profesionale care le permit să rămână buni pe termen lung. Pentru mine, aceasta este una dintre cele mai importante legături dintre predare, cercetare și responsabilitatea publică.
Implicarea în activități ale comunității
Implicarea mea comunitară a început înaintea activității profesionale propriu-zise și a rămas legată, în principal, de educație, accesibilitate, incluziune și comunicarea științei.
În 2023 și 2024 am fost voluntar în cadrul Nopții Cercetătorilor Europeni, organizate la Universitatea din Oradea, eveniment care a reunit peste 1100, respectiv peste 1150 de vizitatori, majoritatea elevi.
Activitatea mea a urmărit promovarea fizicii în rândul copiilor și tinerilor, prin experimente și demonstrații interactive, discuții și dezbateri pornite de la fenomene fizice, precum și sesiuni deschise de întrebări și răspunsuri. Am urmărit să creez contexte în care participanții să poată interacționa direct cu fenomenele studiate, să formuleze întrebări și ipoteze și să descopere fizica dincolo de cadrul obișnuit al lecției.
În perioada 3-6 decembrie 2024, am coordonat proiectul „Prieteni Fără Bariere”, desfășurat la Biblioteca Universității din Oradea împreună cu o echipă de voluntari. Proiectul a urmărit apropierea dintre persoane cu și fără dizabilități și crearea unui context public de discuție despre accesibilitate, autonomie și participare comunitară.
Particip și la conversația publică despre educație prin texte de analiză și eseuri bazate pe cercetare. O direcție importantă a acestei activități este situația profesorilor de științe din România și felul în care recrutarea, distribuția geografică a posturilor, stabilitatea profesională și pregătirea inițială influențează accesul elevilor la profesori calificați.
În 28 iulie 2026, revista Școala9 a publicat analiza Diploma spune 9, Titularizarea spune 5. Anatomia unei crize a profesorilor de științe, realizată de mine pe baza datelor administrative pentru disciplinele Matematică, Fizică, Chimie, Biologie și Informatică/TIC din perioada 2022-2025. Analiza a urmărit simultan candidații la concursul de titularizare, posturile disponibile și experiențele concrete ale profesorilor și directorilor din mai multe regiuni ale țării.
Aceste experiențe m-au făcut să privesc educația ca pe o activitate care depășește spațiul clasei. Calitatea unei lecții contează enorm, iar condițiile în care profesorii și elevii pot ajunge la acea lecție contează la fel de mult.
O parte importantă a activității mele didactice este dedicată construirii unor experiențe prin care conceptele științifice pot fi observate, discutate și testate.
În cercetarea care a stat ulterior la baza volumului Dincolo de manual, am dezvoltat și aplicat activități pentru predarea fizicii atomice, nucleare și medicale. Printre acestea se află o activitate de tip joc destinată înțelegerii caracterului probabilistic al dezintegrării radioactive și a relației dintre numărul de nuclee nedezintegrate, activitate și timpul de înjumătățire. O versiune internațională a acestor activități a fost publicată la 13 noiembrie 2025, în numărul 75 al revistei europene Science in School, sub titlul Teach radioisotopes and decay interdisciplinarily at a low cost.
Articolul propune două activități cu cost redus pentru elevi cu vârste între 14-16 și 16-19 ani, conectând fizica, matematica și aplicațiile sociale ale radioactivității. Science in School este publicată și finanțată de EIROforum, parteneriatul a opt mari organizații europene de cercetare, între care CERN, ESA, ESO și EMBL, iar din 2025 publicația este găzduită de CERN, Geneva.
În alte activități didactice am urmărit folosirea experimentului, a modelării și a problemelor deschise ca punct de plecare pentru înțelegerea conceptelor. Mă interesează în mod special situațiile în care elevul poate modifica parametri, formula o predicție, confrunta predicția cu observația și explica de ce rezultatul obținut susține sau contrazice ipoteza inițială.
Încerc să păstrez în aceste proiecte și loc pentru rezultate neașteptate. În știință, un experiment care produce alt rezultat decât cel anticipat poate deveni o ocazie foarte bună pentru învățare, dacă elevul primește timpul și instrumentele necesare pentru a înțelege ce s-a întâmplat.
Rezultate profesionale deosebite
Activitatea mea profesională se află la intersecția dintre predarea științelor, cercetarea educațională și comunicarea publică despre educație.
În 2025 am primit Organizers Award în cadrul Scientix Awards, iar în 2026 am obținut Premiul I național din partea British Council România, ex aequo, în cadrul Games of Science. Am participat, de asemenea, la peste 15 conferințe și evenimente dedicate educației științifice, în contexte naționale și internaționale.
În activitatea de comunicare și educație științifică am participat, de asemenea, la conferințe și programe naționale și europene. Printre acestea se numără Conferința CERED 2024, unde am prezentat rezultate preliminare privind utilizarea gamificării prin Kahoot în învățarea fizicii atomului; o prezentare dedicată fizicii educaționale în 2024, intitulată Bridging Generations in Physics Teaching. Study Case: Lessons from the Teaching Legacy of Ludovic Schwartz; Festivalul Digital Predau Viitor 2025, unde am susținut sesiunea Idei de activități interdisciplinare la fizică; și 4th European Summit of STEAM Educators, desfășurat în 12-13 septembrie 2025, unde am prezentat Decay Dilemmas: what meanings can we bring to nuclear and medical physics in high school classes?
De asemenea, în timpul liceului, am obținut Premiul al II-lea și, respectiv, Mențiune M.E.N. la etapa națională a Olimpiadei de Istorie în 2017 (clasa a X-a) și, respectiv, în 2018 (clasa a XI-a).
Privesc aceste recunoașteri în primul rând ca pe o confirmare că merită continuate proiectele care aduc împreună rigoarea științifică, accesibilitatea și preocuparea pentru ceea ce funcționează efectiv pentru elevi și profesori.
Rezultatele elevilor
În activitatea didactică urmăresc progresul elevilor prin mai multe forme de evidență: rezultatele academice, calitatea argumentării, autonomia în rezolvarea problemelor, capacitatea de a formula întrebări și transferul cunoștințelor către contexte noi.
Lucrez în special în predarea Fizicii și Matematicii, cu elevi de vârste și niveluri diferite. În proiectarea activităților încerc să identific dificultatea concretă care îl împiedică pe un elev să progreseze, de la înțelegerea textului unei probleme și construirea unui raționament până la inițierea sarcinii, verificarea propriei soluții și tolerarea unei probleme care nu se rezolvă imediat.
Consider important ca rezultatele elevilor să rămână, înainte de toate, ale lor. Din acest motiv, evit folosirea performanțelor individuale ale copiilor drept instrument de autopromovare și prezint public exemple concrete numai atunci când ele pot fi comunicate etic și fără expunerea inutilă a elevului.
Publicații
Carte
Biro, Patrick-Joshua (2025). Dincolo de manual: explorări didactice în fizica atomică, nucleară și medicală. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 978-606-17-2453-6.
Lucrarea este dedicată predării fizicii atomice, nucleare și medicale și include fundamente teoretice, rezultate ale cercetării educaționale și propuneri didactice. Volumul este înregistrat în Bibliografia CIP a Bibliotecii Naționale a României, poziția 700, domeniul Fizică.
Publicație internațională de educație științifică
Biro, Patrick-Joshua (13 noiembrie 2025). Teach radioisotopes and decay interdisciplinarily at a low cost. Science in School, Issue 75.
Articol destinat profesorilor de științe, cu activități pentru predarea radioactivității, dezintegrării radioactive, timpului de înjumătățire, datării cu carbon și aplicațiilor medicale ale fizicii nucleare. Science in School este publicată de EIROforum și găzduită de CERN.
