Optimizarea procesului de învățământ prin utilizarea strategiilor cu caracter ludic. Strategia Frisco

Strategiile cu caracter ludic activează elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv şi motric-emoţional, iar interacţiunile și relaţionările le dezvoltă autocontrolul eficient al conduitelor, evidenţiind modul corect sau incorect de comportare în anumite situaţii.
Prin practicarea metodelor activ-participative, elevii devin actori ai vieţii sociale atât a lumii în care trăiesc, cât și a lumii pentru care se pregătesc, căci metodele date eficientizează formarea rapidă şi corectă a convingerilor, atitudinilor şi comportamentelor, facilitează socializarea elevilor, formându-le capacitatea de a rezolva situaţii problematice dificile și de a înţelege opiniile, trăirile şi aspiraţiile celor din jur.
Articolul prezintă un exemplu de aplicare practică a acestei strategii alternative  la lecţia de limbă şi literatură română în clasa a III-a (aplicat în contextul curriculumului din Republica Moldova) – strategia cu caracter ludic „Frisco”.

Lucrul în echipă, cooperarea şi colaborarea generează contexte interacţionale, în care se câştigă experienţă, transformând elevii în subiecţi ai propriei deveniri, capabili să-şi concentreze atenţia şi să urmărească cu interes şi curiozitate lecţia, gata oricând să-şi pună în joc imaginaţia, înţelegerea, puterea de anticipaţie, memoria şi să-şi manifeste afecţiunea faţă de cele nou-învăţate.

În contextul unui învățământ modernizat nouă,  învăţătorilor, ne revine sarcina foarte complexă de a ne antrena creativitatea şi abilitatea de a îmbina mijloacele tradiţionale cu cele inovative în cadrul lecţiei în funcţie de obiectivele sale  şi de a le adapta la caracteristicile psiho-individuale ale elevilor, ceea ce înseamnă că  trebuie să acordăm preferinţă tehnicilor de a munci, metodelor de cercetare, metodelor activ-participative, strategiilor cu caracter ludic  în locul unui enciclopedism, care depăşeşte puterea  de înţelegere a elevilor.

Ceea ce le propunem elevilor trebuie să fie nu doar pe înţelesul lor, dar şi în interesul lor, să le trezească curiozitatea și să le sporească motivația de a învăța, căci e demonstrat faptul, că elevii se implică și participă conștient și cu interes în activitățile lecției atunci, când învaţă despre/sau lucruri care sunt relevante pentru ei.
Ținând cont de cele expuse mai sus,  trebuie să selectăm strategia didactică pentru fiecare lecție în dependență de gradul ei de relevanţă pentru capacitatea elevului de a gândi singur și de a se orienta nu doar în situaţii standard, ci şi în situaţii inedite.

În acest context, recomand ca practică didactică de succes, atât pentru evaluare, cât şi pentru realizarea obiectivului central al învăţământului, învăţarea, strategia cu caracter ludic „Frisco” sau „Cei cinci băieţi isteţi”. Această metodă de rezolvare a unei probleme pe baza interpretării unui rol specific activează elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv şi motric-emoţional, iar interacţiunile și relaţionările le dezvoltă autocontrolul eficient al conduitelor, evidenţiind modul corect sau incorect de comportare în anumite situaţii.

„Frisco” sau „Cei cinci băieţi isteţi” are următoarele etape:
1. Identificarea, extragerea problemei.
2. Repartizarea rolurilor (exemple de întrebări, comportamente posibile în acest joc).
3. Dezbaterea problemei.
4. Sistematizarea ideilor şi concluziilor referitor la soluţie, cu înscrierea lor într-un   tabel special.

Propun  în continuare un exemplu de aplicare practică a acestei strategii alternative  la lecţia de limbă şi literatură română în clasa a III-a (aplicat în contextul curriculumului din Republica Moldova):

Unitatea de învăţare 1: „Sună clopoţeii toamnei,/ Şcoala-i un buchet de flori…”
Subiectul: Lectura interogativ-interpretativă a textului  „Aritmetica învăţării”, după Mircea Sântimbreanu.

