Evaluarea formativă prin proiecte educative europene

În cele mai multe cazuri, învățarea școlară este pasivă într-o măsură copleșitoare. Elevii ascultă de cele mai multe ori prelegeri din care rețin fragmente de informații pe care le învață pentru teste, fără să cunoască contextul și utilitatea reală a cunoștințelor care li se cere să le învețe.
Semnificația, participarea și motivarea intrinsecă a elevilor au fost punctele centrale ale proiectului eTwinning „Treasures around me” (Comorile din jurul meu), utilizând sarcini ”atipice”, ludic, activități colaborative, evaluare formativă autentică.

În cartea sa „Formarea inovatorilor” ,Tony Wagner amintea faptul că profesorul trebuie să fie interesat de ideea de a crea experiențe de învățare prin care să dezvolte elevului deprinderi necesare reușitei sociale mai ales, apoi cele necesare inovării. Cadrul didactic este cel care poate să dezvolte competențe care nu sunt în mod curent vizate de activitatea din clasă, cum ar fi creativitatea, colaborarea, rezolvarea de probleme. Tot cadrul didactic poate să susțină dezvoltarea motivației pentru cunoaștere și autodepășire.

Plecând de la ideea interdisciplinarității, a activării în rețea, a învățării de la alții și de la acceptarea perspectivelor diferite, am considerat importantă largirea orizontului cultural și apropierea de alte culturi europene prin abordarea unui proiect internațional eTwinning. În proiectul nostru, am abordat ideea  importanței comunității în care trăim și influențele ei asupra elevilor. Am considerat importantă ridicarea stimei de sine a elevilor care provin din comunitatea gorneșteană, indiferent de statultul social, prin evidențierea ”comorilor”, a elementelor de referință interesante și apreciate din proximitatea lor.

Motivația intrinsecă implică pasiune, interes și dorința de a aduce o contribuție școlii, comunității dar mai ales elevului însuși. Am reușit să stârnim această motivație prin ludic și conferirea de putere, de responsabilități. Jocul, ludicul, este cel care ne poate ajuta cel mai ușor să dezvoltăm deprinderi necesare și să ne îmbogățim experiența în rezolvare de conflicte, de probleme a căror complexitate crește progresiv pentru a dezvolta în același timp încrederea în sine.

Ideea proiectului, împreună cu activitățile propuse, a fost prezentată pe forumul  partenerilor de pe platforma eTwinning și, în funcție de specificul zonei sau al școlii, mai mulți profesori s-au arătat interesați. Activitățile au fost rediscutate și am ajuns la concluzia că avem cu toții comori în jurul nostru. În felul acesta, am devenit, împreună cu o școală din Spania, fondatorii proiectului Treasures around me, având parteneri din Polonia, Ungaria, Italia, Grecia și Franța.

Prin  activitățile derulate în acest proiect, ne-am propus ca elevii să conștientizeze valoarea și importanța comunității, încurajându-i să descopere legături între reușita școlară și modul în care își pot folosi cunoștințele asimilate în favoarea dezvoltării comunității și a vieții de zi cu zi. Elevii își dezvoltă abilități de viață și sunt capabili să descopere comorile comunității lor, explicându-și lor înșiși și celorlalți originile și tradițiile zonei. Prin parteneriatul cu școlile din alte țări, ne-am propus îmbunătățirea cunoștințelor de limbă străină prin activități din ”viața reală”, odată cu descoperirea din punct de vedere istoric și geografic a altor școlii și regiuni. Implicit, elevii și-au îmbunătățit abilitățile de utilizare a calculatorului, a diferitelor aplicații folosite pentru prezentarea informațiilor și și-au făcut prieteni noi descoperind că barierele geografice sau de limbă pot fi depășite pe această platformă.

