O altfel de predare

M-am hotărât să scriu acest articol în urma unei discuții cu un apropiat, care a avut o disensiune cu copilul care a trecut în clasa a V-a și care nu pricepea ce fel de ore sunt acelea în care trebuie doar să scrii ce spune profesorul, indiferent că înțelegi ceva sau nu. Era profund dezamăgit și speriat, deoarece avusese o cu totul altă viziunea despre următoarea etapă din viața lui.

Cu toții ne dorim o animare a procesului de predare și o participare mai bună din partea elevilor. Ne-am săturat de monotonia dictatului (uneori cu cartea în față) când stai și singurul gând pe care îl ai în minte este acela ”Mai e până se sună?”.

În acest context, dacă am apela la un pic de imaginație, am reuși să ieșim din cotidian – și voi expune mai departe modalități prin care acest lucru e posibil.

Printre metodele ”noi” de predare regăsim metodele interactive de grup, care sunt puse de mult în discuție dar care, în afară de grădiniță (și nu vreau să fiu subiectivă) nu prea se aplică (știu asta fiind mamă de școlar); așadar, vreau să reamintesc cadrelor didactice că pot combina didactica ”tradițională” cu cea ”modernă”.

Cu un pic de dăruire și profesionalism, veți reuși să descifrați, să înțelegeți, să aplicați și să vă bucurați de oportunitățile pe care metodele interactive le oferă în beneficiul copiilor și al nostru în egală măsură.

Copiii noștri trebuie învățați cum să învețe, depășind barierele dictatului și tocitului. Îi putem convinge stimulându-i să colaboreze în găsirea soluțiilor, să emită păreri personale, să identifice probleme, să se bucure de fiecare reușită, iar noi, cadrele didactice, să le punem la dispoziție cât mai mult ”material didactic”, cât mai multe exemple practice, situații variate în care să experimenteze, să (re)gândească, să dezbată și să afle ei înșiși.

Metodele interactive se prezintă mai degrabă ca niște ”jocuri” construite pentru învățare, distractive și nu ca activități de concentrare a atenției pe un conținut dat. Favorizează dezvoltarea de abilități, capacități și competențe, lăsând în plan secund informația și memorarea informației.

Desigur, pentru proiectarea situațiilor de învățare de tip constructivist și pentru utilizarea la clasă a metodelor interactive este nevoie de timp, diversitate de idei, implicare, descoperirea unor noi valori, responsabilitate didactică și multă, multă creativitate. Însă, odată ce realizați o primă unitate de învățare prin utilizarea metodelor interactive și a lucrului pe grupe, invitându-i la participare, la învățare autentică, punând la lucru imaginația și creativitatea fiecăruia, cu siguranță veți observa rezultatele și avea parte de aprecierea elevilor, care vor observa ascensiunea spre nou, spre construirea cunoașterii ca drum către devenire, ca efort în scopul dezvoltării personale, util pentru sine.