Articole în publicații online
Școala9
Biro, Patrick-Joshua (27 mai 2025). Despre teama de radiație și Fizica pe care Bacul nu o cere, dar viața, da. Școala9.
Articol despre alfabetizarea științifică, percepțiile publice asupra radiațiilor și limitele unei predări a fizicii centrate predominant pe cerințele de examen.
Biro, Patrick-Joshua (26 iunie 2025). Dincolo de „ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Ce face un pedagog social. Școala9.
Text despre rolul pedagogului social, munca educațională desfășurată în afara clasei și relația dintre sprijinul individual oferit copilului, mediul familial și oportunitățile educaționale.
Biro, Patrick-Joshua (17 septembrie 2025). Storytelling la ora de fizică. Școala9.
Articol dedicat utilizării narațiunii în predarea fizicii și modului în care istoria ideilor, oamenii de știință și contexte autentice pot sprijini înțelegerea conceptelor.
Biro, Patrick-Joshua (21 noiembrie 2025). Cultura lui „pe înțelesul tuturor”. Școala9.
Reflecție asupra simplificării excesive în educație și comunicarea științifică și asupra diferenței dintre clarificarea unei idei dificile și eliminarea dificultății intelectuale din procesul de învățare.
Biro, Patrick-Joshua (11 februarie 2026). De ce se blochează elevii la științe. Școala9.
Analiză a unor mecanisme care pot conduce la dificultăți persistente în învățarea științelor, de la lacunele conceptuale și limbajul disciplinei până la solicitarea cognitivă, experiențele anterioare și modul în care elevii ajung să se raporteze la propria competență.
Biro, Patrick-Joshua (28 iulie 2026). Diploma spune 9, Titularizarea spune 5. Anatomia unei crize a profesorilor de științe. Școala9.
Investigație și analiză de date privind recrutarea profesorilor de Matematică, Fizică, Chimie, Biologie și Informatică/TIC în România. Studiul utilizează date administrative din perioada 2022-2025 și urmărește raportul dintre candidații la concursul național de ocupare a posturilor, rezultatele obținute, posturile disponibile și distribuția teritorială a deficitului de personal calificat. Din documentarea realizată, nu am identificat până în prezent în România o altă analiză publicată care să urmărească la o scară comparabilă recrutarea profesorilor din cele cinci discipline STEM, integrând pe mai mulți ani date despre candidați, rezultate, posturi și distribuția teritorială.
Contributors.ro
Biro, Patrick-Joshua (20 decembrie 2025). Mitologizarea vocației. Vocația e o resursă, nu un mecanism de legitimare. Contributors.ro.
Eseu despre utilizarea discursului vocațional în profesia didactică și despre riscurile transformării vocației într-un substitut pentru condiții profesionale adecvate, pregătire și responsabilitate instituțională.
Biro, Patrick-Joshua (12 ianuarie 2026). Și de unde ar trebui să știe? O discuție despre formarea inițială a profesorilor STEM. Contributors.ro.
Analiză dedicată formării inițiale a profesorilor de științe și relației dintre pregătirea disciplinară, formarea pedagogică și competențele necesare pentru activitatea efectivă la clasă.
Biro, Patrick-Joshua (4 februarie 2026). Este suficientă o programă școlară bună? Despre formarea judecății profesorului de fizică. Contributors.ro.
Text despre rolul judecății profesionale în predarea fizicii și despre limitele unei abordări în care calitatea educației este atribuită în principal documentelor curriculare. Sunt discutate formarea profesorului, selecția conținuturilor și deciziile pedagogice luate în situații concrete de clasă.
Biro, Patrick-Joshua (12 mai 2026). Iluzia profilului. Cum modelează o prejudecată despre începutul liceului alegeri, identități și școli. Contributors.ro.
Analiză a efectelor pe care clasificarea timpurie a elevilor și reprezentările despre profilurile liceale le pot avea asupra alegerilor educaționale, identității academice și distribuției oportunităților între elevi.
Biro, Patrick-Joshua (2 iunie 2026). Un copil a vorbit despre AI. Câți copii simt că științele îi ajută să înțeleagă lumea? Contributors.ro.
Reflecție asupra relevanței percepute a educației științifice și asupra măsurii în care predarea STEM îi ajută pe elevi să interpreteze fenomenele, tehnologiile și transformările pe care le întâlnesc în viața contemporană.
Biro, Patrick-Joshua (13 iunie 2026). „Vă rog să nu deveniți mai mici doar ca să vă fie mai ușor”. Contributors.ro.
Eseu despre dificultate, așteptări educaționale și responsabilitatea profesorului de a construi contexte în care elevii pot întâlni cerințe intelectuale autentice fără ca dificultatea să devină un instrument de excludere.
Biro, Patrick-Joshua (11 august 2026). Fizica școlară nu se măsoară cu kilogramul. Ce pierdem când tot mai puțini oameni o pot și vor să o predea. Contributors.ro.
Analiză asupra deficitului de profesori de Fizică din România, a recrutării în profesia didactică și a relației dintre formarea inițială, atractivitatea carierei, disponibilitatea posturilor și capacitatea sistemului de a asigura predarea calificată a fizicii.
Comunitate
2 anunțuri publicate
pentru toată comunitatea
]]>
Patrick-Joshua Biro este profesor de Fizică și Matematică la Școala Internațională Oradea și doctorand în Sociologie la Universitatea din Oradea. Cercetarea sa urmărește modul în care tinerii cu pregătire în domeniile STEM ajung să ia în considerare, să aleagă sau să abandoneze posibilitatea unei cariere didactice, precum și rolul factorilor individuali, instituționali și sociali în acest proces. A absolvit în 2022 programele de licență Fizică Medicală și Istorie la Universitatea din Oradea, iar în 2024 a finalizat studiile de masterat în Fizică Medicală.
Predă Fizică și Matematică, dezvoltă activități de educație științifică și scrie despre educație, formarea profesorilor și predarea științelor. După finalizarea masteratului, a activat timp de doi ani ca pedagog social pentru copii proveniți din medii defavorizate. În activitatea sa încearcă să lege experiența de la clasă de cercetare și de analiza mai largă a condițiilor sociale în care funcționează educația, păstrând disponibilitatea de a-și revizui concluziile atunci când datele sau experiența o cer.
]]>
Cred că una dintre cele mai importante forme de respect pe care școala le poate oferi unui copil este să îl ia intelectual în serios. Elevii au nevoie de siguranță, sprijin și relații umane bune, iar dezvoltarea lor cere și întâlnirea reală cu dificultatea, cu întrebări pentru care răspunsul nu apare imediat și cu experiența de a reveni asupra unei idei până când o înțeleg.
De aceea, încerc să păstrez așteptări academice ridicate și să construiesc, în același timp, condițiile prin care elevii pot ajunge la ele. Un elev care întâmpină dificultăți are nevoie de un diagnostic pedagogic mai precis decât o etichetă precum „nu este bun la matematică” sau „nu are gândire de real”. Uneori problema se află în cunoștințele anterioare, alteori în citirea enunțului, inițierea sarcinii, teama de greșeală sau într-o explicație care trebuie construită altfel.
În predarea științelor mă interesează în mod special diferența dintre a reproduce un rezultat și a înțelege de ce acel rezultat poate fi considerat adevărat. Elevul ar trebui să întâlnească experimentul, măsurarea, incertitudinea, modelul, argumentul și limitele unei explicații. Aceste experiențe formează o cultură științifică mult mai durabilă decât memorarea unei colecții de formule.