Am ales mai multe discipline pe care am hotărât să le abordăm atât formal cât și informal – Limba și literatura română, Limba engleză, Maghiară, Geografie, Istorie, Informatică și Arte plastice – mizând pe dezvoltarea abilităților de comunicare. Competențele specifice pe care am dorit să le dezvoltăm au fost în strânsă legătură cu ceea ce propun programele disciplinelor, rămânând  oarecum în sfera formalului, împletindu-l cu activități nonformale și informale.

Deși acest proiect este unul extracurricular, școala a rămas mediul de referință, care permite elevului să cultive și să descopere motivațiile intrinseci. Elevii participanți în proiect au început să se simtă utili proiectului și apoi utili comunității, devenind modele pentru ceilalți. Treptat, ei au reușit să transfere în afara școlii, a sălii de clasă o parte din informațiile asimilate aici. Rolul argumentării sau al descrierii a căpătat o altă valență în momentul în care elevul a devenit ghid virtual pentru partenerii din alte țări.

Activitățile din proiectul nostru au pus accent pe dezvoltarea punctelor forte care permit prevenirea apariției problemelor, fie că acestea sunt legate de comunicarea în limba română pentru elevii secției maghiare, în limba engleză sau pur și simplu probleme de comportament sau absenteism. Ne-am centrat pe emoții, gânduri și trăsături comportamentale pozitive. Am ales în egală măsură elevi maghiari și români, fără a ține cont de situația lor socială, materială sau implicarea în alte activități. Am plecat de la premisa că toți elevii pot reuși să îndeplinească sarcinile propuse, concepute ca acțiuni care pot schimba mediul, identificând resursele existente în comunitatea extrem de interesantă din care ei fac parte. Elevii au studiat istoria școlii, a familiei nobiliare din zonă, monumente, au luat interviuri, au fotografiat, au conceput, ales și dezbătut materiale pentru a fi postate pe pagina proiectului și interpretate la rândul lor de alți elevi din alte țări. Un lucru îmbucurător a fost faptul că diferențele culturale au fost valorizate și considerate o bogăție.

Responsabilitatea prezentării sau a fotografierii unor anumite obiective a căzut pe seama unei întregi echipe pentru care colaborarea, înțelegerile și dezbaterile au avut un farmec aparte. Stima de sine a crescut și atunci când aceștia au greșit sau au avut nevoie de ajutor, deoarece barierele formale dintre cadrele didactice și elevi au fost treptat eliminate.

În astfel de situații, profesorul trebuie să își asume riscuri și să experimenteze noi abordări. Profesorul devine un punct de sprijin, o resursă la dispoziția elevului, activitatea având în centrul ei elevul.

În astfel de circumstanțe, și valențele evaluării se schimbă, evaluarea în sine devenind  o dezbatere comună a înțelegerii sarcinilor trasate și o analiză a materialului realizat. Perioadele de feedback stabilite după o serie de activități întăresc nu doar informațiile asimilate, competențele dezvoltate sau metodele de lucru învățate, ci și componente afective.

În viziunea mea, obiectivele majore ale evaluării elevilor în cadrul proiectelor internaționale sunt de fapt segmente ale liniilor ce traversează programele disciplinelor incluse în proiect, dar pe care profesorul trebuie să le complementarizeze și să le coreleze cu achiziții ale învățării mai puțin atinse de evaluarea școlară convențională. În fond, evaluăm practic aceleași competențe și achiziții, doar că o facem evitând rigorile catalogului, a statului în picioare în fața clasei, nu apelăm neapărat la notare, ci doar la aprecieri verbale, utilizăm sarcini ”atipice” care cresc progresiv, elevul devenind liderul unui grup sau responsabil de dezvoltarea unei echipe. Evaluăm, de exemplu, felul în care elevul a fost în măsură să coreleze rolul artei cu literatura, familia nobiliară cu dezvoltarea socială a comunității noastre. Prin aceste exerciții, elevul devine capabil de a mobiliza și orchestra resurse diverse fără a o face pentru evaluarea în sine, pentru note ci pentru a se dovedi capabil și util.