Am realizat evaluarea formativă prin „Metoda celor cinci omuleţi gânditori”. Conform  acestei metode, caracterizarea personajului principal pune în discuţie o anumită problemă care poate fi privită din mai multe perspective.
Am împărţit Lista de control (chestionarul) echipei de investigaţie, formată din trei grupuri:
Grupul 1
1) Cine este Spirache?
2) Cum argumentează el că a învăţat?
3) Care sînt semnele ce ne dau de înţeles că el se simte nedreptăţit?
4) Cu ce se aseamănă Spirache?
5) Ce consideră Spirache?
Grupul 2
1) Cum explicaţi faptul că Spirache nu ştie să răspundă la întrebările profesorului?
2) Enumeraţi acţiunile pe care le face Spirache în timp ce învaţă.
3) Pe cine păcăleşte Spirache, jucându-se cu timpul?
4) De ce Spirache se duce liniştit la joacă?
Grupul 3
1) Argumentaţi, de ce după două ore cât a stat în faţa manualului în minte nu i-a pătruns nimic?
2) Din ce rezultă faptul că părinţii lui Spirache sînt liniştiţi?
3) Ce consecinţe poate avea faptul că ceea ce face Spirache e o treabă de ochii lumii?
4) Ce sfaturi i-aţi da voi lui Spirache?

Membrii echipei de concluzionare au apreciat răspunsurile şi, ghidaţi de învățătoare, au formulat următoarele concluzii:
• Spirache crede că, dacă ţine cartea în faţă, treaba e gata făcută;
• Spirache crede că e de-ajuns să se uite în carte o oră-două ca să ştie;
• Deşi a stat în faţa manualului cu tâmplele în pumni, în minte nu i-a pătruns nimic, deoarece Spirache, de fapt, s-a jucat până acum.

Membrii echipei de concluzionare  au identificat următoarea  problemă:
– Spirache învaţă în felul lui, jucându-se.

Apoi se  repartizează rolurile: Scepticul, Exuberantul, Pesimistul, Optimistul, Realistul și, în urma dezbaterii problemei, se sistematizează ideile şi concluziile referitoare la soluţie, pe care le înscriem într-un tabel special.

Vă propun să urmăriți ce idei și concluzii au formulat grupurile din perspectiva fiecărui omuleț gânditor:

Scepticul: E păcat, dragi colegi, că personajul nostru, Spirache, crede că e de-ajuns să se uite în carte o oră-două ca să ştie.
E puţin probabil să se întâmple ceva care să schimbe această situaţie, deoarece părinţii, văzându-l la maca de scris, sînt liniştiţi, deoarece ei cred că el învaţă stând în faţa manualului cu tâmplele în pumni.
Ar trebui să fie încurajat de familie să muncească şi să fie responsabil.

Exuberantul: Şi ce dacă nu a ştiut să răspundă în faţa profesorului? Mie mi se pare relevant
faptul că îşi trăieşte copilăria în adevăratul sens al cuvântului, fără să-şi facă griji, în sânul unei familii care-l răsfaţă şi care-i oferă protecţie prin faptul că are o masă de scris, unde-şi poate face temele şi i se oferă şi timp pentru a şi le face.
Ce minunat e că Spirache are voinţă să stea tocmai două ore la masa de scris cu cartea şi caietul în faţă şi să citească tocmai de patru ori, timp de două ore.
Pentru a avea rezultate frumoase la învăţătură, Spirache trebuie să-i roage pe părinţi să-i verifice temele sau să găsească un coleg cu rezultate mici la învăţătură pe care să-l ajute la teme, astfel el va fi sigur că în minte îi va fi pătruns ceva.