Consider, de asemenea, că educația trebuie privită ca problemă socială. Calitatea experienței școlare a unui copil depinde de resursele familiei, localitatea în care trăiește, școala la care are acces, stabilitatea corpului profesoral și posibilitatea instituției de a recruta oameni bine pregătiți. O politică educațională serioasă trebuie să urmărească aceste diferențe prin date și să se întrebe permanent cine beneficiază de o anumită măsură, cine rămâne în urmă și prin ce mecanism apare diferența.
Profesorul are, în această ecuație, o responsabilitate profesională importantă. Are nevoie de cunoașterea solidă a disciplinei, de instrumente pedagogice, de capacitatea de a observa oamenii din fața lui și de suficientă modestie intelectuală încât să își testeze propriile convingeri. Experiența devine valoroasă atunci când este examinată, comparată cu dovezile și transformată în învățare profesională.
Îmi doresc o școală în care exigența să însemne încredere în capacitatea elevului de a crește, cercetarea să ajute profesorul să ia decizii mai bune, iar profesorii să beneficieze de condițiile profesionale care le permit să rămână buni pe termen lung. Pentru mine, aceasta este una dintre cele mai importante legături dintre predare, cercetare și responsabilitatea publică.
]]>Carte
Biro, Patrick-Joshua (2025). Dincolo de manual: explorări didactice în fizica atomică, nucleară și medicală. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 978-606-17-2453-6.
Lucrarea este dedicată predării fizicii atomice, nucleare și medicale și include fundamente teoretice, rezultate ale cercetării educaționale și propuneri didactice. Volumul este înregistrat în Bibliografia CIP a Bibliotecii Naționale a României, poziția 700, domeniul Fizică.
Publicație internațională de educație științifică
Biro, Patrick-Joshua (13 noiembrie 2025). Teach radioisotopes and decay interdisciplinarily at a low cost. Science in School, Issue 75.
Articol destinat profesorilor de științe, cu activități pentru predarea radioactivității, dezintegrării radioactive, timpului de înjumătățire, datării cu carbon și aplicațiilor medicale ale fizicii nucleare. Science in School este publicată de EIROforum și găzduită de CERN.
Articole în publicații online
Școala9
Biro, Patrick-Joshua (27 mai 2025). Despre teama de radiație și Fizica pe care Bacul nu o cere, dar viața, da. Școala9.
Articol despre alfabetizarea științifică, percepțiile publice asupra radiațiilor și limitele unei predări a fizicii centrate predominant pe cerințele de examen.
Biro, Patrick-Joshua (26 iunie 2025). Dincolo de „ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Ce face un pedagog social. Școala9.
Text despre rolul pedagogului social, munca educațională desfășurată în afara clasei și relația dintre sprijinul individual oferit copilului, mediul familial și oportunitățile educaționale.
Biro, Patrick-Joshua (17 septembrie 2025). Storytelling la ora de fizică. Școala9.
Articol dedicat utilizării narațiunii în predarea fizicii și modului în care istoria ideilor, oamenii de știință și contexte autentice pot sprijini înțelegerea conceptelor.
Biro, Patrick-Joshua (21 noiembrie 2025). Cultura lui „pe înțelesul tuturor”. Școala9.
Reflecție asupra simplificării excesive în educație și comunicarea științifică și asupra diferenței dintre clarificarea unei idei dificile și eliminarea dificultății intelectuale din procesul de învățare.
Biro, Patrick-Joshua (11 februarie 2026). De ce se blochează elevii la științe. Școala9.
Analiză a unor mecanisme care pot conduce la dificultăți persistente în învățarea științelor, de la lacunele conceptuale și limbajul disciplinei până la solicitarea cognitivă, experiențele anterioare și modul în care elevii ajung să se raporteze la propria competență.
Biro, Patrick-Joshua (28 iulie 2026). Diploma spune 9, Titularizarea spune 5. Anatomia unei crize a profesorilor de științe. Școala9.
Investigație și analiză de date privind recrutarea profesorilor de Matematică, Fizică, Chimie, Biologie și Informatică/TIC în România. Studiul utilizează date administrative din perioada 2022-2025 și urmărește raportul dintre candidații la concursul național de ocupare a posturilor, rezultatele obținute, posturile disponibile și distribuția teritorială a deficitului de personal calificat. Din documentarea realizată, nu am identificat până în prezent în România o altă analiză publicată care să urmărească la o scară comparabilă recrutarea profesorilor din cele cinci discipline STEM, integrând pe mai mulți ani date despre candidați, rezultate, posturi și distribuția teritorială.
Contributors.ro
Biro, Patrick-Joshua (20 decembrie 2025). Mitologizarea vocației. Vocația e o resursă, nu un mecanism de legitimare. Contributors.ro.
Eseu despre utilizarea discursului vocațional în profesia didactică și despre riscurile transformării vocației într-un substitut pentru condiții profesionale adecvate, pregătire și responsabilitate instituțională.
Biro, Patrick-Joshua (12 ianuarie 2026). Și de unde ar trebui să știe? O discuție despre formarea inițială a profesorilor STEM. Contributors.ro.
Analiză dedicată formării inițiale a profesorilor de științe și relației dintre pregătirea disciplinară, formarea pedagogică și competențele necesare pentru activitatea efectivă la clasă.
Biro, Patrick-Joshua (4 februarie 2026). Este suficientă o programă școlară bună? Despre formarea judecății profesorului de fizică. Contributors.ro.
Text despre rolul judecății profesionale în predarea fizicii și despre limitele unei abordări în care calitatea educației este atribuită în principal documentelor curriculare. Sunt discutate formarea profesorului, selecția conținuturilor și deciziile pedagogice luate în situații concrete de clasă.
Biro, Patrick-Joshua (12 mai 2026). Iluzia profilului. Cum modelează o prejudecată despre începutul liceului alegeri, identități și școli. Contributors.ro.
Analiză a efectelor pe care clasificarea timpurie a elevilor și reprezentările despre profilurile liceale le pot avea asupra alegerilor educaționale, identității academice și distribuției oportunităților între elevi.
Biro, Patrick-Joshua (2 iunie 2026). Un copil a vorbit despre AI. Câți copii simt că științele îi ajută să înțeleagă lumea? Contributors.ro.
Reflecție asupra relevanței percepute a educației științifice și asupra măsurii în care predarea STEM îi ajută pe elevi să interpreteze fenomenele, tehnologiile și transformările pe care le întâlnesc în viața contemporană.
Biro, Patrick-Joshua (13 iunie 2026). „Vă rog să nu deveniți mai mici doar ca să vă fie mai ușor”. Contributors.ro.
Eseu despre dificultate, așteptări educaționale și responsabilitatea profesorului de a construi contexte în care elevii pot întâlni cerințe intelectuale autentice fără ca dificultatea să devină un instrument de excludere.
Biro, Patrick-Joshua (11 august 2026). Fizica școlară nu se măsoară cu kilogramul. Ce pierdem când tot mai puțini oameni o pot și vor să o predea. Contributors.ro.
Analiză asupra deficitului de profesori de Fizică din România, a recrutării în profesia didactică și a relației dintre formarea inițială, atractivitatea carierei, disponibilitatea posturilor și capacitatea sistemului de a asigura predarea calificată a fizicii.
]]>
În activitatea didactică urmăresc progresul elevilor prin mai multe forme de evidență: rezultatele academice, calitatea argumentării, autonomia în rezolvarea problemelor, capacitatea de a formula întrebări și transferul cunoștințelor către contexte noi.
Lucrez în special în predarea Fizicii și Matematicii, cu elevi de vârste și niveluri diferite. În proiectarea activităților încerc să identific dificultatea concretă care îl împiedică pe un elev să progreseze, de la înțelegerea textului unei probleme și construirea unui raționament până la inițierea sarcinii, verificarea propriei soluții și tolerarea unei probleme care nu se rezolvă imediat.