Evaluarea are astfel un caracter formativ excepțional, extinzând înțelegerea și dezvoltând motivațiile intrinseci pentru cunoaștere și pentru autodepășire. Evaluarea formativă privilegiază reflecția asupra a ceea ce înseamnă dezvoltarea intelectului, a ființei umane. În cazul evaluării prin proiecte, precum spunea Wolfgang Iser, înțelegerea înțelegerii sau a greșelilor  și aplicarea acestei înțelegeri este extrem de importantă, având un caracter modelator și prelungiri pragmatice. Putem cu ușurință preciza că „acolo unde interpretarea are loc, ceva iese la suprafață, și acest ceva nu este identic nici cu subiectul de interpretat”, de analizat – ceea ce iese la suprafață se materializează prin „înțelegerea și aplicarea a ceea ce a fost înțeles” .

În cadrul proiectului nostru, evaluarea a fost realizată în mai multe feluri, implicând atât profesorul cât și elevii, realizând evaluarea de către profesor, autoevaluări de către elev și evaluare reciprocă în care s-au urmat criterii stabilite împreună cu profesorul, feedbackul fiind unul constructiv, oferind sugestii de îmbunătățire a materialelor realizate de elevi. Pentru a evalua competențele de redactare, s-a vizat atât procesul cât și produsul scrierii prin observare sistematică a comportamentului elevilor. Am considerat foarte importantă atitudinea elevilor față de părerile colegilor de echipă, față de sarcinile de lucru și față de felul în care a fost prezentat materialul realizat de ei. Fișele de evaluare realizate de profesor au avut ca scop înregistrarea unor date factuale despre comportamantul elevilor, participarea la activități, colaborarea cu colegii, inițiativa și încadrarea în timp. Fișa a fost de ajutor pentru a observa dacă apar probleme și dacă este cazul să intervină  pentru a sprijini elevii în redactare. O altă metodă alternativă abordată a fost investigația realizată în grup . Sarcini specifice investigației au fost formulate fie în faza de documentare, fie în faza de reconstrucție a unui text redactat problematic.

Dacă anterior spuneam că ludicul și lipsa rigorilor de natură formală au  avut un impact major, putem spune că umorul a reprezentat  cheia de reziliență, având un impact real asupra achiziției abilităților interpersonale precum comunicarea, rezolvarea de probleme și exprimarea adecvată emoțiilor, atât de importantă în grupurile mixte atât din punct de vedere al vârstei elevilor dar și ca etnie.

Elevii și-au demonstrat abilitățile de cercetare, analiză și selectare a informațiilor legate de comunitatea din care fac parte, acest lucru presupunând discuții cu oameni din comunitate, lectura unor documente din bibliotecă, deplasarea în zonele cu diferite monumente sau locuri mai speciale din comunitate pentru a face fotografii, precum și competențe digitale.

La baza acestui proiect a stat ideea că pentru a te dezvolta este necesar să reflectezi la cine ești ca om, ce este important pentru tine și cum să aplici această gândire mai profundă în vederea creării unei platforme pe care se pot baza ceilalți. Rezultatele acestui proiect sunt rezultatele unui proces interactiv între elevi, profesori, familie și mediul din care provin, comunitatea.

Bibliografie:
Gordon Thomas- Profesorul eficient, Ed. Trei, București, 2011
Marzano Robert- Arta și știința predării, Ed. Trei , București, 2015
Wagner Tony- Formarea Inovatorilor, Ed. Trei, București, 2014
Wolfrang Iser- The implied Reader: Paterns of communication in Prose Fiction from Bunyan to Beckett, John Hopkins University Press, Baltimore, 1978
Pamfil Alina- Didactica literaturii. Reorientări,Ed. Art,București, 2016
Sânmihăian Florentina- O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev, Ed. Art, București, 2014