Pesimistul:  Eu cred cu tărie că Spirache n-are ieşire.
E îngrozitor faptul că Spirache nu ştie să răspundă în faţa profesorului.
Nu-mi place nici faptul că Spirache are un aer de jignit, buza răsfrântă şi în ochi îi apar primele lacrimi.
Faptul că, în timp ce învaţă, Spirache îşi plimbă ochii într-o dulce somnolenţă, şi în acelaşi timp îşi poartă gândurile leneşe roi şi, din când în când, îşi ridică ochii spre ceas, va duce neapărat la un rezultat greşit.

Optimistul: Eu sunt sigur, dragi colegi, că  este un copil recuperabil. De ce să facem atâta caz, trebuie să-i explicăm lui Spirache că atunci când învaţă nu trebuie să se joace, dar trebuie să se concentreze şi să citească conştient, nu într-o dulce somnolenţă şi toate gândurile trebuie să-i fie  la ceea ce citeşte, nu la joacă.
Când va creşte mai mare şi se va maturiza, Spirache va conştientiza ce se întâmplă cu el şi se va schimba ca atare, în bine, devenind un copil corect, responsabil şi cu rezultate frumoase la învăţătură.

Realistul: E imposibil să nu înveţi lecţia, dacă citeşti tocmai de patru ori şi din carte şi din caiet.
Spirache e un elev care, totuşi, vrea să înveţe, fiindcă el stă la masa lui de scris, cu cartea şi caietul în faţă, dar nu se joacă undeva în parc, trebuie doar să înţeleagă cum trebuie să înveţe, adică trebuie învăţat să înveţe. Vinovat, în acest caz, nu e doar Spirache.
Consider, că după ce l-a ascultat şi a înţeles că Spirache nu ştie cum trebuie să înveţe,  profesorul îl va îndruma şi va discuta şi cu familia lui ca să-i acorde mai multă atenţie şi control…

Împreună cu elevii, am ajuns la concluzia că Spirache este un elev ca mulţi alţi elevi, care crede că învaţă, dar în realitate el se joacă, de aceea în minte nu-i pătrunde nimic.
Pentru a avea rezultate frumoase la învăţătură şi a lua note mari, Spirache, ca şi mulţi alţi elevi, trebuie să ştie ARITMETICA ÎNVĂȚĂRII.

Desigur, metoda „Frisco”, care este numai o etapă/un moment distinct într-o lecţie, poate fi combinată şi cu alte metode şi tehnici interactive care să-l situeze pe elev în centrul actului de învăţare în calitate de participant activ, de subiect şi nu de obiect al educaţiei.

In opinia mai multor autori, bazată pe o  îndelungată experienţă didactică, poate fi folosită cu aceeaşi eficienţă şi o a doua variantă a acestei metode, mai scurtă, prin eliminarea etapei chestionarului. În acest caz, metoda „Frisco”  reprezintă doar o etapă distinctă în cadrul lecţiei, iar rolul ei este să conducă la o eficientizare raţională a bugetului de timp alocat activităţii de învăţare-predare-evaluare, fiindu-i rezervate 15-20 minute.

Folosind a doua variantă a metodei „Frisco”, învățătorul are posibilitatea să completeze scenariul didactic al orei cu alte metode care să ducă la optimizarea, în general, a procesului de învăţământ.

Recurgerea la unele forme şi metode de evaluare nu se produce la întâmplare, ci ca o decizie în concordanţă cu raţionalitatea procesului didactic, constituind un demers întemeiat pe alternative, obţiunile pentru diverse proceduri, metode, operaţii fiind motivate logic, funcţional, finalist. Nicio metodă de evaluare nu este aplicabilă cu rezultate acceptabile fără să fie adaptată contextului în care este utilizată.

Important este să nu uităm că în centrul atenţiei noastre se află elevul, pe care îl dorim format, informat şi educat, pregătit pentru atingerea standardelor pe care societatea viitorului le propune.