Consider important ca rezultatele elevilor să rămână, înainte de toate, ale lor. Din acest motiv, evit folosirea performanțelor individuale ale copiilor drept instrument de autopromovare și prezint public exemple concrete numai atunci când ele pot fi comunicate etic și fără expunerea inutilă a elevului.
]]>
Activitatea mea profesională se află la intersecția dintre predarea științelor, cercetarea educațională și comunicarea publică despre educație.
În 2025 am primit Organizers Award în cadrul Scientix Awards, iar în 2026 am obținut Premiul I național din partea British Council România, ex aequo, în cadrul Games of Science. Am participat, de asemenea, la peste 15 conferințe și evenimente dedicate educației științifice, în contexte naționale și internaționale.
În activitatea de comunicare și educație științifică am participat, de asemenea, la conferințe și programe naționale și europene. Printre acestea se numără Conferința CERED 2024, unde am prezentat rezultate preliminare privind utilizarea gamificării prin Kahoot în învățarea fizicii atomului; o prezentare dedicată fizicii educaționale în 2024, intitulată Bridging Generations in Physics Teaching. Study Case: Lessons from the Teaching Legacy of Ludovic Schwartz; Festivalul Digital Predau Viitor 2025, unde am susținut sesiunea Idei de activități interdisciplinare la fizică; și 4th European Summit of STEAM Educators, desfășurat în 12-13 septembrie 2025, unde am prezentat Decay Dilemmas: what meanings can we bring to nuclear and medical physics in high school classes?
De asemenea, în timpul liceului, am obținut Premiul al II-lea și, respectiv, Mențiune M.E.N. la etapa națională a Olimpiadei de Istorie în 2017 (clasa a X-a) și, respectiv, în 2018 (clasa a XI-a).
Privesc aceste recunoașteri în primul rând ca pe o confirmare că merită continuate proiectele care aduc împreună rigoarea științifică, accesibilitatea și preocuparea pentru ceea ce funcționează efectiv pentru elevi și profesori.
]]>
Implicarea mea comunitară a început înaintea activității profesionale propriu-zise și a rămas legată, în principal, de educație, accesibilitate, incluziune și comunicarea științei.
În 2023 și 2024 am fost voluntar în cadrul Nopții Cercetătorilor Europeni, organizate la Universitatea din Oradea, eveniment care a reunit peste 1100, respectiv peste 1150 de vizitatori, majoritatea elevi.
Activitatea mea a urmărit promovarea fizicii în rândul copiilor și tinerilor, prin experimente și demonstrații interactive, discuții și dezbateri pornite de la fenomene fizice, precum și sesiuni deschise de întrebări și răspunsuri. Am urmărit să creez contexte în care participanții să poată interacționa direct cu fenomenele studiate, să formuleze întrebări și ipoteze și să descopere fizica dincolo de cadrul obișnuit al lecției.
În perioada 3-6 decembrie 2024, am coordonat proiectul „Prieteni Fără Bariere”, desfășurat la Biblioteca Universității din Oradea împreună cu o echipă de voluntari. Proiectul a urmărit apropierea dintre persoane cu și fără dizabilități și crearea unui context public de discuție despre accesibilitate, autonomie și participare comunitară.
Particip și la conversația publică despre educație prin texte de analiză și eseuri bazate pe cercetare. O direcție importantă a acestei activități este situația profesorilor de științe din România și felul în care recrutarea, distribuția geografică a posturilor, stabilitatea profesională și pregătirea inițială influențează accesul elevilor la profesori calificați.
În 28 iulie 2026, revista Școala9 a publicat analiza Diploma spune 9, Titularizarea spune 5. Anatomia unei crize a profesorilor de științe, realizată de mine pe baza datelor administrative pentru disciplinele Matematică, Fizică, Chimie, Biologie și Informatică/TIC din perioada 2022-2025. Analiza a urmărit simultan candidații la concursul de titularizare, posturile disponibile și experiențele concrete ale profesorilor și directorilor din mai multe regiuni ale țării.
Aceste experiențe m-au făcut să privesc educația ca pe o activitate care depășește spațiul clasei. Calitatea unei lecții contează enorm, iar condițiile în care profesorii și elevii pot ajunge la acea lecție contează la fel de mult.
]]>
O parte importantă a activității mele didactice este dedicată construirii unor experiențe prin care conceptele științifice pot fi observate, discutate și testate.
În cercetarea care a stat ulterior la baza volumului Dincolo de manual, am dezvoltat și aplicat activități pentru predarea fizicii atomice, nucleare și medicale. Printre acestea se află o activitate de tip joc destinată înțelegerii caracterului probabilistic al dezintegrării radioactive și a relației dintre numărul de nuclee nedezintegrate, activitate și timpul de înjumătățire. O versiune internațională a acestor activități a fost publicată la 13 noiembrie 2025, în numărul 75 al revistei europene Science in School, sub titlul Teach radioisotopes and decay interdisciplinarily at a low cost.
Articolul propune două activități cu cost redus pentru elevi cu vârste între 14-16 și 16-19 ani, conectând fizica, matematica și aplicațiile sociale ale radioactivității. Science in School este publicată și finanțată de EIROforum, parteneriatul a opt mari organizații europene de cercetare, între care CERN, ESA, ESO și EMBL, iar din 2025 publicația este găzduită de CERN, Geneva.
În alte activități didactice am urmărit folosirea experimentului, a modelării și a problemelor deschise ca punct de plecare pentru înțelegerea conceptelor. Mă interesează în mod special situațiile în care elevul poate modifica parametri, formula o predicție, confrunta predicția cu observația și explica de ce rezultatul obținut susține sau contrazice ipoteza inițială.
Încerc să păstrez în aceste proiecte și loc pentru rezultate neașteptate. În știință, un experiment care produce alt rezultat decât cel anticipat poate deveni o ocazie foarte bună pentru învățare, dacă elevul primește timpul și instrumentele necesare pentru a înțelege ce s-a întâmplat.
Patrick-Joshua Biro este profesor de Fizică și Matematică la Școala Internațională Oradea și doctorand în Sociologie la Universitatea din Oradea. Cercetarea sa urmărește modul în care tinerii cu pregătire în domeniile STEM ajung să ia în considerare, să aleagă sau să abandoneze posibilitatea unei cariere didactice, precum și rolul factorilor individuali, instituționali și sociali în acest proces. A absolvit în 2022 programele de licență Fizică Medicală și Istorie la Universitatea din Oradea, iar în 2024 a finalizat studiile de masterat în Fizică Medicală.
Predă Fizică și Matematică, dezvoltă activități de educație științifică și scrie despre educație, formarea profesorilor și predarea științelor. După finalizarea masteratului, a activat timp de doi ani ca pedagog social pentru copii proveniți din medii defavorizate. În activitatea sa încearcă să lege experiența de la clasă de cercetare și de analiza mai largă a condițiilor sociale în care funcționează educația, păstrând disponibilitatea de a-și revizui concluziile atunci când datele sau experiența o cer.
Pe scurt
Ani de experiență la catedră
5
Ultimul nivel de învățământ absolvit
master
Disciplină secundară
Fizică
Aria curiculară
Matematică şi ştiinţe
Limbi străine cunoscute
maghiară, engleză
Nivelul de utilizare a computerului
avansat
Viziunea asupra educației
Cred că una dintre cele mai importante forme de respect pe care școala le poate oferi unui copil este să îl ia intelectual în serios. Elevii au nevoie de siguranță, sprijin și relații umane bune, iar dezvoltarea lor cere și întâlnirea reală cu dificultatea, cu întrebări pentru care răspunsul nu apare imediat și cu experiența de a reveni asupra unei idei până când o înțeleg.
De aceea, încerc să păstrez așteptări academice ridicate și să construiesc, în același timp, condițiile prin care elevii pot ajunge la ele. Un elev care întâmpină dificultăți are nevoie de un diagnostic pedagogic mai precis decât o etichetă precum „nu este bun la matematică” sau „nu are gândire de real”. Uneori problema se află în cunoștințele anterioare, alteori în citirea enunțului, inițierea sarcinii, teama de greșeală sau într-o explicație care trebuie construită altfel.
În predarea științelor mă interesează în mod special diferența dintre a reproduce un rezultat și a înțelege de ce acel rezultat poate fi considerat adevărat. Elevul ar trebui să întâlnească experimentul, măsurarea, incertitudinea, modelul, argumentul și limitele unei explicații. Aceste experiențe formează o cultură științifică mult mai durabilă decât memorarea unei colecții de formule.
Consider, de asemenea, că educația trebuie privită ca problemă socială. Calitatea experienței școlare a unui copil depinde de resursele familiei, localitatea în care trăiește, școala la care are acces, stabilitatea corpului profesoral și posibilitatea instituției de a recruta oameni bine pregătiți. O politică educațională serioasă trebuie să urmărească aceste diferențe prin date și să se întrebe permanent cine beneficiază de o anumită măsură, cine rămâne în urmă și prin ce mecanism apare diferența.
Profesorul are, în această ecuație, o responsabilitate profesională importantă. Are nevoie de cunoașterea solidă a disciplinei, de instrumente pedagogice, de capacitatea de a observa oamenii din fața lui și de suficientă modestie intelectuală încât să își testeze propriile convingeri. Experiența devine valoroasă atunci când este examinată, comparată cu dovezile și transformată în învățare profesională.
Îmi doresc o școală în care exigența să însemne încredere în capacitatea elevului de a crește, cercetarea să ajute profesorul să ia decizii mai bune, iar profesorii să beneficieze de condițiile profesionale care le permit să rămână buni pe termen lung. Pentru mine, aceasta este una dintre cele mai importante legături dintre predare, cercetare și responsabilitatea publică.
Implicarea în activități ale comunității
Implicarea mea comunitară a început înaintea activității profesionale propriu-zise și a rămas legată, în principal, de educație, accesibilitate, incluziune și comunicarea științei.
În 2023 și 2024 am fost voluntar în cadrul Nopții Cercetătorilor Europeni, organizate la Universitatea din Oradea, eveniment care a reunit peste 1100, respectiv peste 1150 de vizitatori, majoritatea elevi.
Activitatea mea a urmărit promovarea fizicii în rândul copiilor și tinerilor, prin experimente și demonstrații interactive, discuții și dezbateri pornite de la fenomene fizice, precum și sesiuni deschise de întrebări și răspunsuri. Am urmărit să creez contexte în care participanții să poată interacționa direct cu fenomenele studiate, să formuleze întrebări și ipoteze și să descopere fizica dincolo de cadrul obișnuit al lecției.
În perioada 3-6 decembrie 2024, am coordonat proiectul „Prieteni Fără Bariere”, desfășurat la Biblioteca Universității din Oradea împreună cu o echipă de voluntari. Proiectul a urmărit apropierea dintre persoane cu și fără dizabilități și crearea unui context public de discuție despre accesibilitate, autonomie și participare comunitară.
Particip și la conversația publică despre educație prin texte de analiză și eseuri bazate pe cercetare. O direcție importantă a acestei activități este situația profesorilor de științe din România și felul în care recrutarea, distribuția geografică a posturilor, stabilitatea profesională și pregătirea inițială influențează accesul elevilor la profesori calificați.
În 28 iulie 2026, revista Școala9 a publicat analiza Diploma spune 9, Titularizarea spune 5. Anatomia unei crize a profesorilor de științe, realizată de mine pe baza datelor administrative pentru disciplinele Matematică, Fizică, Chimie, Biologie și Informatică/TIC din perioada 2022-2025. Analiza a urmărit simultan candidații la concursul de titularizare, posturile disponibile și experiențele concrete ale profesorilor și directorilor din mai multe regiuni ale țării.
Aceste experiențe m-au făcut să privesc educația ca pe o activitate care depășește spațiul clasei. Calitatea unei lecții contează enorm, iar condițiile în care profesorii și elevii pot ajunge la acea lecție contează la fel de mult.
O parte importantă a activității mele didactice este dedicată construirii unor experiențe prin care conceptele științifice pot fi observate, discutate și testate.
În cercetarea care a stat ulterior la baza volumului Dincolo de manual, am dezvoltat și aplicat activități pentru predarea fizicii atomice, nucleare și medicale. Printre acestea se află o activitate de tip joc destinată înțelegerii caracterului probabilistic al dezintegrării radioactive și a relației dintre numărul de nuclee nedezintegrate, activitate și timpul de înjumătățire. O versiune internațională a acestor activități a fost publicată la 13 noiembrie 2025, în numărul 75 al revistei europene Science in School, sub titlul Teach radioisotopes and decay interdisciplinarily at a low cost.
Articolul propune două activități cu cost redus pentru elevi cu vârste între 14-16 și 16-19 ani, conectând fizica, matematica și aplicațiile sociale ale radioactivității. Science in School este publicată și finanțată de EIROforum, parteneriatul a opt mari organizații europene de cercetare, între care CERN, ESA, ESO și EMBL, iar din 2025 publicația este găzduită de CERN, Geneva.
În alte activități didactice am urmărit folosirea experimentului, a modelării și a problemelor deschise ca punct de plecare pentru înțelegerea conceptelor. Mă interesează în mod special situațiile în care elevul poate modifica parametri, formula o predicție, confrunta predicția cu observația și explica de ce rezultatul obținut susține sau contrazice ipoteza inițială.
Încerc să păstrez în aceste proiecte și loc pentru rezultate neașteptate. În știință, un experiment care produce alt rezultat decât cel anticipat poate deveni o ocazie foarte bună pentru învățare, dacă elevul primește timpul și instrumentele necesare pentru a înțelege ce s-a întâmplat.
Rezultate profesionale deosebite
Activitatea mea profesională se află la intersecția dintre predarea științelor, cercetarea educațională și comunicarea publică despre educație.
În 2025 am primit Organizers Award în cadrul Scientix Awards, iar în 2026 am obținut Premiul I național din partea British Council România, ex aequo, în cadrul Games of Science. Am participat, de asemenea, la peste 15 conferințe și evenimente dedicate educației științifice, în contexte naționale și internaționale.
În activitatea de comunicare și educație științifică am participat, de asemenea, la conferințe și programe naționale și europene. Printre acestea se numără Conferința CERED 2024, unde am prezentat rezultate preliminare privind utilizarea gamificării prin Kahoot în învățarea fizicii atomului; o prezentare dedicată fizicii educaționale în 2024, intitulată Bridging Generations in Physics Teaching. Study Case: Lessons from the Teaching Legacy of Ludovic Schwartz; Festivalul Digital Predau Viitor 2025, unde am susținut sesiunea Idei de activități interdisciplinare la fizică; și 4th European Summit of STEAM Educators, desfășurat în 12-13 septembrie 2025, unde am prezentat Decay Dilemmas: what meanings can we bring to nuclear and medical physics in high school classes?
De asemenea, în timpul liceului, am obținut Premiul al II-lea și, respectiv, Mențiune M.E.N. la etapa națională a Olimpiadei de Istorie în 2017 (clasa a X-a) și, respectiv, în 2018 (clasa a XI-a).
Privesc aceste recunoașteri în primul rând ca pe o confirmare că merită continuate proiectele care aduc împreună rigoarea științifică, accesibilitatea și preocuparea pentru ceea ce funcționează efectiv pentru elevi și profesori.
Rezultatele elevilor
În activitatea didactică urmăresc progresul elevilor prin mai multe forme de evidență: rezultatele academice, calitatea argumentării, autonomia în rezolvarea problemelor, capacitatea de a formula întrebări și transferul cunoștințelor către contexte noi.
Lucrez în special în predarea Fizicii și Matematicii, cu elevi de vârste și niveluri diferite. În proiectarea activităților încerc să identific dificultatea concretă care îl împiedică pe un elev să progreseze, de la înțelegerea textului unei probleme și construirea unui raționament până la inițierea sarcinii, verificarea propriei soluții și tolerarea unei probleme care nu se rezolvă imediat.
Consider important ca rezultatele elevilor să rămână, înainte de toate, ale lor. Din acest motiv, evit folosirea performanțelor individuale ale copiilor drept instrument de autopromovare și prezint public exemple concrete numai atunci când ele pot fi comunicate etic și fără expunerea inutilă a elevului.
Publicații
Carte
Biro, Patrick-Joshua (2025). Dincolo de manual: explorări didactice în fizica atomică, nucleară și medicală. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 978-606-17-2453-6.
Lucrarea este dedicată predării fizicii atomice, nucleare și medicale și include fundamente teoretice, rezultate ale cercetării educaționale și propuneri didactice. Volumul este înregistrat în Bibliografia CIP a Bibliotecii Naționale a României, poziția 700, domeniul Fizică.
Publicație internațională de educație științifică
Biro, Patrick-Joshua (13 noiembrie 2025). Teach radioisotopes and decay interdisciplinarily at a low cost. Science in School, Issue 75.
Articol destinat profesorilor de științe, cu activități pentru predarea radioactivității, dezintegrării radioactive, timpului de înjumătățire, datării cu carbon și aplicațiilor medicale ale fizicii nucleare. Science in School este publicată de EIROforum și găzduită de CERN.
Articole în publicații online
Școala9
Biro, Patrick-Joshua (27 mai 2025). Despre teama de radiație și Fizica pe care Bacul nu o cere, dar viața, da. Școala9.
Articol despre alfabetizarea științifică, percepțiile publice asupra radiațiilor și limitele unei predări a fizicii centrate predominant pe cerințele de examen.
Biro, Patrick-Joshua (26 iunie 2025). Dincolo de „ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Ce face un pedagog social. Școala9.
Text despre rolul pedagogului social, munca educațională desfășurată în afara clasei și relația dintre sprijinul individual oferit copilului, mediul familial și oportunitățile educaționale.
Biro, Patrick-Joshua (17 septembrie 2025). Storytelling la ora de fizică. Școala9.
Articol dedicat utilizării narațiunii în predarea fizicii și modului în care istoria ideilor, oamenii de știință și contexte autentice pot sprijini înțelegerea conceptelor.
Biro, Patrick-Joshua (21 noiembrie 2025). Cultura lui „pe înțelesul tuturor”. Școala9.
Reflecție asupra simplificării excesive în educație și comunicarea științifică și asupra diferenței dintre clarificarea unei idei dificile și eliminarea dificultății intelectuale din procesul de învățare.
Biro, Patrick-Joshua (11 februarie 2026). De ce se blochează elevii la științe. Școala9.
Analiză a unor mecanisme care pot conduce la dificultăți persistente în învățarea științelor, de la lacunele conceptuale și limbajul disciplinei până la solicitarea cognitivă, experiențele anterioare și modul în care elevii ajung să se raporteze la propria competență.
Biro, Patrick-Joshua (28 iulie 2026). Diploma spune 9, Titularizarea spune 5. Anatomia unei crize a profesorilor de științe. Școala9.
Investigație și analiză de date privind recrutarea profesorilor de Matematică, Fizică, Chimie, Biologie și Informatică/TIC în România. Studiul utilizează date administrative din perioada 2022-2025 și urmărește raportul dintre candidații la concursul național de ocupare a posturilor, rezultatele obținute, posturile disponibile și distribuția teritorială a deficitului de personal calificat. Din documentarea realizată, nu am identificat până în prezent în România o altă analiză publicată care să urmărească la o scară comparabilă recrutarea profesorilor din cele cinci discipline STEM, integrând pe mai mulți ani date despre candidați, rezultate, posturi și distribuția teritorială.
Contributors.ro
Biro, Patrick-Joshua (20 decembrie 2025). Mitologizarea vocației. Vocația e o resursă, nu un mecanism de legitimare. Contributors.ro.
Eseu despre utilizarea discursului vocațional în profesia didactică și despre riscurile transformării vocației într-un substitut pentru condiții profesionale adecvate, pregătire și responsabilitate instituțională.
Biro, Patrick-Joshua (12 ianuarie 2026). Și de unde ar trebui să știe? O discuție despre formarea inițială a profesorilor STEM. Contributors.ro.
Analiză dedicată formării inițiale a profesorilor de științe și relației dintre pregătirea disciplinară, formarea pedagogică și competențele necesare pentru activitatea efectivă la clasă.
Biro, Patrick-Joshua (4 februarie 2026). Este suficientă o programă școlară bună? Despre formarea judecății profesorului de fizică. Contributors.ro.
Text despre rolul judecății profesionale în predarea fizicii și despre limitele unei abordări în care calitatea educației este atribuită în principal documentelor curriculare. Sunt discutate formarea profesorului, selecția conținuturilor și deciziile pedagogice luate în situații concrete de clasă.
Biro, Patrick-Joshua (12 mai 2026). Iluzia profilului. Cum modelează o prejudecată despre începutul liceului alegeri, identități și școli. Contributors.ro.
Analiză a efectelor pe care clasificarea timpurie a elevilor și reprezentările despre profilurile liceale le pot avea asupra alegerilor educaționale, identității academice și distribuției oportunităților între elevi.
Biro, Patrick-Joshua (2 iunie 2026). Un copil a vorbit despre AI. Câți copii simt că științele îi ajută să înțeleagă lumea? Contributors.ro.
Reflecție asupra relevanței percepute a educației științifice și asupra măsurii în care predarea STEM îi ajută pe elevi să interpreteze fenomenele, tehnologiile și transformările pe care le întâlnesc în viața contemporană.
Biro, Patrick-Joshua (13 iunie 2026). „Vă rog să nu deveniți mai mici doar ca să vă fie mai ușor”. Contributors.ro.
Eseu despre dificultate, așteptări educaționale și responsabilitatea profesorului de a construi contexte în care elevii pot întâlni cerințe intelectuale autentice fără ca dificultatea să devină un instrument de excludere.
Biro, Patrick-Joshua (11 august 2026). Fizica școlară nu se măsoară cu kilogramul. Ce pierdem când tot mai puțini oameni o pot și vor să o predea. Contributors.ro.
Analiză asupra deficitului de profesori de Fizică din România, a recrutării în profesia didactică și a relației dintre formarea inițială, atractivitatea carierei, disponibilitatea posturilor și capacitatea sistemului de a asigura predarea calificată a fizicii.
Comunitate
2 anunțuri publicate
pentru toată comunitatea
]]>
Patrick-Joshua Biro este profesor de Fizică și Matematică la Școala Internațională Oradea și doctorand în Sociologie la Universitatea din Oradea. Cercetarea sa urmărește modul în care tinerii cu pregătire în domeniile STEM ajung să ia în considerare, să aleagă sau să abandoneze posibilitatea unei cariere didactice, precum și rolul factorilor individuali, instituționali și sociali în acest proces. A absolvit în 2022 programele de licență Fizică Medicală și Istorie la Universitatea din Oradea, iar în 2024 a finalizat studiile de masterat în Fizică Medicală.
Predă Fizică și Matematică, dezvoltă activități de educație științifică și scrie despre educație, formarea profesorilor și predarea științelor. După finalizarea masteratului, a activat timp de doi ani ca pedagog social pentru copii proveniți din medii defavorizate. În activitatea sa încearcă să lege experiența de la clasă de cercetare și de analiza mai largă a condițiilor sociale în care funcționează educația, păstrând disponibilitatea de a-și revizui concluziile atunci când datele sau experiența o cer.
]]>
Cred că una dintre cele mai importante forme de respect pe care școala le poate oferi unui copil este să îl ia intelectual în serios. Elevii au nevoie de siguranță, sprijin și relații umane bune, iar dezvoltarea lor cere și întâlnirea reală cu dificultatea, cu întrebări pentru care răspunsul nu apare imediat și cu experiența de a reveni asupra unei idei până când o înțeleg.
De aceea, încerc să păstrez așteptări academice ridicate și să construiesc, în același timp, condițiile prin care elevii pot ajunge la ele. Un elev care întâmpină dificultăți are nevoie de un diagnostic pedagogic mai precis decât o etichetă precum „nu este bun la matematică” sau „nu are gândire de real”. Uneori problema se află în cunoștințele anterioare, alteori în citirea enunțului, inițierea sarcinii, teama de greșeală sau într-o explicație care trebuie construită altfel.
În predarea științelor mă interesează în mod special diferența dintre a reproduce un rezultat și a înțelege de ce acel rezultat poate fi considerat adevărat. Elevul ar trebui să întâlnească experimentul, măsurarea, incertitudinea, modelul, argumentul și limitele unei explicații. Aceste experiențe formează o cultură științifică mult mai durabilă decât memorarea unei colecții de formule.
Consider, de asemenea, că educația trebuie privită ca problemă socială. Calitatea experienței școlare a unui copil depinde de resursele familiei, localitatea în care trăiește, școala la care are acces, stabilitatea corpului profesoral și posibilitatea instituției de a recruta oameni bine pregătiți. O politică educațională serioasă trebuie să urmărească aceste diferențe prin date și să se întrebe permanent cine beneficiază de o anumită măsură, cine rămâne în urmă și prin ce mecanism apare diferența.
Profesorul are, în această ecuație, o responsabilitate profesională importantă. Are nevoie de cunoașterea solidă a disciplinei, de instrumente pedagogice, de capacitatea de a observa oamenii din fața lui și de suficientă modestie intelectuală încât să își testeze propriile convingeri. Experiența devine valoroasă atunci când este examinată, comparată cu dovezile și transformată în învățare profesională.
Îmi doresc o școală în care exigența să însemne încredere în capacitatea elevului de a crește, cercetarea să ajute profesorul să ia decizii mai bune, iar profesorii să beneficieze de condițiile profesionale care le permit să rămână buni pe termen lung. Pentru mine, aceasta este una dintre cele mai importante legături dintre predare, cercetare și responsabilitatea publică.
]]>Carte
Biro, Patrick-Joshua (2025). Dincolo de manual: explorări didactice în fizica atomică, nucleară și medicală. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 978-606-17-2453-6.
Lucrarea este dedicată predării fizicii atomice, nucleare și medicale și include fundamente teoretice, rezultate ale cercetării educaționale și propuneri didactice. Volumul este înregistrat în Bibliografia CIP a Bibliotecii Naționale a României, poziția 700, domeniul Fizică.
Publicație internațională de educație științifică
Biro, Patrick-Joshua (13 noiembrie 2025). Teach radioisotopes and decay interdisciplinarily at a low cost. Science in School, Issue 75.
Articol destinat profesorilor de științe, cu activități pentru predarea radioactivității, dezintegrării radioactive, timpului de înjumătățire, datării cu carbon și aplicațiilor medicale ale fizicii nucleare. Science in School este publicată de EIROforum și găzduită de CERN.
Articole în publicații online
Școala9
Biro, Patrick-Joshua (27 mai 2025). Despre teama de radiație și Fizica pe care Bacul nu o cere, dar viața, da. Școala9.
Articol despre alfabetizarea științifică, percepțiile publice asupra radiațiilor și limitele unei predări a fizicii centrate predominant pe cerințele de examen.
Biro, Patrick-Joshua (26 iunie 2025). Dincolo de „ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Ce face un pedagog social. Școala9.
Text despre rolul pedagogului social, munca educațională desfășurată în afara clasei și relația dintre sprijinul individual oferit copilului, mediul familial și oportunitățile educaționale.
Biro, Patrick-Joshua (17 septembrie 2025). Storytelling la ora de fizică. Școala9.
Articol dedicat utilizării narațiunii în predarea fizicii și modului în care istoria ideilor, oamenii de știință și contexte autentice pot sprijini înțelegerea conceptelor.
Biro, Patrick-Joshua (21 noiembrie 2025). Cultura lui „pe înțelesul tuturor”. Școala9.
Reflecție asupra simplificării excesive în educație și comunicarea științifică și asupra diferenței dintre clarificarea unei idei dificile și eliminarea dificultății intelectuale din procesul de învățare.
Biro, Patrick-Joshua (11 februarie 2026). De ce se blochează elevii la științe. Școala9.
Analiză a unor mecanisme care pot conduce la dificultăți persistente în învățarea științelor, de la lacunele conceptuale și limbajul disciplinei până la solicitarea cognitivă, experiențele anterioare și modul în care elevii ajung să se raporteze la propria competență.
Biro, Patrick-Joshua (28 iulie 2026). Diploma spune 9, Titularizarea spune 5. Anatomia unei crize a profesorilor de științe. Școala9.
Investigație și analiză de date privind recrutarea profesorilor de Matematică, Fizică, Chimie, Biologie și Informatică/TIC în România. Studiul utilizează date administrative din perioada 2022-2025 și urmărește raportul dintre candidații la concursul național de ocupare a posturilor, rezultatele obținute, posturile disponibile și distribuția teritorială a deficitului de personal calificat. Din documentarea realizată, nu am identificat până în prezent în România o altă analiză publicată care să urmărească la o scară comparabilă recrutarea profesorilor din cele cinci discipline STEM, integrând pe mai mulți ani date despre candidați, rezultate, posturi și distribuția teritorială.
Contributors.ro
Biro, Patrick-Joshua (20 decembrie 2025). Mitologizarea vocației. Vocația e o resursă, nu un mecanism de legitimare. Contributors.ro.
Eseu despre utilizarea discursului vocațional în profesia didactică și despre riscurile transformării vocației într-un substitut pentru condiții profesionale adecvate, pregătire și responsabilitate instituțională.
Biro, Patrick-Joshua (12 ianuarie 2026). Și de unde ar trebui să știe? O discuție despre formarea inițială a profesorilor STEM. Contributors.ro.
Analiză dedicată formării inițiale a profesorilor de științe și relației dintre pregătirea disciplinară, formarea pedagogică și competențele necesare pentru activitatea efectivă la clasă.
Biro, Patrick-Joshua (4 februarie 2026). Este suficientă o programă școlară bună? Despre formarea judecății profesorului de fizică. Contributors.ro.
Text despre rolul judecății profesionale în predarea fizicii și despre limitele unei abordări în care calitatea educației este atribuită în principal documentelor curriculare. Sunt discutate formarea profesorului, selecția conținuturilor și deciziile pedagogice luate în situații concrete de clasă.
Biro, Patrick-Joshua (12 mai 2026). Iluzia profilului. Cum modelează o prejudecată despre începutul liceului alegeri, identități și școli. Contributors.ro.
Analiză a efectelor pe care clasificarea timpurie a elevilor și reprezentările despre profilurile liceale le pot avea asupra alegerilor educaționale, identității academice și distribuției oportunităților între elevi.
Biro, Patrick-Joshua (2 iunie 2026). Un copil a vorbit despre AI. Câți copii simt că științele îi ajută să înțeleagă lumea? Contributors.ro.
Reflecție asupra relevanței percepute a educației științifice și asupra măsurii în care predarea STEM îi ajută pe elevi să interpreteze fenomenele, tehnologiile și transformările pe care le întâlnesc în viața contemporană.
Biro, Patrick-Joshua (13 iunie 2026). „Vă rog să nu deveniți mai mici doar ca să vă fie mai ușor”. Contributors.ro.
Eseu despre dificultate, așteptări educaționale și responsabilitatea profesorului de a construi contexte în care elevii pot întâlni cerințe intelectuale autentice fără ca dificultatea să devină un instrument de excludere.
Biro, Patrick-Joshua (11 august 2026). Fizica școlară nu se măsoară cu kilogramul. Ce pierdem când tot mai puțini oameni o pot și vor să o predea. Contributors.ro.
Analiză asupra deficitului de profesori de Fizică din România, a recrutării în profesia didactică și a relației dintre formarea inițială, atractivitatea carierei, disponibilitatea posturilor și capacitatea sistemului de a asigura predarea calificată a fizicii.
]]>
În activitatea didactică urmăresc progresul elevilor prin mai multe forme de evidență: rezultatele academice, calitatea argumentării, autonomia în rezolvarea problemelor, capacitatea de a formula întrebări și transferul cunoștințelor către contexte noi.
Lucrez în special în predarea Fizicii și Matematicii, cu elevi de vârste și niveluri diferite. În proiectarea activităților încerc să identific dificultatea concretă care îl împiedică pe un elev să progreseze, de la înțelegerea textului unei probleme și construirea unui raționament până la inițierea sarcinii, verificarea propriei soluții și tolerarea unei probleme care nu se rezolvă imediat.
Consider important ca rezultatele elevilor să rămână, înainte de toate, ale lor. Din acest motiv, evit folosirea performanțelor individuale ale copiilor drept instrument de autopromovare și prezint public exemple concrete numai atunci când ele pot fi comunicate etic și fără expunerea inutilă a elevului.
]]>
Activitatea mea profesională se află la intersecția dintre predarea științelor, cercetarea educațională și comunicarea publică despre educație.
În 2025 am primit Organizers Award în cadrul Scientix Awards, iar în 2026 am obținut Premiul I național din partea British Council România, ex aequo, în cadrul Games of Science. Am participat, de asemenea, la peste 15 conferințe și evenimente dedicate educației științifice, în contexte naționale și internaționale.
În activitatea de comunicare și educație științifică am participat, de asemenea, la conferințe și programe naționale și europene. Printre acestea se numără Conferința CERED 2024, unde am prezentat rezultate preliminare privind utilizarea gamificării prin Kahoot în învățarea fizicii atomului; o prezentare dedicată fizicii educaționale în 2024, intitulată Bridging Generations in Physics Teaching. Study Case: Lessons from the Teaching Legacy of Ludovic Schwartz; Festivalul Digital Predau Viitor 2025, unde am susținut sesiunea Idei de activități interdisciplinare la fizică; și 4th European Summit of STEAM Educators, desfășurat în 12-13 septembrie 2025, unde am prezentat Decay Dilemmas: what meanings can we bring to nuclear and medical physics in high school classes?
De asemenea, în timpul liceului, am obținut Premiul al II-lea și, respectiv, Mențiune M.E.N. la etapa națională a Olimpiadei de Istorie în 2017 (clasa a X-a) și, respectiv, în 2018 (clasa a XI-a).
Privesc aceste recunoașteri în primul rând ca pe o confirmare că merită continuate proiectele care aduc împreună rigoarea științifică, accesibilitatea și preocuparea pentru ceea ce funcționează efectiv pentru elevi și profesori.
]]>
Implicarea mea comunitară a început înaintea activității profesionale propriu-zise și a rămas legată, în principal, de educație, accesibilitate, incluziune și comunicarea științei.
În 2023 și 2024 am fost voluntar în cadrul Nopții Cercetătorilor Europeni, organizate la Universitatea din Oradea, eveniment care a reunit peste 1100, respectiv peste 1150 de vizitatori, majoritatea elevi.
Activitatea mea a urmărit promovarea fizicii în rândul copiilor și tinerilor, prin experimente și demonstrații interactive, discuții și dezbateri pornite de la fenomene fizice, precum și sesiuni deschise de întrebări și răspunsuri. Am urmărit să creez contexte în care participanții să poată interacționa direct cu fenomenele studiate, să formuleze întrebări și ipoteze și să descopere fizica dincolo de cadrul obișnuit al lecției.
În perioada 3-6 decembrie 2024, am coordonat proiectul „Prieteni Fără Bariere”, desfășurat la Biblioteca Universității din Oradea împreună cu o echipă de voluntari. Proiectul a urmărit apropierea dintre persoane cu și fără dizabilități și crearea unui context public de discuție despre accesibilitate, autonomie și participare comunitară.
Particip și la conversația publică despre educație prin texte de analiză și eseuri bazate pe cercetare. O direcție importantă a acestei activități este situația profesorilor de științe din România și felul în care recrutarea, distribuția geografică a posturilor, stabilitatea profesională și pregătirea inițială influențează accesul elevilor la profesori calificați.
În 28 iulie 2026, revista Școala9 a publicat analiza Diploma spune 9, Titularizarea spune 5. Anatomia unei crize a profesorilor de științe, realizată de mine pe baza datelor administrative pentru disciplinele Matematică, Fizică, Chimie, Biologie și Informatică/TIC din perioada 2022-2025. Analiza a urmărit simultan candidații la concursul de titularizare, posturile disponibile și experiențele concrete ale profesorilor și directorilor din mai multe regiuni ale țării.
Aceste experiențe m-au făcut să privesc educația ca pe o activitate care depășește spațiul clasei. Calitatea unei lecții contează enorm, iar condițiile în care profesorii și elevii pot ajunge la acea lecție contează la fel de mult.
]]>
O parte importantă a activității mele didactice este dedicată construirii unor experiențe prin care conceptele științifice pot fi observate, discutate și testate.
În cercetarea care a stat ulterior la baza volumului Dincolo de manual, am dezvoltat și aplicat activități pentru predarea fizicii atomice, nucleare și medicale. Printre acestea se află o activitate de tip joc destinată înțelegerii caracterului probabilistic al dezintegrării radioactive și a relației dintre numărul de nuclee nedezintegrate, activitate și timpul de înjumătățire. O versiune internațională a acestor activități a fost publicată la 13 noiembrie 2025, în numărul 75 al revistei europene Science in School, sub titlul Teach radioisotopes and decay interdisciplinarily at a low cost.
Articolul propune două activități cu cost redus pentru elevi cu vârste între 14-16 și 16-19 ani, conectând fizica, matematica și aplicațiile sociale ale radioactivității. Science in School este publicată și finanțată de EIROforum, parteneriatul a opt mari organizații europene de cercetare, între care CERN, ESA, ESO și EMBL, iar din 2025 publicația este găzduită de CERN, Geneva.
În alte activități didactice am urmărit folosirea experimentului, a modelării și a problemelor deschise ca punct de plecare pentru înțelegerea conceptelor. Mă interesează în mod special situațiile în care elevul poate modifica parametri, formula o predicție, confrunta predicția cu observația și explica de ce rezultatul obținut susține sau contrazice ipoteza inițială.
Încerc să păstrez în aceste proiecte și loc pentru rezultate neașteptate. În știință, un experiment care produce alt rezultat decât cel anticipat poate deveni o ocazie foarte bună pentru învățare, dacă elevul primește timpul și instrumentele necesare pentru a înțelege ce s-a întâmplat.